Zona Curburii Carpatice şi Subcarpatice oferă României una dintre cele mai însemnate concentrări de obiective atât naturale, cât şi antropice, unele arhicunoscute şi vizitate, cum sunt Vulcanii Noroioşi din zona Berca-Arbănaşi, dar, din păcate, majoritatea – anonime. „Un peisaj cum numai Fraţii Grimm l-ar fi putut imagina” este motto-ul sub care un jurnalist de la cotidianul britanic „The Guardian” descria peisajul buzoian, admirat de-a lungul unei săptămâni de drumeţie cu bicicleta.
Axa turistică a Slănicului de Buzău, ce face legătura între nordul municipiului Buzău şi sudul Munţilor Vrancei, impresionează prin varietatea peisajelor în care elemente naturale unice – complexul carstic pe sare de la Lopătari – Valea Sării – Meledic, Cheile Slănicului din amonte de Lopătari, Focul Viu de la Terca – se îmbină cu arhitectura specifică gospodăriilor de deal buzoiene şi cu întinsele livezi de meri şi pruni.
Situl Natura 2000 Platoul Meledic este localizat în bazinul superior al râului Slănic, între pârâul Jgheab la est, pârâul Meledic la nord şi pârâul Sărata la vest, desfăşurat pe o platformă saliferă, la altitudinea de 600 m. Reprezintă o rezervaţie mixtă, prezentând aspecte de ordin geologic, speologic, botanic şi zoologic.
Din punct de vedere geologic, Platoul Meledic este constituit din argile şi gresii de cuvertură ce alcătuiesc molasa miocenă. Microrelieful platoului este format din doline simple sau îngemănate, extrem de largi şi adânci (până la 25 m), cu versanţi abrupţi, lapiezuri adânc tăiate în sare şi argilă sărăturoasă, avene profunde şi 34 de peşteri dezvoltate la baza unor doline.
Cea mai interesantă şi de departe cea mai cunoscută peşteră din Platoul Meledic este Peştera 6S de pe raza localităţii Mânzăleşti, situată la baza unui versant abrupt, accesibilă doar speologilor. Peştera a obţinut în anul 1980 recordul mondial de cea mai lungă peşteră în sare – 1257 m, fiind apoi detronată, în anul 1983, de către Peştera Malham din Israel, situată în apropierea Mării Moarte, cu o lungime totală de 3100 m. Peştera 6S se remarcă prin abundenţa şi varietatea concreţiunilor de sare, a stalactitelor deviate ca poziţie de tipul anemolitelor, cu lungimi de 50-100 cm şi diametre de până la 2 cm. Stalagmitele sunt foarte rare, mai groase decât stalactitele, şi îmbrăcate, ca şi acestea, în mici cristale de sare.
Valoarea ştiinţifică a platoului este completată de prezenţa lacurilor formate aici, dintre care mai importante sunt Lacul Mare, numit şi Lacul Meledic sau Lacul Fără Fund, cu o adâncime maximă de 5,4 m, şi Lacul Castelului, de aproximativ două ori mai mic, având o adâncime maximă de 3,9 m. Aceste lacuri surprind prin faptul că, deşi s-au format în masive de sare, apele lor sunt dulci, fapt explicat prin formarea lor în mai multe faze:
- infiltrarea apei prin brecia sării;
- scufundarea platoului cu fundul lacului;
- stabilirea legăturii cu reţeaua hidrografică;
- transportul de material aluvionar, datorat precipitaţiilor, care a impermeabilizat fundul lacului, întrerupând legătura cu masivul de sare;
- în final, în urma aportului de ape meteorice şi în lipsa contactului cu masivul de sare, apele au devenit mai dulci, fapt care, implicit, a dus la modificarea tipului de vegetaţie.
Mulți călători și-au găsit sursa de inspirație în aceste locuri: dacă pe malul lacului Meledic se găsește încă teiul lui Alexandru Vlahuță, în apropiere, pe plaiurile Bisocăi, pictorul Nicolae Grigorescu a pictat viața sătească a acelor vremuri. Însăşi Regina Elisabeta, atrasă de frumuseţea peisajului şi de varietatea faunei şi florei, ar fi dorit iniţial să ridice Castelul Peleş pe aceste meleaguri.
Aceeaşi geodiversitate a teritoriului continuă să farmece turiştii şi constituie, în prezent, punctul de plecare în activităţile de promovare, cercetare şi dezvoltare în vederea constituirii Geoparcului „Ţinutul Buzăului” la intersecţia celor trei mari provincii istorice: Transilvania, Moldova şi Valahia.
Bibliografie:
- Ielenicz, M., Comănescu Laura (2006), „România: potenţialul turistic”, Editura Universitară, Bucureşti
- Naparus, Magdalena (2009), „Carstul pe sare: studiu comparativ între carstul natural de la Platoul Meledic si fenomenele carstice de natura antropica de la Ocnele Mari : dinamica si risc. Teză de doctorat”, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie, Şcoala Doctorala “Simion Mehedinţi”, Catedra de Geomorfologie, Coord.şt.: prof. univ. dr. Mihai Ielenicz
- Posea, Gr., Ielenicz, M. (1977), „Munţii Buzăului: ghid turistic”, Editura Sport-Turism, Bucureşti
- http://natura2000.mmediu.ro/site/405/rosci0199.html
- http://www.guardian.co.uk/travel/2012/mar/30/kevin-rushby-cycling-remote-romania?fb=native&CMP=FBCNETTXT9038
Articol redactat de colaboratoarea revistei Greenly, Olimpia Copăcenaru, studentă în anul I la secția Geografie
