AUTOR ARTICOL: Mădălina-Iuliana Vintilă, Anul II, Geografia Mediului,
Facultatea de Geografie, Universitatea din București
Odată cu trecerea timpului, numeroasele dezastre ecologice ne demonstrează faptul că activitățile oamenilor au un impact devastator asupra planetei pe care o numim „casă”. Exploatarea intensă a resurselor neregenerabile, poluarea excesivă a învelișurilor Terrei, suprapopularea, sunt doar câteva dintre activitățile care ne pot aduce mai aproape de final.
Un exempu în acest sens este dezastrul ecologic din orașul japonez Minamata, ale cărui efecte s-au reflectat în sănătatea locuitorilor.
De vină pentru acest dezastru ecologic au fost activitățile fabricii Chisso, fabrică de fertilizatori, care își deversa rezidurile în Golful Minamata (10 mari dezastre ecologice, n.d).
Construită în anul 1901, fabrica a fost declarată bun național după al Doilea Război Mondial deoarece oferea multe locuri de muncă într-o țară distrusă de una dintre cele mai mari conflagrații mondiale (Dumitrescu, 2012).
Totuși, poluarea golfului nu a avut efecte negative doar asupra mediului înconjurător, ci și asupra sănătății oamenilor. Primele simptome ale bolii au fost observate la animalele de companie care manifestau convulsii bruște, ajungând chiar să se arunce în mare (10 mari dezastre ecologice, n.d). Boala a fost identificată mai târziu și la locuitorii orașului. Aceasta se manifesta prin convulsii, vorbire îngreunată, pierderea funcţiilor motorii şi mişcări incontrolabile ale membrelor (Dumitrescu, 2012).
Până în anul 1953, ciudata boală afectase mai mult de jumatate din locuitorii orășelului Minamata (Dumitrescu, 2012). Nu se știa dacă este contagioasă, astfel că cei afectați erau tratați cu repulsie si prudență maximă de societate. De-abia după ce copiii au început să se nască cu malformații ciudate, Guvernul și Corporația Chisso au intrat in alertă.
Primul care a efectuat invesigații asupra bolii a fost doctorul Hajime Hosokawa. În 1956, acesta descria o “boală necunoscută a sistemului nervos care a cuprins Minamata” (Dumitrescu, 2012). Doctorul a acuzat Corporația pentru apariția bolii, ca efect al deversării deșeurilor chimice ale acesteia în golf, între care a fost identificată o mare cantitate de mercur.
Hajime Hosokawa este înlăturat din fruntea comisiei de anchetă, cazul fiind mușamalizat de Guvern și Corporație. Totuși, deși autoritățile ascundeau totul de populație, boala continua să facă ravagii în rândul locuitorilor.
În 1958, fabrica își mută activitatea în apropierea râului Minamata, iar în câteva luni și locuitorii din apropierea râului au început să manifeste simptomele bolii (Dumitrescu, 2012).
În consecință, Guvernul decide să interzică localnicilor să mai vândă peștele prins în apele locale, în alte piețe, dar nu interzice, însă, activitatea fabricii. Colapsul economic în care intră orașul, ca urmare a măsurilor Guvernului aduce cu sine o puternică criză alimentară: localnicii sunt nevoiți să se hrănească tot cu peștele contaminat. Astfel, Guvernul recunoștea faptul că fabrica era vinovată pentru această epidemie.
În 1968, Corporația convinge populația, cu bani și prin acțiuni de intimidare, să semneze documente care o absolveau de vină.
Totuși, în 1969 locuitorii orașului Minamata sunt salvați de un grup de voluntari care dau în judecată Guvernul și Corporația Chisso. Se estimează că numărul victimelor afectate de această boală a fost de aproximativ 10 000 persoane, fără a fi luați în calcul copiii născuți cu malformații (Dumitrescu, 2012).
Acesta este doar unul dintre cazurile în care corupția și incompetența au pus în pericol viețile a mii de oameni. De asemenea, povestea locuitorilor acestui orășel japonez ne demonstrează faptul că poluarea nu afectează nici pe departe doar Planeta, ci și societatea umană.
Bibliografie:
Dumitrescu, I. (2012, februarie 5). Sindromul Minamata: unul dintre cele mai mari dezastre provocate de om. Preluat de pe Ziare.com: https://ziare.com/cultura/documentar/sindromul-minamata-istoria-cutremuratoare-a-unuia-dintre-cele-mai-mari-dezastre-provocate-de-om-1148974
Hernon, M. (n.d). Minamata disease victims struggle to find closure. Preluat de pe thejapantimes: https://www.japantimes.co.jp/news/2020/10/24/national/social-issues/minamata-disease-victims-closure/
History, C. o. Chisso Joseon Hungnam Factory. Chisso Joseon Hungnam Factory, c1927, Private Collection. Alamy Stock Photo.
Redacția. (n.d). 10 mari dezastre ecologice. Preluat de pe Historia: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/10-mari-dezastre-ecologice
Surse foto:
Fabrica Chisso Joseon Hungnam, sursa: History, C. o. Chisso Joseon Hungnam Factory. Chisso Joseon Hungnam Factory, c1927, Private Collection. Alamy Stock Photo.
Victime ale dezastrului ecologic din Minamata, sursa: Hernon, M. (n.d). Minamata disease victims struggle to find closure.
anita valberg
01/08/2021
Des métaux très toxiques même à très faible concentration, tels que le mercure, le cadmium, le chrome, le plomb, peuvent être à l’origine d’intoxications ou de maladies chroniques graves, même à faibles doses.
Les métaux lourds (plomb, mercure, cadmium …), c’est-à-dire de forte masse volumique, sont généralement plus toxiques que les métaux légers, bien qu’il existe des exceptions (béryllium …).
source : https://www.officiel-prevention.com/dossier/protections-collectives-organisation-ergonomie/risque-chimique-2/la-prevention-des-risques-chimiques-des-metaux-et-composes-metalliques