Pot fi fulgerele o sursă alternativă și viabilă de energie? Este o întrebare destul de veche, care a apărut rapid în mintea celor ce caută noi metode de a produce energie din surse regenerabile. De ce s-ar dori captarea unui fulger? Energia care se produce între sau în nori cu încărcări electrice diferite și care se descarcă pe Pământ sub forma unui arc luminos denumit trăsnet poate ajunge la 5 miliarde de Jouli.
Deși poate părea foarte mult, această energie este îndeajuns pentru a alimenta doar un bec de 100W pentru 6 luni. Dacă ne gândim, însă, că trăznetul lovește Pământul de 100 de ori pe secundă, realizăm că o cantitate enormă de energie nefolosită este transmisă către planeta noastră în fiecare clipă.
Pornind de la aceste premise, compania Alternative Energy Holdings, fondată în anul 2007, a încercat să pună ideea captării și utilizării fulgerelor în practică. Speranța lor s-a spulberat curând, întâmpinând numeroase probleme tehnice, soluționabile în timp și implicând sume substanțiale.
Care au fost motivele capitulării lor? Lipsa materiei prime, fulgerele, este unul. Furtunile sunt sporadice cam peste tot în lume, iar fulgerul lovește la întâmplare. Luând în considerare faptul că cererea de energie este constantă, sursele de energie previzibile sunt de preferat.
Acest neajuns ar putea fi depășit în anumite zone ale lumii. În Statele Unite, de exemplu, cel mai trăznit stat, la propriu, este Florida. Fiind peninsulă, este înconjurată din trei părţi de apele oceanului, amplasare care favorizează apariţia furtunilor şi, implicit, a fulgerelor. Totuşi, titlul de cel mai lovit de trăsnete stat din lume i se acordă Republicii Democratice Congo.
Ulterior se pune problema estimării locului în care trăsnetul va lovi și aceasta pare inițial o dificultate insurmontabilă. Doar nu degeaba se spune că nu lovește de două ori în același loc. Cu toate acestea, deținătorul recordului pentru cele mai multe “străfulgerări ” pe an este dovada perfectă pentru a dovedi că fulgerul poate fi “atras”. Acesta este Turnul Național Canadian (CN Tower), din Toronto, Ontario cu o înălțimea de 553 m, care este lovit de trăsnet în medie de 75 de ori pe an.
Știind că se poate face totuși rost de un număr rezonabil de fulgere, merită oare să se investească în energia generată de ele? Răspunsul rămâne în continuare negativ, cel puțin pentru momentul actual. De ce? Dificultatea capturării energiei transmise într-o fracțiune de secundă sub forma unei explozii enorme reprezintă un alt motiv. Această energie trebuie stocată (dispozitive de stocare sunt pe piață, dar prețurile sunt considerabile) și convertită în curent alternativ, luându-se măsuri pentru a nu scurtcircuita întregul sistem de colectare dintr-o singură lovitură puternică.
În al treilea rând, energia conținută în arcul unui fulger se dispersează până când atinge Pământul, transformându-se în căldură și aducând aerul înconjurător la temperaturi mai mari decât cele existente la suprafața Soarelui. Chiar dacă se depășesc problemele de colectare, stocare și conversie a energiei fulgerului, s-ar putea exploata doar o mică parte a puterii lui. În concluzie, după toate legile matematicii și conform nivelului științific la care omenirea a ajuns este posibil, dar nu rentează. Astfel, folosirea viabilă a acestei surse alternative de energie este lăsată pe umerii viitorului.
Surse web:
http://ltnbenergie.webgarden.ro/menu/tipuri-de-energie/10-energia-fulgerelor
http://peswiki.com/energy/Directory:Lightning_Power
http://www.physics.org/facts/toast-power.asp
http://science.howstuffworks.com/environmental/energy/harvest-energy-lightning.htm
Surse foto:
http://peswiki.com/energy/Directory:Lightning_Power#The_Power_of_Lightning (
Imagine realizată de Bryan Allen )