Haldele de steril – pustii artificiale

Activitatea minieră este una din principalele surse de poluare a mediului, prin extragerea minereului și prelucrarea acestuia. Gestionarea deșeurilor generate în cadrul exploatării ridică probleme de mediu. Sterilul rezultat în urma extragerii și prelucrării primare a cărbunelui este depozitat în halde de steril. Este important în amplasarea unei halde de steril ca suprafața de teren să fie cât mai mică și cu o importanță economică redusă. Transportarea sterilului se realizează cu ajutorul funicularului -  este asemenea unei cai ferate prin cablu, în care acesta este atașat la o pereche de cărucioare, le mută de sus în jos pe o pantă abruptă, iar vehiculele ascendente și descendente se contrabalansează reciproc. Poate fi format și din unul sau din mai multe cabluri suspendate pe stâlpi, pe care circulă cărucioarele cu materiale si este folosit în regiunile muntoase greu accesibile.

Haldele de steril prezintă instabilități, au impact asupra peisajului (fiind vizibile de la distanțe mari), morfologiei și hidrologiei; ridicarea corpurilor de haldă a permis formarea de lacuri prin bararea unor cursuri de apă sau prin acumularea apei din precipitații. Sterilul modifică starea ecosistemelor, apărând în zona de depozitare a acestuia ecosisteme noi, slab dezvoltate.

Sterilul este partea nefolositoare a unui zăcământ de minereu sau a unui produs minier, fără valoare industrială, parte îndepărtată la finalul procesului de prelucrare.

Standardele internaționale prevăd depozitarea deșeurilor în gropi special amenajate.

Problemele și pericolele asociate haldelor de roci sterile, generate de exploatările miniere, includ următoarele:

-instabilitatea taluzurilor;

-generarea de ape acide și descărcarea de substanțe toxice, conducând la contaminarea apelor de suprafață și subterane din aval;

-poluarea cu praf și eroziune;

-degradarea terenurilor.

Iazurile de decantare, haldele de steril minier, haldele de zgură şi cenuşă afectează mediul înconjurător sub diferite aspecte:

-scoaterea unor mari suprafeţe de teren din activitatea sectorului agro-silvic;

- distrugerea solului vegetal, a florei şi faunei de pe suprafeţele ocupate;

- pericol posibil de alunecare şi pierderea stabilităţii haldelor, pericol de a provoca alunecări de teren;

- distrugerea suprafeţelor scufundate, inclusiv a construcţiilor şi lucrărilor de artă;

- pulberile şi praful acoperă şi înăbuşă vegetaţia, având urmări nefavorabile datorate compoziţiei lor chimice sau reacţiilor la care dau naştere în contact cu umezeala şi atmosfera; degradează aspectul natural al regiunii şi murdăresc clădirile, influenţează negativ posibilităţile de recreere şi turismul.

Datorită grosimii mari a haldelor şi a depozitelor din iazuri, nu mai este posibilă o regenerare naturală, terenurile ocupate de aceste materiale sunt şi rămân pustiuri artificiale.

Reziduurile minerale şi substanţele toxice din acestea, depuse pe sol, sunt foarte greu şi foarte puţin degradabile de microorganisme sau prin dizolvare, deci solul, spre deosebire de ape şi atmosferă, nu are putere de dispersare, iar degradarea lui se produce imediat şi ireversibil.

Exfiltraţiile de la iazurile de decantare distrug sau modifică nefavorabil flora bacteriană şi fauna solului. Sterilul rezultat în urma prelucrării minereurilor în uzinele de preparare este transportat prin intermediul sistemelor de hidrotransport şi depozitat în iazuri de decantare, care realizează o epurare mecanică şi, în unele cazuri, în amestec cu apele de mină, şi o epurare chimică.

Unul din cele mai controversate proiecte din țară este cel de la Roșia Montană, unde, în urma activităţilor miniere, vor rezulta două tipuri de deşeuri: cele rezultate în urma extragerii aurului şi argintului – numite deşeuri extractive – şi deseuri neextractive.

Cea mai mare cantitate de deşeuri generate de proiectul Roşia Montană sunt deşeurile extractive şi anume sterilul de carieră şi sterilul de procesare.

Sterilul de carieră este roca de cariere care nu conţine aur şi argint ce pot fi procesate în condiţii economice. Sterilul de carieră va fi depozitat la începutul proiectului în două halde de steril, respectiv halda Cetate (la vest de cariera Cetate) şi halda Carnic (la sud-est de cariera Carnic).

Sterilul de procesare este reprezentat de materialul fin măcinat rezultat în urma extragerii aurului şi argintului din minereu, în uzina de procesare. Acest steril, înainte de a părasi uzina de procesare, va trece printr-o instalaţie de denocivizare, care va reduce cantitatea de cianură până la o concentraţie de 5-7 mg/l, după care va fi depozitat într-un iaz de decantare situat în valea Corna.

Sursa :  www.proenvironment.ro, ro.wikipedia.org, www.apmmm.anpm.ro, http://www.rmgc.ro, http://www.romanialibera.ro.

Sursa foto: http://www.adevarul.ro, http://www.emaramures.ro, http://stiri.rol.ro.

Articol realizat de Ionela Marin