Mediul oceanic si fauna din adancuri

Nu se poate să nu fim mişcaţi de adâncurile oceanelor şi ale marilor: fie ne fascinează, fie ne înspăimântă, tocmai pentru că ne sunt, în bună măsură, necunoscute. Fireşte, au existat şi există expediţii către zonele cele mai adânci de pe Glob, cum ar fi Groapa Marianelor (11 km adâncime), însă informaţiile despre acestea rămân încă insuficiente. Dacă relieful zonelor abisale este relativ uşor de observat sau chiar de imaginat, altfel stau lucrurile în ceea ce priveşte fauna de aici.

Înainte de a intra în detalii cu privire la fauna din adâncuri, să clarificăm câteva noţiuni teoretice de bază în legătură cu oceanele şi mediul de viaţă pe care acestea le oferă. Există două elemente principale care îşi pun amprenta în mod foarte semnificativ asupra mediului şi vieţii din oceane: relieful şi energia solară. În primul caz, putem vorbi despre mai multe subdiviziuni, caracterizate prin niveluri ale pantelor şi adâncimi diferite: zona litorală, cea de şelf (până la 200m adâncime), zona povârnişului, cu o pantă abruptă (este considerată marginea continentelor) şi zona batială, cea care ne interesează în articolul de faţă. Această zonă ocupa peste 76% din suprafaţa oceanelor, în ea intrând dorsalele (lanţuri muntoase submarine), praguri, vulcani, câmpii abisale şi gropi abisale, acestea din urmă având adâncimi de peste 6000m. În ceea ce priveşte rolul soarelui asupra mediului oceanic, ne vom rezuma doar la existenţa zonelor de adâncime în funcţie de luminozitate: zona fotica sau luminoasă, de la 20 la 120 m (aici întâlnim plante capabile de a face fotosinteză), zona digofotică sau crepusculară (120m-600m) şi zona afotica sau lipsită de lumină, la mai mult de 600 m adâncime. Partea cea mai adâncă a corpurilor de apă (fundul mării şi straturile de apă din apropierea acestuia) reprezintă, din punct de vedere ecologic, zona bentonică: mediul în care trăieşte bentosul, adică totalitatea formelor de viaţă din apele de adâncime.

Cum existenţa plantelor în oceane este direct influenţată de prezenţa luminii, acestea pot supravieţui până la câteva sute de metri. Animalele, însă, pot supravieţui până spre 6000m, aşadar în condiţii deosebite de temperatură (între 3 şi -1,8 grade Celsius) şi presiune (până la 1000 de atmosfere), fapt care a determinat o serie de adaptări în fizionomia şi modul lor de viaţă.

Având în vedere lipsa luminii, mulţi dintre peştii care trăiesc la adâncimi mari sunt orbi, bazându-se pe celelalte simţuri. Alţii, în schimb, au o fotosensibilitate mult superioară speciilor dinspre suprafaţă. Una dintre caracteristicile cele mai interesante ale acestor animale este bioluminiscenţa, care poate fi produsă cu ajutorul fotoporilor. Funcţiile şi scopurile bioluminiscenţei sunt diverse, de la căutarea şi prinderea prăzii până la roluri cheie în ritualurile de curtare.

Peste 17.650 de specii noi care trăiesc la sub 200m au fost identificate de către cercetători.  Conform unui studiu din 2006, câteva dintre acestea sunt pe cale de dispariţie din cauza mutării pescuitului industrial din zona de şelf în zona talvegului. Una dintre cele mai interesante specii pe cale de dispariţie este Blobfish, care este de găsit în apele adânci (până la 1600m) din zona Tasmaniei, are trăsături fizice foarte deosebite: corpul său este, practic, o masă gelatinoasă care îi permite să plutească, fără prea mult efort muscular. De asemenea, merită menţionat şi Lophius americanus, care a fost adăugat în 2010 pe lista roşie marină a Greenpeace, fiind astfel o specie ale cărei populaţii pot fi afectate din cauza consumului ridicat. Acest peste trăieşte în zona digofotică şi în partea superioară a zonei afotice; au fost capturate exemplare de peste 20 de kg şi în vârstă de cca 30 de ani.

Vizitaţi din nou revista Greenly pentru informaţii din lumea animalelor!

Surse info: http://www.scritube.com/diverse/meteorologie/OCEANOGRAFIA104651714.php, http://www.scribd.com/doc/93602302/C3-Oceanografie, http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-17503395, http://en.wikipedia.org/wiki/Deep_sea_fish, http://www.descopera.org/creaturi-din-adancuri/, http://www.catalogueoflife.org/testcol/details/species/id/10084297http://www.catalogueoflife.org/testcol/details/species/id/10084296/synonym/10115738.

Surse foto: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Oceanic_divisions.svg/800px-Oceanic_divisions.svg.png, http://images.nationalgeographic.com/wpf/media-live/photos/000/600/overrides/deep-sea-caribbean-creatures-glow-fish_60027_600x450.jpg, http://www.howitworksdaily.com/wp-content/uploads/2012/08/Blobfish.jpg.

Despre autor
Doctor in Geografie si amenajare teritoriala al Universitatii din Lille, pasionata de natura si de calatorii.
3 comentarii la acest articolScrie-l pe al tau!
  1. Doamna Magda,
    Excelent articol.
    Unul dintre mediile in care se va dezvolta speta umana va fi mediul submarin.
    Scriu o carte despre Terraformare si doresc un dialog pe aceasta tema.
    Ioan Alecu -0763622395

    • Buna ziua si multumesc pentru vizita!
      Trebuie sa va spun ca informatiile si cunostintele mele in domeniul terraformarii sunt foarte limitate, insa ma voi pune la curent. Imi puteti scrie oricand pe adresa de contact Greenly, contact@greenly.ro.

      Va asteptam din nou in vizita la Greenly!
      Magda

  2. urat!

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2024 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress