Groapa Glina, ecologie si poluare

In fiecare seara trec prin comuna Glina (judeţul  Ilfov), mai exact pe langa groapa de gunoi Glina. Ce va pot spune ? Este un miros de-a dreptul insuportabil !

Depozitul de deseuri Ochiul Boului Glina a fost infiintat in urma cu mai bine de 30 de ani, pe amplasamentul baltii Ochiul Boului de pe raza comunei Popesti-Leordeni. Dupa cutremurul din 1977, Balta Ochiul Boului a devenit groapa de gunoi a bucurestenilor, cel mai mare depozit de deseuri al capitalei. Pe acest teren, locuitorii aveau obiceiul de a-si aduce reziduurile menajere. Asa a aparut groapa de langa Glina, insa abia dupa cutremurul din 1977 care a zguduit Capitala, renumita groapa de gunoi a inceput sa fie cu adevarat exploatata. Toate molozurile, betoanele si daramaturile produse in urma cutremurului trebuiau depozitate undeva; astfel, s-a format practic un depozit necontrolat de deseuri, rezultand un “munte” de deseuri inalt de 15-20 metri, pe o suprafata de 37 hectare.

Groapa de gunoi afecteaza intr-o masura foarte mare mediul inconjurator şi a devenit o problemă reala pentru oamenii din acea zona, in care principalele  activitati economice sunt agricultura si industria. Dar cine este principalul responsabil? Societatea si neglijenta noastra in privinta deseurilor, ce determina consecinte grave, cum sunt poluarea solului, aerului, apei, formarea focarelor de infectie, dar si îmbolnavirea locuitorilor din apropiere. Aceasta groapa functioneaza fara nici o masura de protectie impotriva infiltrarii levigatului in sol sau impotriva emanatiilor de mirosuri, gaze, fumuri.

Solul este considerat ca fiind un corp natural, deschis, polifunctional (care indeplineste functii economice, ecologice) dar in aceasta zona putem vorbi despre un “sol mort”; in stransa legatura cu starea solului este si situatia apei, care la randul ei este infestata cu diverse microorganisme patogene. Ca urmare, in aceasta zona, teoretic, agricultura este imposibila, apa nu mai poate fi folosita in scopurile pentru care era destinata inainte de interventia poluarii însa, practic, oamenii continua sa foloseasca apa si sa consume culturile, cauzele fiind economice dar si administrative – lipsa de interes a autoritatilor in vederea luarii unor masuri privind groapa de gunoi Glina.

In anul 2008 a inceput ecologizarea zonei, proiectul avand in vedere construirea a opt celule pentru deseuri, patru dintre celule fiind finalizate. Ecologizarea zonei consta in aplicarea noilor tehnologii de captare si ardere a biogazului, montate in interiorul rampei de gunoi. Pentru a capta acest biogaz, in pamantul de sub mormanele de gunoaie s-au construit niste puturi. Printr-o statie speciala de vacuum sunt trase gazele, care ulterior sunt arse.  Levigatul (lichidul care rezulta din putrefactia gunoaielor menajere), in schimb, se pompeaza la suprafata. Dupa ce trece printr-o tehnologie de epurare, lichidul se transforma in apa, in proportie de 60 %, iar cele 40 de procente ramase reprezinta concentratul, care este pompat din nou la suprafata pentru a ajuta la putrefactia totala a deseurilor.

Articol realizat de Netcu Ancuta Gabriela

(Netcu Ancuta Gabriela este studenta in anul II la Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, specializarea Geografia Mediului)

Surse fotografii:

http://www.adevarul.ro/actualitate/verde

http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/eco