Cuvinte cheie: război, apă, poluanți, impact, conflict

 Abstract

Scopul lucrării este de a cauta și cerceta cele mai mari probleme de poluare a apei din Afghanistan, fiind și un subiect de interes despre care nu s-a scris foarte mult. Afganistan este o țară caracterizată de un peisaj muntos accidentat și aproximativ 80% din totalul țării este reprezentat de munți și deșerturi. Această țară este totuși bogată în resurse de apă, datorită, în mare parte, lanțurilor muntoase înalte. Utilizarea plumbului și cadmiului va cauza o problemă de alimentare cu apă potabilă deoarece poate provoca poluarea apei. Sursele majore de nitrați în orașul Kabul sunt apa menajeră, lipsa canalizării și gropile de gunoi. Metalele grele sunt principalii poluanți ai apelor, cum ar fi plumbul, cadmiul, borul și mercurul. De asemenea, uraniul din arme si mercurul din explozibili și combustibilii fosili conduc la un grad ridicat de poluare a apei. Cele mai mari concentrații de arsen s-au detectat în zona regiunii Kabul, unde au avut loc foarte multe atacuri armate.

1. Introducere

Poluarea apei reprezintă o problemă majoră deoarece este una dintre amenințările prioritare cu care s-au confruntat ființele umane în ultima perioadă la nivel global. Mai recent, această problemă are un impact semnificativ asupra societăților din țările cu venituri mici, care se confruntă cu probleme grave de mediu din cauza schimbărilor climatice.

Afganistanul are multe râuri deja notabile în regiune în ceea ce privește susceptibilitatea lor la schimbările de mediu, guvernanță, economie și factori sociali. Există îngrijorări cu privire la râurile Hari Rud și Amu Darya, iar bazinul râului Helmand este deosebit de expus riscului.

În cadrul studiului s-au identificat ca principali poluanți: plumb în muniție și materiale militare, mercur în explozibili și arme, uraniu în muniție și arme nucleare.

Nitrații sunt un poluant comun în majoritatea țărilor asiatice, în special în țările subdezvoltate precum Afganistan. Sursele majore de nitrați în orașul Kabul sunt apa menajeră, lipsa canalizării, gropile de gunoi și latrinele. Supraaglomerarea orașului reprezintă un alt factor care a contribuit la poluarea apelor. Kabul are o populație de peste 4 milioane de locuitori.

Teroriştii folosesc numeroase substanţe chimice şi metale grele, cum ar fi cuprul, zincul, plumbul și cadmiul. Utilizarea acestor elemente va cauza o problemă de alimentare cu apă potabilă deoarece ele pot provoca poluarea apei.

2. Metodologie

Principalele surse de documentare utilizate au fost preluate de pe Science Direct, ResearchGate, Unicef, MDPI, Wiley, Elsevier, Springer, cât și diferite surse mass media (Fig. 1). Cel mai mare procent de informație a provenit din articolele preluate de pe Research Gate și mass media.

Figura 1. Principalele surse de documentare

Descrierea arealului de studiu

Afganistan este o țară caracterizată de un peisaj muntos accidentat și de așezări umane dispersate. Este localizat în Asia și are ca vecini Turkmenistan, Uzbekistan, și Tadjikistan la Nord, China în Nord-Vest, Pakistan la Est și Sud, iar în Vest este Iran (Fig. 2). Altitudinea maximă este de 7485m. Aproximativ 80% din totalul țării este reprezentat de munți și deșerturi. Împădurirea este de 2%. Țara este împărțită în 30 de provincii, iar populația este de aproximativ 20 de milioane de locuitori.

Figura 2. Localizarea Afganistanului (Sursa: Prelucrare proprie după datele de pe Natural Earth – Free vector and raster map data at 1:10m, 1:50m, and 1:110m scales (naturalearthdata.com))

Climatul este caracterizat ca fiind continental, dar prezența munților cauzează variații locale. Climatul tipic variază de la arid în zona sudică și sud-vestică la semiarid în cele mai mari părți ale țării.

Afganistanul este bogat în resurse de apă (Fig. 3), datorită, în mare parte, lanțurilor muntoase înalte precum Wakhan, Hindokush si Baba, care sunt acoperite de zăpadă. Peste 80% din resursele de apă ale țării își au originea în munții Hindu Kush, la altitudini de peste 2000 de metri, aceștia funcționând ca o rezervă naturală de apă în formă de zăpadă pe timp de iarnă și un suport constant pentru toate râurile majore atunci când aceasta se topește. Se remarcă trei bazine hidrografice principale: Amu Darya în Nord, Desert în Sud și Indus în Est. Principalele râuri sunt Helmand, Amu Darya, Hari Rud și Kabul.

Figura 3. Hidrografia Afganistanului (Sursa: Prelucrare proprie în ArcGis după datele de pe Download Free Afghanistan Rivers (line) ArcGIS Shapefile Map Layers (mapcruzin.com))

3. Rezultate și discuții

         Legea apelor din Afganistan și monitorizarea apelor de suprafață și subterane

Calitatea apelor de suprafață și subterană nu este sistematic monitorizată. Legea apei din 2009 a atribuit responsabilități de monitorizare a calității apei mai multor entități, inclusiv Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (NEPA) și Agenției Bazinelor Hidrologice, apele subterane  fiind  monitorizate  de  către  Ministerul  Minelor  și  Petrolului.  În  practică, monitorizarea calității apei nu este coordonată între aceste instituții, iar Legea din 2020 a Managementului Apelor nu a clarificat responsabilitățile de monitorizare.

          Impactul războiului

În numeroși ani de conflicte și turbulențe (Fig. 4), o mare parte din infrastructura Afganistanului a fost distrusă. Poluarea chimică în timpul și după conflictele armate este o preocupare serioasă (Fig. 5). Cu toate acestea, există practic puține informații referitoare la Afganistan.

Figura 4. Atacuri teroriste în Afganistan, în perioada 2002-2013 (Sursa: (PDF) A Point Process Analysis of Terror Attacks in Afghanistan, 2002-2013 (researchgate.net))

Metale grele sunt principalii poluanți ai apei în timpul conflictelor, fiind utilizate bombe și muniție care conțineau metale grele, cum ar fi plumbul, cadmiul și mercurul.

Plumbul a fost utilizat în muniție, materiale militare, echipamente de luptă și a dus la contaminarea solului și a apei din zonele de luptă. În urma bombardamentelor și a altor operațiuni militare, plumbul a ajuns în apele din Afganistan. Acesta poate fi foarte periculos pentru sănătatea umană, provocând probleme de dezvoltare la copii și afectând sistemul nervos.

Mercurul a fost utilizat la fabricarea de explozibili și alte arme, contaminând solul și apa din regiunile afectate de război. Poluarea apei cu mercur a dus la contaminarea peștilor, apa devenind nepotabilă.

Uraniul a fost utilizat în armele nucleare și în muniția cu uraniu îmbogățit, folosită în timpul războiului. Poluarea cu uraniu a apei a dus la creșterea numărului de cazuri de cancer și de anomalii congenitale în rândul populației.

Combustibilii fosili contribuie puternic la creșterea poluării mediului. Accesul la combustibili fosili și la petrol este considerat a fi un motor major al războiului.

Dioxinele și furanii pot fi regăsiți în reziduurile solide rezultate de la procesele de combustie în care se formează șlam, zguri si cenuşi. Dioxinele și furanii au fost identificați și în timpul conflictelor armate. Din cauza naturii lor persistente și caracterului lipofil, odată intrate în mediu și în organismele vii, dioxinele și furanii persistă timp îndelungat.

4. Concluzii

Pe plan mondial, poluarea apei reprezintă o amenințare primordială la adresa populației, cu impact deosebit asupra societăților din țările cu venituri reduse și implicit cu probleme majore de mediu. Printre acestea se numără și Afganistanul, țară relativ bogată în resurse de apă, în ciuda poziționării geografice într-o zonă semi-deșertificată. Principalele râuri din componența rețelei hidrografice a Afganistanului sunt Helmand, Amu Darya, Hari Rud și Kabul, acestea fiind susceptibile la schimbările de mediu, guvernanță, economie și factori sociali.

Un prim element cheie identificat în procesul de poluare a apelor din Afganistan este acela că monitorizarea calității apelor de suprafață și subterană nu este continuă, sistematizată și coordonată între instituțiile guvernamentale cu rol în acest sens, fapt care conduce la o protecție ineficientă a alimentării cu apă în cazul producerii unui atac terorist.

În Afganistan, amenințarea majoră în ceea ce privește poluarea rețelei de apă este dată de evoluția conflictelor, care generează în toate etapele lor un nivel considerabil de poluare chimică.

Principalii agenți poluanți ai apei din timpul războiului au fost: metalele grele din componența echipamentelor militare de luptă și munițiilor; mercurul și uraniul utilizați în fabricarea explozibililor și, respectiv, a armelor nucleare; combustibilii fosili, cu efecte majore asupra fenomenului de încălzire globală; dioxinele și furanii rezultate din procesele de combustie; PCB-urile; borul.

O atenție deosebită trebuie acordată nitraților, agenți poluanți comuni în orașele cu probleme și defecțiuni ale sistemelor de canalizare, care pot degrada atât sănătatea oamenilor, cât și sănătatea ecosistemelor. În final, se remarcă la nivelul regiunii Kabul concentrații ridicate de arsen în apele potabile, precum și zone contaminate cu bombe și muniție neexplodată.