Dâmbovița a devenit sinonimă cu București, dar oare câți dintre voi cunosc impactul capitalei asupra râului?

Dâmbovița este un curs de apă din România, afluent al Argeșului, în care se varsă în apropiere de Budești, județul Călărași. Râul este artera principală din București, având izvorul în Carpații Meridionali, grupa Munților Făgăraș.

1Untitled

Fig. 1 – Dâmbovița – de la izvor până la vărsare. Sursa: www.wikipedia.org

Din punct de vedere al provenienței poluanților, sursele de poluare ale acestui sector al Dâmboviței sunt: canalizarea orașului și canalizările instalațiilor industriale, canalizări ale unor instituții/întreprinderi care funcționează temporar, traficul rutier, dar și avariile ce apar frecvent în sistemul de canalizare. Principalii poluanți emiși de către sursele menționate anterior sunt: azot, detergenți, pesticide, materii fecale și metale grele.

Apele meteorice afectează foarte puțin calitatea apei Dâmboviței, spălarea în suprafață neapărând, deoarece peste 95% din suprafața orașului este acoperită de asfalt.

Pentru a stabili ce influență are capitala țării, București, asupra calității apei râului vă propun să urmăriți o analiză ce are la bază măsurători efectuate înainte de intrarea râului în oraș (la punctul de ieșire de la Lacul Morii), cât și la ieșirea din oraș, după stația de epurare de la Glina. Măsurătorile s-au efectuat în anul 2007.

2Untitled

Fig. 2 – Localizarea celor două zone de colectare a probelor. Sursa:www.e-scoala.ro

            Primii 2 parametri analizați sunt pH-ul și temperatura apei.

Locul de prevelare a probei

Temperatura (ºC)

pH

Ieșirea din Lacul Morii

5,3

7,93

Ieșirea de la Stația Glina

17,9

7,58

Tabel 1. Indicatorii fizici ai apei (Mitranescu et al., 2007)

Conform standardelor stabilite prin legea 1146/2002 (în vigoare în momentul realizării studiului), ambii parametri se încadrează în limitele normale. Nivelul pH-ului ne indică faptul că apa râului este alcalină.

O altă grupă de parametri foarte importanți, ce influențează în mod decisiv calitatea vieții faunei dar și a florei din râu, este reprezentată de grupa regimului de oxigen. Pentru asta s-au calculat 3 parametri: oxigenul dizolvat, consumul chimic de oxigen (CCO-Mn) și consumul biochimic de oxigen (CBO5).

Locul de prelevare a probei

Oxigenul dizolvat

CCO-Mn

CBO5

Ieșirea din Lacul Morii

6,33

6,79

5

Ieșirea de la Stația Glina

1,04

22,12

42

Tabel 2. Regimul oxigenului (Mitranescu et al., 2007)

Având în vedere standardele de calitate stabilite de legea amintită anterior, s-au dedus următoarele:

  • În ceea ce privește oxigenul dizolvat, Dâmbovița este un râu ce se încadrează în prima clasă de calitate la primul punct de prelevare și ulterior face parte din ultima clasă de calitate, clasa a V-a;
  • Valoarea consumului chimic de oxigen plasează apele Dâmboviței în categoria a II-a de calitate la ieșirea din Lacul Morii, și în aval de Stația Glina în clasa a III-a de calitate;
  • Consumul biochimic de oxigen este conform unui râu din clasa I de calitate la ieșirea din Lacul Morii, și în ultima clasă conform măsurătorilor efectuate la ieșirea de la Stația de Epurare – Glina.

Astfel, putem concluziona, că în aval de Stația de la Glina apa râului Dâmbovița se află într-o stare de degradare accentuată.

În ceea ce privește nutrienții din apa Dâmboviței, s-au efectuat măsurători în ceea ce privește nivelul de amoniac, nitriți și nitrați.

Locul de prelevare a probei

Amoniac

Nitriți

Nitrați

Ieșirea din Lacul Morii

0,47

0,06

0,084

Ieșirea de la Stația Glina

13

0,43

7,224

Tabel 3. Concentrația de nutrienți (Mitranescu et al., 2007)

Analizând datele obținute se poate observa că nivelul amoniacului face ca apa Dâmboviței să se încadreze în clasa a II-a de calitate la prima stație, iar după ieșirea de la Glina apa se află într-o stare degradată, concentrația de amoniac fiind de aproape 10 ori mai mare față de limita clasei a IV-a.

În ceea ce privește nivelul de nitriți, apa râului se încadrează în clasa a II-a la ieșirea din Lacul Morii, și în ultima clasă de calitate la ieșirea de la Glina.

Nivelul de nitrați la primul punct unde s-au efectuat măsurătorile plasează apa principalului râu ce traversează capitala în prima clasă de calitate, în timp ce la cel de-al doilea punct, apa râului este încadrată în penultima clasă de calitate, clasa a IV-a.

Măsurători s-au efectuat și asupra nivelului unor substanțe chimice precum: calciu, magneziu, sodiu, reziduu fix, clor și sulfați.

Locul de prelevare a probei

Calciu

Magneziu

Sodiu

Reziduu fix

Clor

Sulfati

Ieșirea din Lacul Morii

76,61

14,4

12,5

392,25

31,91

49

Ieșirea de la Stația Glina

89,76

6,72

87,75

657,75

67,37

94

Tabel 4. Concentrația substanțelor chimice (Mitranescu et al., 2007)

În ceea ce privește calitatea apei la ieșirea din Lacul Morii, datele din tabel relevă că toți parametrii, cu excepția calciului, duc la o încadrare a apei Dâmboviței în prima clasă de calitate. Concentrația de calciu duce la o încadrare a apei în clasa a doua de calitate.

Calitatea generală a calității apei în aval de Glina este influențat de nivelul ridicat al concentrației reziduurilor fixe și a sodiului, care duc la o încadrare în clasa a III-a de calitate.

Magneziul este singurul element care înregistrează valori corespunzătoare primei clase de calitate la ambele puncte de măsurare.

Analizând datele generale obținute, apa râului Dâmbovița se încadrează în prima clasă de calitate la ieșirea din Lacul Morii, pentru ca ulterior, la ieșirea din București, râul să se afle intr-o stare de degradare.

În vederea elaborării acestei mici analize, am căutat să găsesc și eventuale măsuri pe care autoritățile le-au luat pentru reducerea gradului de poluare al Dâmboviței, însă, din păcate, nu am reușit să găsesc măsuri de combatere a degradării Dâmboviței.

BIBLIOGRAFIE

  1. Mitranescu, E., Tudor, L., Tapaloaga, D., Furnaris, F., Dinu, C., Petcu, C., Bianu, E., Simion, V., Researches concerning the water quality in Dambovita river along Lacul Morii – Glina, Universitatea de Medicină Veterinară Timișoara, 2007, Timișoara.
  2. Morcotet, D., Jipa, N., Mehedințeanu, L., M., D, Dambovita – 50 km between good quality and ecological disaster, Facultatea de Geografie, Universitatea București, 2011, București.
  3. Zaharia, Liliana et al., Urbanization effects on the river systems in the Bucharest City region (Romania), 2016, București
  4. *** – Ordinul MAPM 1146/2002 – Clasificarea calitatii apelor
  5. www.wikipedia.org (sursă foto)
  6. Ministerul Mediului
  7. Garda de Mediu
Articol realizat de Dulămea Alin-Costin, anul III specializarea Meteorologie-Hidrologie, Facultatea de Geografie, Universitatea din București 
Despre autor
Acest user este dedicat tuturor colaboratorilor Greenly! Studenti, masteranzi, doctoranzi sau pur si simplu oameni din intreaga tara, din intreaga lume care impart aceeasi pasiune, ecologia. Si isi doresc sa-si imparteasca ideile prin intermediul revistei Greenly. Le multumim din toata inima!
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2025 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress