Din nord-vest până în sud-est, capitala țării noastre este străbătută de un râu, un râu cu o lungime totală de 286 km, dintre care 22 de km a fost dispus să ni-i ofere pentru a susține viața orașului București, străbătut de acest râu: Dâmbovița. Aceasta ne-a dăruit ape limpezi, de origine montană și poate, chiar acesta, a fost principalul motiv pentru care ciobanul Bucur a ales să își oprească mioarele tocmai aici. “Dulci și curate” erau cele două cuvinte folosite acum câteva secole pentru a descrie apele Dâmboviței, ape folosite pentru băut și restul nevoilor pe care le aveau cetățenii, dar, cu timpul, populația a crescut, la fel și nevoile. Dâmbovița propriu-zisă nu făcea față cerințelor, ba chiar începea să cauzeze probleme: inundații și terenuri mlăștinoase, nepropice bucureștenilor, ce au început să aducă modificări albiei. Apele “dulci și curate” au dispărut de mult, iar în urma lor au apărut ape poluate, murdare și, poate, nici nu mai aparțin Dâmboviței. Oare chiar au provocat bucureștenii acest dezastru? Și cât de murdară este Dâmbovița, pe care o vedem la intrare în oraș, față de cea care iese?
Înainte să vorbim despre apa și calitatea ei, să înțelegem mai bine care au fost modificările asupra albiei de-a lungul timpului. În primul rând, albia a fost betonată, acest lucru se observă cu ochiul liber de orice cetățean, dar există lucrări care depășesc cu mult noțiunea de vizual; în București există 2 râuri: Dâmbovița și Colentina. Sau nu? Pe sub cursul actual al Dâmboviței, mai curge un alt “râu”, ale cărui ape sunt amestecate cu cele menajere, industriale, uzate și pluviale. Este vorba despre principala magistrală de canalizare a orașului, unde se adună toate aceste ape, iar la capătul acestui “bulevard” acvatic se află o stație de epurare, ce ar trebui să curețe apele, dar vom reveni la aceasta puțin mai târziu. În al doilea rând, Dâmbovița dispare de pe hartă, în mijlocul capitalei: în zona Unirii, aceasta curge chiar pe sub magistralele de metrou și pasajul pietonal, motiv ce a dat naștere unor glume “-Unde se varsă Dunărea? În mare, dar Dâmbovița? La metrou”. Lista continuă, în oraș ajungând și apele râului Argeș; printr-un sistem de captare, apa din Dâmbovița este suplimentată de cea a Argeșului.
Descriind râul și modificările acestuia, a venit vremea, dragii mei, să vedem exact cât de mare este impactul și ce anume se află în apă și care este calitatea acesteia. Dar încă o mică precizare (știu, amân momentul adevărului, dar credeți-mă, este important): apa nu intră curată în oraș, de-a lungul acesteia se găsesc porțiuni ce au atribuite clase de calitate de ordinul III și IV, clase de calitate moderată și slabă. Deci apa este deja poluată de activitatea din amonte, dar ce i se întâmplă exact în cadrul orașului aflăm acum.
Apa intră în oraș cu o calitate satisfăcătoare; de-a lungul canalului subteran se adună apa uzată provenită din diferite activități si cea pluvială. In dreptul localității Glina, la marginea orașului, cele două ape se unesc, iar în Dâmbovița se deversează 200 de mii de m3 de apă uzată zilnic. Tehnic, aici apa ar trebui epurată, dar stația nu funcționează la capacitate maximă, ceea ce face ca o parte din apa poluată să treacă pur și simplu mai departe. Aceste ape poluate conțin tone de materie organică (fosfați, azot, carbon, resturi de hârtie, detergenți) și metale precum plumbul, fierul și cuprul. Aceste materii dăunează vieții peștilor dar și plantelor din râu. Nivelul oxigenului din apă după ieșirea din București este 0, iar nivelul fosforului și a materiilor poluante organice este de 25 de ori mai mare decât într-un râu de gradul V (adică cel mai mare grad existent, în normele actuale, de poluare a unui râu).
Localitatea Budești este cea mai afectată de situație; aici, se înregistrează depășiri ale limitelor admise pentru clasa V de calitate pentru CBO5, CCO-Cr, NH4, PO4, detergenți, fenoli, DDT (substanță interzisă și care nu se mai fabrică). Astfel, efectele apei poluate nu rămân în București; ele afectează alte localități în aval, se varsă în Argeș, mai departe în Dunăre și până la Marea Neagră. Se produce acest efect în lanț și toate din cauza faptului ca o stație de epurare nu funcționează conform.
Situația este într-adevăr neagră și îngrijorătoare, dar să vedem care sunt soluțiile și planurile de viitor. În primul rând, totul pornește de la stația de epurare sau se termină acolo. Dacă stația ar funcționa la capacitate totală apa ar fi epurată și nu ar mai polua următoarele râuri. O singură soluție ce ar rezolva toate problemele, dar când se va realiza aceasta? Strategiile de Dezvoltare Sectoriale cuprind un mic capitol prin care se dorește acest lucru, Primăria Orașului București o are în plan și, de asemenea, și alte societăți și administrații. Deși o soluție tehnică există, precum și planuri, nu se știe cât timp va mai trece până să se materializeze. Până atunci, noi doar putem să ne imaginăm “apele dulci și curate” ale Dâmboviței de odinioară și să sperăm că prin dezvoltarea orașului nu am transformat și această informație în istorie.
Surse foto: Foto 1: https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba
Foto 2: http://www.b365.ro/pmb-vrea-sa-preia-dambovita-de-la-apele-romane-pentru-amenajare-firea-arata-mizerabil_255291.html#n
Articol realizat de Ibănescu Marina Georgiana, anul III specializarea Meteorologie-Hidrologie, Facultatea de Geografie, Universitatea din București