Studiile efectuate au arătat că turiștii sunt dispuși să plătească mai mulți bani pentru a beneficia de o vacanță într-o arie protejată. Suma ce s-ar strânge în plus la bugetul statului de pe urma ecoturismului din doar 5 parcuri naturale și naționale din Munții Carpați ar ajunge undeva la cifra de 42 de milioane de euro. Cu toate că aceste zone din Carpați sunt vizitate, numărul turiștilor ar putea crește dacă ar putea fi îmbunătățită infrastructura și dacă serviciile ar fi mai bune.
Parcul Natural Apuseni şi Parcul Național Piatra Craiului sunt considerate adevărate „mine de aur” pentru dezvoltarea ecoturismului în România şi se anticipează că numărul vizitatorilor va creşte. Parcul Natural Vânători Neamț (Fig. nr. 1) atrage turiştii prin numărul mare de mănăstiri şi pensiuni, unde posibilităţile de recreere sunt diverse: pot fi admiraţi zimbrii reintroduşi în libertate, plimbări cu sania, echitaţie, spa, vizite la grădina zoologică „Dragoş Vodă” (cele 10 ha găzduiesc cerbi carpatini, urşi, mistreţi, lupi, numeroase specii de păsări).
Fig. nr. 1 Zimbrii în Parcul Natural Vânători Neamț
În Parcul Natural Munţii Maramureşului (Fig. nr.2), vizitatorii beneficiază de pachete turistice complexe care includ, printre multe altele, şi plimbări cu mocăniţa, una dintre atracţiile Văii Vaserului.
Fig. nr. 2 Activități tradiționale pe Vaser în Parcul Natural Munții Maramureșului
De ce să ne planificăm vacanţa într-una din ariile protejate ale Carpaţilor?
Multitudinea de trasee turistice, cabane şi pensiuni, aerul curat şi peisajele atrăgătoare sunt doar câteva avantaje ale petrecerii unei vacanţe de vis într-unul din parcurile naturale şi nationale din Munţii Carpaţi.
Conform unui studiu realizat în Croaţia de Institutul Turismului s-a constatat, de exemplu, că vizitatorii sunt dispuşi să o plătească pentru hoteluri amplasate în zone de pădure o sumă suplimentară de până la 24 – 32% şi că peisajul este un factor decisiv în alegerea hotelului.
Ariile protejate au un potenţial uriaş de dezvoltare pe zona turistică. Însă pentru a genera venituri constante e nevoie de investiţii pentru îmbunătăţirea infrastructurii, protejarea biodiversităţii, amenajării refugiilor şi a cabanelor, întreţinerea traseelor montane etc. Administrat într-o manieră sustenabilă, turismul din cele cinci parcuri poate genera încă 2,6 miliarde de euro în următorii 25 de ani.
De fapt, alegând să ne petrecem vacanța într-unul din parcurile din Carpați susținem dezvoltarea ecoturismului în aceste spații. Cheltuielile de vizitare pe tarife de intrare, deplasare, cazare şi suveniruri pot avea un impact economic important la scară locală şi naţională. În 2010, de exemplu, Parcul Natural Apuseni (Fig. nr. 3) a generat venituri directe de 34.000 de euro, în principal, din plata tarifelor de vizitare.
Fig. nr. 3 Cascada Răchițele în Parcul Natural Munții Apuseni
În acest moment, ariile protejate din Munţii Carpaţi nu sunt valorificate la potenţialul lor maxim. Un studiu realizat în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii naturale protejate din Munţii Carpaţi”, finanţat de Fondul Global de Mediu (GEF) şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) România şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, în parteneriat cu WWF, arată că parcurile naţionale şi naturale din Munţii Carpaţi pot aduce în timp mulţi bani în plus la bugetul ţării. Beneficiul cumulativ al acestora este de 9 miliarde de euro pentru următorii 25 de ani, luând în calcul gestionarea durabilă a ecosistemelor.
Analiza face pentru prima dată o evaluare comparativă a două sisteme de management al ariilor naturale protejate din Munţii Carpaţi şi demonstrează care este impactul economic al ariilor protejate asupra unor sectoare ale economiei – turism, ape minerale, resurse de apă, agricultură, silvicultură şi vânătoare – pe o perioadă de 25 de ani.
Pentru informații suplimentare, se poate consulta studiul:
Autor: Floriana Scânteie
Sursa: studiul