Aerul din București : A Smooth Criminal – Partea I

Nefiind afectați în mod direct sau destul de vizibil, problema poluării aerului rămâne una la nivel teoretic, o problemă care mai mult ne sperie decât ne preocupă. Ȋn anul 2008, Bucureștiul se afla pe primul loc în topul celor mai poluate orașe din Europa, iar în ultimii doi ani, acesta a primit locul 2, fiind surclasat de Stockholm. Cea mai mică suprafață de spații verzi în București, care ȋi revine fiecărui locuitor, este de 12,43 metri pătrați, în sectorul 2, iar cea mai mare suprafață se găsește în sectorul 1, respectiv 77,19 metri pătrați, în mare parte datorită pădurii Băneasa. Sectorul 3 deține 16,27 metri pătrați pe cap de locuitor, în sectorul 4 se găsesc 21,12 metri pătrați pe cap de locuitor, în sectorul 5 – 12,8 metri pătrați pe cap de locuitor, iar în sectorul 6, se află 17,71 metri pătrați pe cap de locuitor, conform Cadastrului Verde al Bucureștiului din anul 2011.

Ȋn spațiile deschise ale orașului, principala problemă o constituie pulberile ȋn suspensie (PM10), cu diametrul mai mic de 10 micrometri. Acestea reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. Au fost înregistrate depășiri de 5 ori mai mari decât limita zilnica pentru PM10, la toate cele 8 stații de măsurare a calității aerului din București.

Sursa naturală de PM10 ȋn București este reprezentată de dispersia polenului, în timp ce sursele antropice sunt reprezentate de activitățile industriale, centralele termoelectrice, iar cea mai mare contribuție o oferă traficul rutier al capitalei.

Potențialul de a cauza efecte negative asupra sănătății este direct legat de dimensiunea particulelor; acestea trec prin nas și gât și pătrund în alveolele pulmonare, provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele care respiră mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Copiii sunt în mod deosebit vulnerabili, deoarece țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

Prin anumite procedee industriale, prin deșeurile menajere și prin combustia carburanților în aer sunt eliminate metale toxice, sub formă de particule, precum plumb (Pb), cadmiu (Cd), arsen (As) și mercur (Hg). Metalele se acumulează ȋn organism și provoacă efecte toxice de scurtă și/sau lungă durată. Ȋn cazul expunerii la concentrații ridicate, ele pot afecta sistemul nervos, funcțiile renale, hepatice și respiratorii.

Mercurul este unul dintre factorii implicați în apariția bolilor Parkinson și Alzheimer, acesta ajungând la creier prin vasele de sânge, unde se poate acumula ȋn cantități semnificative.

Efectele arsenului depind de concentrația în care acesta se găsește. Arsenul din praful din aer cauzează iritarea pielii și a membranelor mucoase, absorbția făcându-se mai ales pe porțiunile umede, ca și cele de la cutele epidermei.

Cadmiul inhalat din aer se depozitează la nivelul rinichilor, afectându-i. Acesta mai duce și la iritații bronhice, dispnee și emfizem pulmonar, cu o mortalitate de aproximativ 15%. Cadmiul devine toxic și prin potențialul său de a înlocui, în reacțiile biologice, alte microelemente esențiale, cum ar fi zincul (Zn) și Calciul (Ca).

Plumbul odată ajuns în organism este acumulat în oase, păr și ficat. Acesta poate duce la crampe abdominale, dureri de cap, constipație, pierderea poftei de mâncare, oboseală, anemie, paralizia nervilor motori și encefalopatie.

Traficul rutier din București este responsabil pentru 90% din poluarea orașului, iar dioxidul de carbon reprezintă 90% din emisiile rezultate din traficul rutier. De asemenea, prin combustia motoarelor se mai elimină în aer și dioxid de sulf (SO2) și oxizii de azot (NOx). Aceștia atacă plămânii, producând astm, și contribuie la efectul de seră. Expunerea la o concentrație mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăți respiratorii severe, iar expunerea la o concentrație mare de oxizi de azot, pe o perioadă scurtă de timp, poate duce la deces, iar la concentrații scăzute afectează țesutul pulmonar.

Hidrocarburile aromatice policiclice (HAP) sunt compuși formați din 4 până la 7 nuclee benzenice.

Aceștia rezultă din combustia materiilor fosile (motoarele diesel), sau din fumul de țigară, sub formă gazoasă sau de particule. Unul dintre compuși este benzopirenul, compus ce are efecte cancerigene pentru om.

Surclasat doar de Sofia, Bulgaria, unde se înregistrează 176 de zile pe an cu depășiri ale nivelului admis de poluare a aerului, Bucureștiul ocupă locul 2 în top, cu o medie de 92 de zile, față de limita de 35 de zile prevăzută de normele europene.  Conform unui studiu realizat de Ecopolis, între 2004 și 2009, în București s-au înregistrat decesele a peste 800 de adulți și a peste 200 de nou-născuți, iar în anul 2009 s-au înregistrat 300 de spitalizări, toate putând fi puse pe seama poluării aerului.

Surse informații :  http://poluarebucuresti.blogspot.ro/ ; http://www.ecopolis.org.ro/studii/calitatea-aerului-in-bucuresti-efecte-asupra-sanatatii ; http://www.marinaherbals.ro/metale-grele-in-organism-af-150.html?mhs=7ab39ec7b674fc7b0cabd36afb943040 ; http://www.scribd.com/doc/78655270/Efectele-Poluarii-Aerului-Asupra-Mediului ; http://m.hotnews.ro/stire/9144397

Surse foto : http://stiri.rol.ro/images/rompres/trafic_auto_rompres_2852870.jpg ; http://img.youtube.com/vi/Y1g46DAv9LA/0.jpg ;  http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5109/7896286/1/tigara.jpg