Grădina Botanică “Dimitrie Brandza” a Universităţii din Bucureşti reprezintă o binevenită oază de răcoare în Bucureştiul infernal din această vară. Însă, mai mult (şi poate mai important) de atât, are o valoare educaţională, culturală şi de cercetare deosebită, atât prin speciile pe care le deţine, cât şi prin nenumăratele activităţi desfăşurate aici.
Conform site-ului instituţiei, Grădina Botanică are trei funcţii:
Rolul educational…si nu numai, al Gradinii
• Învăţământ şi Educaţie (resursă pentru învăţământul superior, furnizor de informaţii ştiinţifice, centru de formare a taxonomiştilor, centru de educaţie pentru elevi, profesori, studenţi, factori de decizie şi public larg).
• Cercetare ştiinţifică (conservarea diversităţii plantelor “ex situ” prin organizarea băncii de germoplasma, prin dezvoltarea colecţiilor vii, prin cultivare “în vitro” şi repopulare; conservarea diversităţii plantelor “în situ” prin identificări, cartări, monitoring, baze de date actuale şi de referinţă etc.).
• Promovarea valorilor culturale, informarea publicului şi consultanţă de specialitate (îmbogăţirea Herbarului, a Bibliotecii, a Colecţiilor din Muzeul Botanic, organizare de conferinţe, asigurarea consultantei permanente prin INTERNET etc).
La răcoare…
Dar, pentru că e „de sezon”, să începem cu rolul său de regulator termic. Cu alte cuvinte, de oază de răcoare. Şi cum altfel, dacă nu pornind de la o bază ştiinţifică, descrisă mai pe larg aici şi aici: insula de căldură urbana.
Citând un specialist în domeniu: „Spaţiile verzi, în special copacii, pot diminua sau chiar elimina efectul acestui fenomen, prin procesele de transpiraţie şi de umbrire a suprafeţei terestre. Astfel, spaţiul construit reprezintă principalul motiv care duce la formarea şi ulterior intensificarea fenomenului. O serie de studii au determinat că un număr ridicat al copacilor şi parcurilor urbane duce la diminuarea temperaturii aerului local cu 0.5 – 1 ºC, iar pentru fiecare reducere a temperaturii aerului cu 1 ºC, se poate reduce consumul de energie cu până la 2 – 4%.” Cu alte cuvinte, Grădina, prin suprafaţa sa de 17,5 ha, determină o diminuare a temperaturii aerului în zonele învecinate.
…şi la învăţat!
Conform site-ului, Grădina Botanică oferă o serie de activităţi educaţionale legate de botanică, horticultura şi ştiinţele naturii pentru grădiniţe, ciclul primar şi gimnazial dar şi pentru publicul larg. De-a lungul anului şi în diverse locaţii din grădina se desfăşoară expoziţii tematice şi evenimente speciale. Grupurile de copii pot participa la activităţi de educaţie ecologică cuprinse în programul educaţional Scoala Naturii, care sunt special concepute pentru diverse grupe de vârstă.
Însă activităţile sunt practic permanente şi se adresează tuturor persoanelor, indiferent de vârsta sau de domeniu, pornind de la expoziţii de flori, fructe şi seminţe, până la organizarea curăţeniei de toamna şi de primăvară în Grădină, în parteneriat cu TeamWork.
Mai multe detalii despre ce este şi cum funcţionează Grădina Botanică din Bucureşti, găsiţi aici.
Pentru moment, profitaţi de o relaxare departe de poluarea şi căldura urbana şi vizitaţi grădina botanică, fie cea din Bucureşti, fie una dintre celelalte grădini care fac parte din Asociaţia Grădinilor Botanice din România, în Craiova, Cluj-Napoca, Galaţi, Iaşi, Jibou, Arad, Targu-Mures sau Tulcea.
Surse info: Bonciu, Adela (2011), Fenomenul de insulă de căldură pentru anotimpul de iarnă, în municipiul București Lucrare de dizertatie, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, http://www.gradina-botanica.ro.
