Intre natura si agricultura: judetul Braila

Judetul Braila. Atunci cand ni se atrage atentia asupra acestui areal, ne zboara gandul, aproape automat, la Campia Baraganului si vastele culturi agricole ale acesteia.

De fapt, teritoriul aferent judetului nu este caracterizat printr-un peisaj agricol, in proportie de 100%. Prezenta fluviului Dunarea, in partea estica a acestuia, a dat nastere unui peisaj de balta, alcatuit dintr-o alternanta de lacuri permanente, balti cu nivelul apei variabil (in functie de nivelul de inundatii) si grinduri, care se intindea pe aproximativ 150 000 ha. Aceasta suprafata insuma 30% din suprafata sectorului romanesc de lunca al fluviului.

Incepand cu anii 1960, acest sector, pe care Grigore Antipa il numea in lucrarea sa “Regiunea inundabila a Dunarii – starea ei actuala si mijloacele de a o pune in valoarea” din 1910, drept o veritabila delta predeltaica, a fost supus unor diferite procese antropice, precum indiguiri, desecari sau despaduriri. Scopul a fost de a introduce in circuitul agricol o suprafata de teren semnificativa.

Dupa interventiile antropice, din cele aproximativ 150 000 ha, au mai ramas in regim liber de inundatie 20 000 hectare. Acest ultim esantion al fostei Balti a Brailei, se afla, incepand cu anul 2003, in regim de protectie, fiind ridicat la rangul de parc natural.

Parcul natural Balta Mica a Brailei este format dintr-o salba de 7 insule si ostroave principale, aflate in regim liber de inundatie. Fiecare dintre acestea este distincta din punct de vedere geomorfologic, fiind alcatuita din grinduri, sectoare plane, garle, privale, japse, balti si lacuri. Are drept limite bratul  principal Dunarea Navigabila si alte cateva brate secundare ale fluviului (Cravia, Macin, Valciu).

Din punct de vedere al biodiversitatii, Balta Mica a Brailei conserva, la o scara redusa, toate tipurile de ecosisteme caracterisice fostei Balti a Brailei. Se evidentiaza faptul ca mai mult de 50% din arealul Baltii Mici a Brailei este reprezentat de  ecosisteme naturale, aproximativ 30% sunt ecosisteme seminaturale si doar 20% au fost afectate in totalitate de interventia omului.

De asemenea, aceasta zona este cunoscuta atat la nivel national, cat si international, pentru importanta ei ornitologica, ca urmare a faptului ca se situeaza pe cel mai important culoar de migratie al pasarilor din bazinul inferior al Dunarii de Jos, la jumatatea rutelor de migratie intre locurile de cuibarit din nordul Europei si refugiile de iernat din Africa. Din totalul de specii de pasari care se intalnesc in aceasta arie protejata, aproximativ 169 specii sunt protejate pe plan international, prin Conventiile de la Berna, Bonn si Ramsar.

Astfel, va puteti delecta cu un peisaj asemanator deltei, insa mai usor accesibil, si in Parcul Natural Balta Mica a Brailei.

Dincolo de vastele culturi agricole, judetul Braila va poate suprinde cu areale naturale deosebite.

Bibliografie:  Moisei, R., 2006, Cercetări dendrometrice şi auxologice pentru reconstrucţia ecologică a ecosistemelor forestiere din lunca brăileană a Dunării-teză de doctorat, Suceava; Regulamentul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei; www.bmb.ro

Sursa foto:  www.arcaşu.ro

Articol scris de BONCIU Adela, meteorolog si absolvent al Facultatii de Geografie din Bucuresti, Masterul de Evaluarea Integrata a Starii Mediului.

Despre autor
Doctor in Geografie si amenajare teritoriala al Universitatii din Lille, pasionata de natura si de calatorii.
8 comentarii la acest articolScrie-l pe al tau!
  1. Frumos articol, poate mergea documentat mai mult, dar cred ca e in regula pentru inceput. Braila ascunde mai multe zone umede interesante , zone ce merita a fi studiate, iar aici ma gandesc la Lacul Tataru, Lacu Sarat II, Ianca, Plopu, etc. Este placut sa vezi ca apar astfel de reviste, fie ele si online.
    Inseamna ca lumea este in schimbare si ca exista o speranta.
    Succes de la Braila.
    Marius V.

  2. Multumesc frumos pentru interventie. Intr-adevar, judetul Braila ascunde mai multe zone umede interesante pe care sper ca le voi analiza si eu, la un moment dat. :)
    Nu lipsa documentatiei m-a facut sa raman la aceasta varianta a articolului, ci a spatiului destinat acestuia in revista. As putea scrie pagini intregi pe tema parcului natural, cu exemple clare pentru fiecare afirmatie in parte. Poate mi se va mai oferi ocazia de a continua aceasta prezentare. Ar fi o reala placere pentru mine!

    Trimit si eu un sincer multumesc spre Braila, atat din partea mea, cat si a intregului colectiv al revistei Greenly Magazine!

  3. Cred ca spatiul este limitat, sunt convins de acest aspect.
    Eu sunt coordonatorul sucursalei Societatii Ornitologice Romane, filiala Braila si sper ca undeva in august sa organizez o tabara ornitologica in Insula Mare a Brailei si poate sunt interesati unii dintre colegi de o saptamana la cort, daca nu, eu merg oricum in Balta Mica a Brailei si daca exista dorinta si timp, va anunt si in limita locurilor disponibile va facem o invitatie.
    O zi buna.
    Marius

  4. Ce supriza placuta. Nu ma asteptam ca acest articol sa ajunga la “urechile” unui cunoscator in adevaratul sens al cuvantului! :)

    Va multumesc pentru invitatia facuta. Atat mie, cat si colegilor mei, ne-ar placea sa o onoram! Personal, incerc de mult sa ajung in Balta Mica a Brailei cu un grup organizat, specializat, alaturi de care sa descopar si alte informatii importante despre acest areal.

    O zi buna si dumneavoastra!
    Adela

  5. Foarte interesant, lipsesc cateva harti pentru cei interesati sa fotografieze aceste locuri!.

  6. Multumesc frumos! :)
    Pentru cei interesati sa viziteze aceste locuri, recomand site-ul http://www.bmb.ro (site-ul parcului natural).

  7. Pentru mai multe detalii puteti consulta si lucrarea de doctorat a dlui Onea Nicolae, numita Ecologia si etologia pasarilor de apa din Insula Mica a Brailei.

  8. Va multumim pentru recomandare. Eu personal am notat informatia!

1 pingback on this post
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2024 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress