Legaturi profunde: natura – psihologia mediului – religie – educatie (Partea I-a)

In ultimele patru decenii, cresterea interesului fata de ocrotirea naturii, fata de protectia mediului, a ridicat numeroase probleme stiintifice, sociale, filozofice, psihologice.

Problemele filozofice au inclus intrebari privind valorile pe care oamenii ar trebui sa le ataseze mediului si importanta acestor valori. Astfel, in anii ’70 a aparut un nou domeniu al filozofiei numit “etica de mediu”, ce implica studiul principiilor etice privind mediul. In acelasi timp, psihologii au constatat ca toate problemele de mediu au un punct de plecare iar acesta este reprezentat de mentalul omului. Mai simplu spus, toate problemele de mediu incep in mintea noastra, a oamenilor. Urmarea a fost aparitia unui nou domeniu in psihologie – „ psihologia mediului ”, reprezentand studiul relatiilor dintre oameni si mediu si fiind recunoscut oficial in SUA in 1970.

Asadar, este evident ca trebuie gasite rezolvari pentru numeroasele forme de poluare, pentru refacerea anumitor ecosisteme afectate de impactul antropic si pentru multe alte probleme de mediu, dar in primul rand trebuie sa ne analizam atitudinea noastra, credinta noastra, modul in care gandim cu privire la natura si mediu.

Constiinta omului are multiple fatete iar atunci cand una dintre aceste fatete este negata sau insuficient dezvoltata, cultivata, pentru un timp indelungat, vor aparea manifestari de respingere, frica, ura, furie. Acesta este si cazul indepartarii omului de natura, de mediu, avand drept rezultat impactul antropic negativ asupra mediului, manifestat in distrugere, poluare, frica de natura.

Statisticile intocmite in diferite tari dezvoltate au aratat ca desi in ultimele decenii interesul fata de problemele de mediu a crescut, acesta nu s-a datorat unor experiente personale directe. De exemplu, in SUA, cu toate ca exista 25 de milioane de oameni care activeaza in organizatii ce au drept scop ocrotirea naturii, protectia mediului, totusi fiecare cetatean american isi petrece 84% din viata in birou, locuinta, magazine, deci spatii inchise si doar 16% din viata in natura. In acelasi timp, un american petrece doar sase ore pe an vizitand un Parc National sau o rezervatie naturala, in care nu se indeparteaza mai mult de 50 metri de drumul principal.

Desi in prezent televiziunea si diverse publicatii furnizeaza multe informatii despre problemele de mediu, interesul fata de aceste probleme creste doar in anumite situatii de criza, in cazuri de accidente, cand oamenii devin preocupati dar doar pentru o scurta perioada de timp, interesul lor nefiind unul profund.

Psihologii au dovedit ca atitudinile pozitive si interesele cele mai profunde fata de natura si mediu sunt generate de experientele personale si nu de asa-zisele informatii „ la mana a doua ”, furnizate de mijloacele mass-media sau de parerile unor specialisti din domeniu.

Psihologia a demonstrat, de asemenea, ca frica de natura, de locurile mai „ salbatice ”, isi are originea in necunoasterea acestora. S-a constatat, totodata, ca indepartarea de sine este o problema a multor oameni. Daca o persoana este lasata singura intr-un loc izolat din natura, de exemplu, intr-o padure putin umblata, fara carti sau alte surse de distragere a atentiei, timp de 3-4 ore, ea va incepe sa se gandeasca mai profund la propria persoana, la scopul vietii ei, al existentei ei pe acest pamant.    

Psihologul elvetian Maria von Franz (1915-1998) arata in 1974 ca frica omului de a ramane singur in natura reprezinta, de fapt, frica de a-si revela sinele precum si laturile ascunse, poate chiar „ intunecate ”, ale psihicului sau. O contributie deosebita in psihologia mediului si-a adus psihologul american Abraham Maslow (1908-1970), care arata ca psihologia moderna se bazeaza pe studiul animalelor de laborator sau al persoanelor cu deficiente mintale, in timp ce nu exista nici o ramura a psihologiei care sa se ocupe de oamenii perfect sanatosi! El a inceput sa studieze persoanele cu o sanatate fizica si mentala deosebita si a descoperit ca acesti oameni au o profunda atractie fata de natura.

James Swan, un alt psiholog american atras de domeniul psihologiei mediului, a studiat timp de 20 de ani aparitia si dezvoltarea interesului si dragostei fata de natura si mediu la personalitatile care activeaza in domeniul conservarii naturii. El a ajuns la concluzia ca exista cinci forte principale care sunt implicate in transformarea oamenilor in iubitori ai naturii, in militanti patimasi pentru rezolvarea problemelor de mediu. Acestea sunt : 

a). Experientele emotionale pozitive din perioada copilariei, traite in natura.

Un exemplu este cazul biologului american Rachel Carson (1907-1964), cunoscuta pentru lucrarile sale “The Sense of Wonder” si “Silent Spring”. Aceasta, fiind un copil sensibil, si-a petrecut cea mai mare parte a copilariei in aer liber, in locuri deosebit de frumoase din natura, care s-au reflectat mai tarziu in operele si crezurile sale.

b). Problemele personale de sanatate.

Debra Dadd este o scriitoare americana contemporana, ce se bucura de popularitate datorita cartilor sale privind crearea unui nou stil de viata din care sa fie eliminate substantele chimice cauzatoare de numeroase alergii. Pianista fiind, ea s-a imbolnavit, devenind alergica la numeroase substante chimice si fiind obligata sa-si creeze un nou mediu si stil de viata. Pentru a putea realiza acest lucru, a studiat numeroase lucrari de specialitate si, in timp, a ajuns sa-si dezvolte un profund si deosebit respect fata de natura, complexitatea si frumusetea ei, fata de tot ce ne ofera natura in sprijinul pastrarii sanatatii noastre.  

c). Interesul general pentru dreptate sociala.

Barry Commoner, doctor in biologie, profesor la Universitatea Harvard, foarte cunoscut pentru lucrarea sa “The Closing Circle – Nature, Man and Technology”, a crescut si a fost educat “la oras”. Ca biolog, insa, a dobandit interes pentru ecologie, atunci cand a aflat de nivelul ridicat al radiatiilor atomice rezultate din testarea armelor nucleare. 

d). Vindecarea de diferite boli, cu ajutorul naturii.

Presedintele Theodore Roosevelt (1858-1919) a realizat in domeniul resurselor naturale mai mult decat oricare alt presedinte al SUA.

In perioada adolescentei, Roosevelt a suferit de astm si nici un medicament din vremea respectiva nu l-a putut vindeca. Ca urmare, a fost trimis in Europa pentru o cura intr-o statiune balneara si cand sanatatea i-a fost restabilita, un safari in Africa l-a ajutat sa se vindece definitiv si sa devina mai puternic. Ulterior, Roosevelt si-a dedicat tot restul vietii conservarii vietii salbatice si utilizarii rationale a resurselor naturale, ca o recunostinta adusa naturii pentru insanatosirea lui.

…Despre ultima forta esentiala in devenirea oamenilor intru aparatori ai mediului si naturii, dar si despre conexiunile intre iubirea de natura, religie si educatie voi „vorbi” saptamana viitoare, dragi prieteni, in partea a II-a a acestui articol.

Pana atunci, insa, va intreb: voi de ce iubiti natura ?…De ce protejati mediul ? Care a fost „scanteia” declansatoare a acestei iubiri, griji, preocupari ?

Dragi cititori, astept cu incantare, ca de obicei, comentariile voastre in legatura cu acest articol. Daca v-a placut, puteti sa-l votati ! De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !

Surse bibliografice:

1. Eliade M. (1991), India, Editura pentru Turism, Bucuresti
2. Leopold A. (1966), A Sand Country Almanac, Oxford University Press, New York
3. Lovelock J. (1979), Gaia: A New Look at Life, Oxford University Press, New York
4. Soran V., Borcea Margareta (1985), Omul si biosfera, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti
5. Swan A.J. (1993), Kinship with Nature: The Psychology of Environmental Conservation, Environ. Carcino & Ecotox. Revs., C 11 (2)
6. Tagore R. (1922), Sadhana – Calea Desavarsirii, Cultura Nationala, Bucuresti
7. Vlavianos-Arvanitis Agni, Oleskin A. (1992), Biopolitics – The Bio-Environment, B.I.O

Surse foto :

http://meerkat21.wordpress.com/

http://pageeyes.wordpress.com/2011/11/27/how-not-to-ruin-your-country/