Nimic nu se pierde, totul se transforma (Partea a II-a)

Criza energetica de la inceputul anilor ’70 a adus o noua provocare in privinta utilizarii combustibililor regenerabili, inclusiv a biogazului. Interesul pentru biogaz a crescut pana astazi, datorita eforturilor globale de inlocuire a combustibililor fosili utilizati pentru producerea energiei cu unii regenerabili si a necesitatii gasirii unor solutii pentru tratamentul  si reciclarea deseurilor de origine animala si a deseurilor organice.

Conform Agentiei Internationale pentru Energie, cateva mii de fabrici agricole care  utilizeaza procesul digestiei anaerobe sunt functionale in Europa si in America de Nord. Germania este cel mai mare producator de biogaz din Europa si lider de piata in domeniul tehnologiei pentru biogaz. In 2010, existau 5,905 instalatii de biogaz functionale in aceasta tara. Mai  mult de 3.700 de instalatii pentru biogaz functionau in anul 2007.

In Asia, cateva milioane de digestoare mici, simple, pentru biogaz, sunt functionale in tari precum China, India, Nepal si Vietnam, acestea producand combustibil pentru gatit si iluminat. In China s-au realizat primele experimente pentru obtinerea biogazului, in anul 1958. In jurul anului 1970, China a instalat 6.000.000 de instalatii de fermentare pentru eficienta agriculturii. In ultimii ani, tehnologia a cunoscut rate de crestere ridicate.

In Romania, in 1964, Tudor Ionescu a efectuat cercetari pentru producerea biogazului din namoluri organice. In anii ’80, functionau in conditii normale de producere si captare a biogazului instalatiile din cadrul statiilor de epurare ale apelor reziduale de la Bacau, Iasi, Timisoara, Oradea, Suceava, Hunedoara, Roman, Pitesti, Sibiu, Cluj s.a. In 1979, a intrat in functiune, la S.C.C.C.P. Peris, prima statie pilot de tip semi-industrial de producere a biogazului din dejectii de porc, cu o capacitate de 580 m3/zi biogaz.

Dupa 1982, au intrat in executie si in functiune alte statii de capacitati similare sau mai mari, care folosesc tot dejectii de porc pentru fermentarea anaeroba. Insa, incepand cu 1990, interesul pentru producerea biogazului prin reciclarea materiilor organice din zootehnie si industria alimentara a scazut drastic, in conditiile in care in majoritatea tarilor acest interes este de actualitate.

Se estimeaza ca la nivel european exista un potential considerabil pentru cresterea productiei actuale de biogaz, pe baza activitatilor din domeniul zootehnic. Dupa extinderea UE, noile tari membre din Europa Centrala si de Est trebuie, de asemenea, sa utilizeze aceste tehnologii  si sa beneficieze de potentialul lor ridicat pentru biogaz.

Implementarea tehnologiilor AD (digestie anaeroba) in aceste  tari va contribui la reducerea unui numar mare de probleme de poluare a mediului, odata cu intensificarea dezvoltarii durabile a comunitatilor rurale si a sectorului agricol in ansamblu.

Sursa web : http://spiridons.ecosapiens.ro, http://www.biogazul.info/, en.wikipedia.org.

Sursa foto: www.green.myninjaplease.com, www.hera.org.nz.

Daca v-a placut acest articol, va rugam sa-l votati si nu uitati sa va abonati la newsletter-ul Greenly!

Articol realizat de Ionela Marin

Despre autor
Acest user este dedicat tuturor colaboratorilor Greenly! Studenti, masteranzi, doctoranzi sau pur si simplu oameni din intreaga tara, din intreaga lume care impart aceeasi pasiune, ecologia. Si isi doresc sa-si imparteasca ideile prin intermediul revistei Greenly. Le multumim din toata inima!
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress