De ce dispare padurea?

Padurile ecuatoriale si tropicale sunt recunoscute ca adevarate rezervoare de biodiversitate la nivel global. Mii de specii, multe dintre ele endemice, traiesc aici si depind in totalitate de conditiile de mediu, asadar conservarea acestora reprezinta o adevarata prioritate. Nu de putine ori, insa, aceasta reprezinta o adevarata provocare pentru specialisti, avand in vedere o alta caracteristica a acestui spatiu: saracia si problemele socio-economice primeaza in atentia administratiei, iar zonele naturale si biodiversitatea sunt puse aproape mereu pe plan secund. Cu toate acestea, statele isi formeaza ele insele politicile de conservare a naturii – politici mai mult sau mai putin existente, mai mult sau mai putin eficiente. Cat de importanta este protectia naturii intr-un spatiu care depinde atat de mult de ea? Vom afla in randurile urmatoare.

Astazi, soarta spatiilor naturale depinde in foarte mare masura de politicile de mediu implementate, fie la nivel national, fie multinational. Desi multe state (in special europene) se implica mult in conservarea spatiilor ecuatoriale si tropicale, ajutorul acestora se rasfrange doar asupra ariilor protejate, care nu sunt suficiente ca numar si suprafata. Asadar, mare parte a padurii ramane la voia politicilor locale, care pot fi bine puse la punct sau total inexistente. Pentru a intelege situatia, ne vom opri asupra unor state opuse din acest punct de vedere, insa care depind integral de starea naturii. Cele doua state impart o insula si imparteau, odata, o padure: Haiti si Republica Dominicana. Imaginea de mai jos arata granita dintre cele doua tari si dintre cele doua mentalitati.

Haiti reprezinta cea mai saraca tara din emisfera vestica. In 1925, 60% din suprafata statului era acoperita cu paduri; azi, doar 2% (3,7% dupa alte surse) din fostele paduri exista. Astfel, solul de pe 6000 de hectare este pierdut din cauza eroziunii in fiecare an, iar situatiile meteo extreme provoaca pagube mult mai considerabile decat in tara vecina. Motivele defrisarilor atat de accentuate le reprezinta conditiile de viata la nivel national, precum si practicile economice. Suprapopularea (densitatea populatiei este una dintre cele mai ridicate din America Latina: 168% locuitori pe kmp), saracia accentuata si nivelul de trai scazut (90% din populatie traieste in zonele rurale, acesta fiind si procentul populatiei analfabete), agricultura irationala (80% din populatie lucreaza in acest sector, insa practicile agricole si dimensiunile foarte reduse ale proprietatilor duc la pierderea rapida a fertilitatii) si lipsa preocuparilor fata de mediu reprezinta cateva dintre motive.

Intre 1990 si 2010, Haiti a pierdut in medie 0,65% din suprafata impadurita in fiecare an, adica 13% sau 15 000 de hectare. Padurea haitiana contine 5 milioane de tone metrice de carbon in biomasa si apara 474 de specii cunoscute de amfibieni, pasari, mamifere si reptine (conform World Conservation Monitoring Centre). Dintre acestea, 16,2% sunt endemice, iar 15,6% sunt amenintate.

Republica Dominicana, aflata in estul insulei Hispaniola, adopta o politica extrem de diferita fata de vecina sa. O tara care incearca sa se dezvolte prin urbanizare gandita si prin exploatarea resurselor turistice, Republica Dominicana a pus in practica o legislatie de mediu destul de solida, inca incepand cu anul 2001. Atunci, statul a stabilit un cadru bazat pe 12 principii, cum ar fi crearea de standarde pentru conservarea, protectia, imbunatatirea si restaurarea resurselor naturale si de mediu, precum si stabilirea studiilor de impact ca instrumente cheie in managementul de mediu. Obiectivele acestei legi presupun organizarea activitatilor care au impact asupra mediului, crearea unui plan national de dezvoltare durabila si managementul rational al resurselor de apa.

Dezvoltarea statelor ecuatoriale si tropicale reprezinta o adevarata prioritate, insa rolul lor de centre ale biodiversitatii nu trebuie trecut pe plan secundar. Statele trebuie sa fie constiente de resursa inestimabila pe care o detin – nu la nivel national, ci planetar – si sa faca tot posibilul pentru a integra conservarea acesteia in dezvoltarea proprie.

Sursa informatii: http://www.mondaq.com/unitedstates/article.asp?articleid=13557, http://rainforests.mongabay.com/deforestation/2000/Haiti.htm, http://www.zsl.org/science/news/building-a-future-for-haitis-unique-biodiversity,690,NS.html

Sursa foto: http://highwaytohaiti.com/2008/02/11/deforestation-in-no-uncertain-terms/, Cobb, Charles E. 1987. “Haiti: Against All Odds.” National Geographic, Vol. 172, No. 5: 645-670. Photo by James Blair

Despre autor
Doctor in Geografie si amenajare teritoriala al Universitatii din Lille, pasionata de natura si de calatorii.
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress