Padurea naturala – Eterna scena de teatru a copacilor

Se spune ca padurea naturala este aceea care pune in scena o adevarata piesa de teatru la vederea dusmanilor: incepe sa freamate, se razvratesc copacii cei mari. Brazii isi intind cetinile, ca niste aripi ocrotitoare. Stejarii si paltinii isi unesc crengile. Si dintr-o data se aude vuietul unei ostiri de arbori. Padurea devine un zid viu, trunchi langa trunchi, frunza langa frunza, iar lupii urla amenintator!

Asemenea paduri naturale intalnim si in Carpatii nostri stravechi, neatinse de mana omului, prafuite de trecerea anotimpurilor, insa mereu vesele, verzi, primitoare, iubitoare.

In padurile naturale ale Romaniei sunt prezente 34 formatii forestiere din cele 50 inventariate la nivel national, intalnindu-se toate speciile forestiere dominante, cu areale zonale (zambru, molid, brad, fag, gorun, stejar, cer, garnita) si cu areale intrazonale (larice, pin negru, pin silvestru, frasin, ulm, plop negru, plop cenusiu, plop tremurator, salcie alba, etc.)

Parcurile Nationale Beusnita-Cheile Nerei, Semenic-Cheile Carasului, Domogled-Valea Cernei si Cozia sunt simbolurile imensei bogatii a speciilor de arbori si arbusti, intretinuta de climatul mediteraneean predominant, care permite existenta speciilor termofile, dintre care se pot mentiona : Acer monspenssulanum, Fagus orientalis, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus etc, 8 specii si subspecii de Quercus, 7 specii si subspecii de Sorbus, 3 specii de Tilia, precum si numerosi arbusti rari (Daphne laureola, Syringa vulgaris, Hedera helix s.a).

Adevarati giganti ai lumii vegetale, domina arboretele naturale devenind depozitari ai unei ‘arhive’ pline de informatii. Cele mai valoroase centre de gene europene se afla in Carpatii Romaniei, mai ales pentru molid, brad, fag si gorun, asa cum reiese in urma cercetarilor efectuate in diverse tari. Speciile forestiere din padurile naturale ajung la dimensiuni impresionante, cu diametre de peste 1 m si inaltimi de pana la 60 m in cazul molidului.

In padurea Hartagul din Muntii Penteleu (Buzau), s-a descoperit in 1945 cel mai mare molid din Romania, o raritate in Europa, ce avea diametrul de 2,20 m si inaltimea de 62 m. Arborete naturale cu exemplare monumentale de fag se intalnesc in Parcurile Nationale Domogled-Valea Cernei, Beusnita-Cheile Nerei si Semenic-Cheile Carasului, in cadrul unor fagete de inalta productivitate .

Speciile relicte, care au supravietuit diferitelor glaciatiuni, dintre care relictele ocrotite Syringa josikaea si Hepatica transsilvanica si cele glaciare – mesteacanul pitic (Betula nana), mestecanasul (Betula humilis) – rivalizeaza cu monumentalitatea arborilor prin exuberanta si inocenta.

Fauna adapostita de aceste paduri este in mare parte aceeasi, raspandita pe intreg teritoriul tarii, ursul brun, lupul, cerbul carpatin, capra neagra, mistretul, capriorul, rasul, iepurele, pisica salbatica, vulpea si fazanul, fiind, pe rand, invitatii (si participantii) la spectacolul naturii.

Daca v-a placut acest articol, va rugam sa-l votati ! Si nu uitati sa va abonati la newsletter-ul revistei Greenly ! 

Articol realizat de Anca Milea

(Studenta in anul al III-lea, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, specializarea Geografia Mediului)

Bibliografie: Padurile Romaniei, parcuri nationale si parcuri naturale, Regia Nationala a Padurilor Romsilva, Bucuresti, 2004

Sursa fotografiilor: http://ro.wikipedia.org

Despre autor
Conferențiar Dr. la Facultatea de Geografie - Universitatea din Bucuresti
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress