Una din cele mai mari reticențe ale comunităților locale situate în interiorul sau în proximitatea unor situri Natura 2000 este aceea că nu vor mai putea desfășura nicio activitate economică. De multe ori, singurul avantaj imediat văzut de către proprietarii de terenuri este stimularea financiară primită din partea unor autorități responsabile cu dezvoltarea mediului, după modelul implementat de APIA.
Un grup de analiști teritoriali ai Facultății de Geografie și Știința Mediului din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, au aplicat pe un eșantion de 75 persoane din grupul țintă al proiectului RO02-0013 – Studiu integrat privind contribuția ecosistemelor din ariile protejate Natura 2000: Pricop-Huta Certeze și Tisa Superioară la dezvoltarea durabilă a comunităților locale (SIENPHCTS)o anchetă sociologică vizând gradul de informare al localnicilor asupra siturilor Natura 2000 Pricop-Huta Certeze și Tisa Superioară.
66,7% dintre persoanele chestionate consideră că existenţa unui sit Natura 2000 în arealul în care locuiesc este foarte importantă (20%) sau importantă (46,7%), în timp ce 22,7% apreciază că un astfel de sit nu prezintă relevanţă, este puţin important (5,3%) sau nu este deloc important (4%).
Rezultatele anchetei soicologice reflectă o valorificare scăzută de către localnici a resurselor naturale din situri, acţiunile punctuale de antreprenoriat turistic existente deja în zonă neconstituind exemple foarte grăitoare pentru demonstrarea unei valorificări economice a resurselor locale. Acest fapt derivă și dintr-o lipsă de implicare din partea membrilor comunității dar și a factorilor de decizie (custode, autorități publice etc.).
Răzvan BĂTINAȘ
Manager de proiect
