Articol realizat de Maria-Gabriela RADU, Mădălin GHIȚĂ, Alexandru VINTILĂ, Ionuț ȘANDOR, Cătălin VOINOIU,Cristina VIȘEAN, Victor VIȘAN
Anul II, Master Climatologie și Resurse de apă, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
Abstract: Articolul urmărește analiza războiului dintre Rusia și Ucraina, în care mai multe ramuri economice au fost afectate, doar în estul Ucrainei înregistrându-se 20 de incidente privind deteriorarea infrastructurii apei. La doar 7 săptămâni după începerea războiului, 1,4 milioane de oameni din Liov/Lvov, Ucraina, au fost privați și nu au avut acces la apă potabilă în estul țării, iar alte 4,6 milioane de persoane au avut accesul limitat. În prezent, peste 6 milioane de oameni se luptă zi de zi pentru apa potabilă, necesară vieții și traiului de zi cu zi. De-a lungul anilor, mai multe organizații au încercat să repună pe picioare sistemul de alimentare cu apă din Ucraina; astfel, organizația WASH condusă de UNICEF a furnizat generatoare și echipamente necesare reparației infrastructurii deteriorate, pentru alimentarea pompelor de apă și operaționalizarea sistemului de apă din orașele Sumî și Cernihiv. Pentru sistemul de apă din Harkov Vodokanal, au fost procurate aproximativ 57,4 tone de clor lichefiat, pentru purificarea apei, și aproximativ 4,5 tone de gaz clor lichefiat pentru operarea Ujhorod/Ujgorod Vodokanal. Atacurile asupra infrastructurii civile de apă încalcă convențiile internaționale. Ca urmare a conflictului armat, mai multe comunități ucrainene au rămas fără epurare a apelor uzate, ceea ce a dus la poluarea apelor de suprafață.
Cuvinte cheie: impact, conflict militar, calitatea apei, poluarea apei, Rusia, Ucraina.
1. Introducere
Ameninţările la adresa mediului sunt tot mai numeroase şi mai complexe, semnalele de alarmă privitoare la deteriorarea mediului înconjurător s-au înmulţit, criza ecologică ambientală agravându-se continuu. Dacă la început omul era dominat şi supus naturii, de-a lungul timpului, prin forţa cunoaşterii, inteligenţei şi creaţiei, omul s-a transformat pe sine, transformând şi natura conform trebuinţelor sale. De multe ori această transformare a fost făcută în defavoarea condiţiilor normale de dezvoltare a vieţii, deşi progresele majore în domeniile ştiinţei şi tehnicii constituie dovada unor înalte performanţe ale muncii şi creaţiei umane. Utilizarea unor descoperiri ştiinţifice şi a unor invenţii tehnice în defavoarea omului şi a raporturilor sale cu natura a determinat şi determină degradarea mediului natural. Cu alte cuvinte, întreaga relaţie dintre om şi mediu a suferit profunde modificări, urmare a faptului că din neglijenţă şi ignoranţă, uneori chiar din rea-credinţă, omul a ajuns să devină autorul crizei cu care se confruntă mediul înconjurător, criză ce pune sub semnul întrebării propria sa supravieţuire.
Ne este greu să ne imaginăm că civilizaţia umană reprezintă cauza schimbărilor mediului înconjurător, dar este necesar să acceptăm ideea, să recunoaştem aceasta şi să ne trezim la realitate până nu este prea târziu.
Ca suport al vieţii, mediul natural a imprimat şi imprimă acţiunilor de luptă, conflictelor sociale, numeroase particularităţi. Acţiunea de desconsiderare a contextului şi configuraţiei mediului natural în momentele de luptă sau de conflict social s-a amplificat pe măsură ce mijloacele de luptă au evoluat. Aşa s-a ajuns ca astăzi, armele şi sistemele de armament să constituie prin însăşi existenţa lor un permanent şi un potenţial pericol de dezechilibre ecologice.
Continua perfecţionare a mijloacelor de luptă a condus la crearea armelor chimice şi bacteriologice, care au asupra organismelor vii atât efecte directe, cât şi indirecte, prin intermediul distrugerii mediului. Riscurile şi ameninţările militare la adresa mediului sunt considerate o problemă ce ţine de metodele de război, pentru că unele arme aduc atingeri condiţiilor de mediu atunci când sunt folosite într-un anume fel, cum ar fi bombardamentele realizate în metoda tip „covor“.
Poluarea apei este una dintre cele mai importante probleme de mediu cu care se confruntă administratorii de apă. Problema este evidentă în special în bazinele hidrografice mari, care sunt de natură internațională. Stabilirea unei politici comune de mediu, pentru managementul și protecția resurselor de apă, necesită acțiuni comune din partea tuturor țărilor din bazinul hidrografic respectiv.
Astfel, războiul produs între Ucraina și Rusia a adus schimbări semnificative în calitatea apei, schimbări negative ce până în ziua de azi nu au putut fi remediate sau eliminate, iar apele nu și-au mai “revenit” încă din 2020.
2. Date și metode
Pentru acest articol ce a avut ca scop observarea impactului conflictelor militare asupra poluării și calității apei în Ucraina, în urma războiului cu Rusia, materialele cartografice au fost realizate în soft-ul QGIS, cu ajutorul datelor și informațiilor de pe site-uri specializate, de exemplu pentru harta rețelei hidrografice (Fig. 1). Pentru realizarea ei, au fost combinate și decupate datele de pe mai multe site-uri și unite astfel încât să redea la scară cât mai bună rețeaua hidrografică a Ucrainei. Materialele fotografice au fost și ele extrase de pe site-uri de specialitate, ce s-au ocupat de studierea impactului conflictelor militare asupra poluării și calității apei din Ucraina, iar acestea au fost citate de fiecare dată când au fost utilizate în articol.
Tot pentru acest articol științific, ne-am informat nu numai de pe site-uri de specialitate și actualitate, dar și din surse academice, cercetări științifice și nu în ultimul rând din lucrări MDPI. În această lucrare, informațiile au fost luate din 7 articole științifice, analizate și prelucrate, iar mai apoi ideile fiind puse cap la cap, pentru a ne ajuta să ne dam seama ce impact a avut razboiul, și încă are, asupra poluarii rețelei hidrografice și a calității apei potabile din Ucraina. Toate aceste informații au fost legate în Soft-ul Word, ce aparține de Microsoft Office, și prezentate toate ideile de bază după cum urmează.
3. Rezultate
În războiul Rusiei împotriva Ucrainei, apa este atât o țintă, cât și o armă. La nici trei zile după începerea acestuia, forțele ruse au distrus un baraj în regiunea Herson din Ucraina, care blocase accesul la apă în Crimeea anexată de Rusia. În Mariupol, un oraș din sud-estul Ucrainei, soldații ruși au întrerupt alimentarea locală cu apă ca parte a unui asediu brutal asupra orașului, lăsând populația prinsă fără acces la apă potabilă sau canalizare. Orașul a căzut în mâinile Rusiei la începutul războiului.
Începând cu data de 24 februarie 2020, data începerii războiului dintre Rusia și Ucraina, mai multe ramuri economice au fost afectate, doar în estul Ucrainei înregistrându-se 20 de incidente privind deteriorarea infrastructurii apei (Fig. 1).
Figura 1. Rețeaua hidrografică și principalele bazine hidrografice ale Ucrainei
La doar 7 săptămâni după începerea războiului, 1,4 milioane de oameni din Liov/Lvov, Ucraina, au fost privați și nu au avut acces la apă potabilă în estul țării, iar alte 4,6 milioane de persoane au avut accesul limitat. În prezent, peste 6 milioane de oameni se luptă zi de zi pentru apa potabilă, necesară vieții și traiului curent. Calitatea slabă a apei, în urma războiului declanșat în Ucraina, poate duce la numeroase afecțiuni precum holeră, infecții dermatologice sau boli infecțioase mortale.
În zona orașului Mariupol, situat în sud-estul Ucrainei, situația este critică. Zeci de mii de persoane folosesc surse de apă poluată, murdară, deoarece apa potabilă este rară în această zonă. Orașele din regiunile Donețk și Luhansk sunt afectate și ele de lipsa de apă potabilă, iar aproximativ 340.000 locuitori riscă să nu mai aibă acces la apă, dacă rezervorul din Horlivka seacă. De la începutul lunii martie 2020, orașele Sumî și Cernihiv nu au mai fost aprovizionate cu apă, iar sistemul din orașul Harkov a fost afectat foarte grav.
Readucerea la starea ințială a accesului la apă pentru orașele menționate anterior a fost o misiune extrem de dificilă, mai ales din cauza rănirii sau decesului a cel puțin 35 de ingineri de apă, în orașele Donețk și Luhansk.
Copiii cu vârste sub 14 ani, care locuiesc în zonele de conflict, resimt un impact semnificativ și grav din cauza apei nesigure; astfel, aceștia au mai multe șanse să moară din cauza bolilor dobândite din apa contaminată, decât din cauza violenței și a războiului propriu zis. Reprezentantul UNICEF pentru Ucraina, Murat Sahin, a declarat faptul că, pentu copii, lipsa apei este o chestiune de viață și de moarte.
De-a lungul anilor, mai multe organizații au încercat să repună pe picioare sistemul de alimentare cu apă din Ucraina; astfel, organizația WASH condusă de UNICEF a furnizat generatoare și echipamente necesare reparației infrastructurii deteriorate, pentru alimentarea pompelor de apă și operaționalizarea sistemului de apă din orașele Sumî și Cernihiv. Pentru sistemul de apă din Harkov Vodokanal, au fost procurate aproximativ 57,4 tone de clor lichefiat, pentru purificarea apei, și aproximativ 4,5 tone de gaz clor lichefiat pentru operarea Ujhorod/Ujgorod Vodokanal. Atacurile asupra infrastructurii civile de apă încalcă convențiile internaționale. Tactica a devenit din ce în ce mai comună în ultimul deceniu, în special în Orientul Mijlociu, și este una pe care Rusia se bazează în mod obișnuit, potrivit Ashok Swain, președintele UNESCO pentru cooperarea internațională în domeniul apei. Tactica este atractivă nu numai pentru impactul rapid, ci și pentru demoralizarea populațiilor vizate, a declarat Mark Zeitoun, director general al Geneva Water Hub, un think tank. Accesul blocat la apă sau contaminarea acesteia, ca urmare a bombardării infrastructurii, pot provoca, de asemenea, daune pe termen lung economiei unei țări.
Ca urmare a conflictului armat, mai multe comunități ucrainene au rămas fără epurare a apelor uzate, ceea ce a dus la poluarea apelor de suprafață. În cele ce urmează, sunt prezentate imagini cu privire la impactul conflictului militar dintre cele două țări, asupra apelor din Ucraina (Fig. 2).
Figura 2. a) Conductă deteriorată lângă satul Kiselevka din regiunea Herson (aprilie 2022); b) Oameni la coadă pentru apă în Mykolaiv (aprilie 2022); c) Demolarea barajului de pe râul Irpin, la data 26 februarie 2022, a provocat inundații în apropierea satului Demidov, în districtul Vyshhorod din regiunea Kiev; d) Apa poluată din râul Kamyshevakha/Komyshuvakha.
Sursă: https://www.nature.com/articles/s41893-023-01068-x
În orașul Mykolaiv/Nicolaev din sudul Ucrainei, locuitorii au pierdut apă anul trecut, după ce luptele au tăiat o conductă crucială. Sistemul de apă a trebuit să fie conectat la o sursă care să le ofere oamenilor acces la apă, pentru uz casnic și pentru un trai corespunzător.
Apa poate deveni și o armă, iar utilizarea ei pentru atingerea obiectivelor militare nu este un fenomen nou. Un baraj distrus poate inunda terenuri și orașe aflate departe în aval, cum ar fi cazul în bazinul râului Nipru. Sechestrarea infrastructurii strategice de apă poate deveni un scop militar în sine. De exemplu, Rusia a capturat hidrocentrala Kakhovska/Kakhovka, una dintre cele mai mari de acest gen din Ucraina. Hidrocentrala este situată pe rezervorul de răcire al centralei nucleare Zaporojie/Zaporizhzhya, care, la rândul ei, este cea mai mare din Europa și una dintre cele zece cele mai mari din lume.
Barajul uzinei Kakhovka reprezinta una dintre multele infrastructuri de apă atacate. Barajul deține aproximativ 18 milioane de metri cubi de apă din rezervorul Kakhovsky (Fig. 3), care a fost construit ca sursă de irigare și energie hidroelectrică. Dacă barajul ar fi distrus, peste 80 de așezări, inclusiv orașul Herson, ar fi inundate și sute de mii de oameni din zone mari ale sudului Ucrainei ar rămâne fără alimentare cu apă.
Figura 3. Nivelurile apei din rezervorul Kakhovka rămân sub normal
Sursă: https://www.npr.org/2023/03/22/1164838051/ukraine-russia-war-kakhovka-reservoir
Problemele de la Kakhovka sunt o reamintire importantă că impactul războiului asupra aprovizionării cu apă a Ucrainei este departe de a fi încheiat. La hidrocentrala Kakhovka, unele dintre ecluzele barajului au fost avariate în urma exploziilor și atacurilor, în timp ce altele par să fie lăsate în mod deliberat deschise, permițând scurgerea unui torent de apă din rezervor. După ce a scăzut la doar 14 metri, nivelul apei lacului de acumulare a început să crească din nou, deoarece guvernul ucrainean îl umple cu apă din alte rezervoare de pe râul Nipru, unde se află lacul de acumulare Kahovka. Dar pentru a umple Kakhovka, avertizează guvernul, ar trebui să se aprovizioneze cu apă din altă parte din Ucraina.
De la începutul lunii noiembrie 2022, apa țâșnește din lacul de acumulare Kakhovka, în sudul Ucrainei, prin porțile ecluzei de la o centrală hidroelectrică critică controlată de forțele ruse. Drept urmare, datele satelitare arată că nivelul apei din rezervor a ajuns la cel mai scăzut punct din ultimele trei decenii.
Acțiunile militare și poluarea gravă a mediului
Ca urmare a conflictului armat, mai multe comunități ucrainene au rămas fără epurare a apelor uzate, ceea ce a dus la poluarea apelor de suprafață. Ape uzate poluate au fost eliberate în rezervorul Kakhovka, atunci când stația de tratare a apelor uzate de lângă Zaporojie/Zaporizhzhia și-a încetat funcționarea. Râurile și rețelele de canale de irigare, care sunt bariere naturale pentru mișcarea trupelor, au devenit, de asemenea, un loc de înmormântare pentru obiecte militare. Descompunerea subacvatică a muniției duce la eliberarea de metale grele și compuși explozivi toxici, cu impacturi care pot dura zeci de ani. Acest lucru poate fi critic în regiunile sudice ale Ucrainei, unde există o rețea extinsă de canale de irigare. Calitatea scăzută a apei de irigare afectează culturile agricole și calitatea producției alimentare. În perioada pre-conflict, concentrațiile de metale grele în apele Canalului Kakhovka au fost în conformitate cu standardele de calitate a apei, dar există îngrijorarea că conflictul va duce la o deteriorare a calității apei.
În iunie-iulie 2022, pentru prima dată, au fost semnalate urme de produse petroliere în zona captării de apă potabilă de suprafață din bazinul râului Siverkyi Donețk, împreună cu concentrații depășite de mercur și alte metale grele, azotat de amoniu, nitriți, compuși poliaromatici și insecticidul cipermetrin din unele râuri din bazin. În plus, întreruperile electrice multiple din regiunea Donbas/Donbass au crescut amenințarea de poluare a surselor de apă cu apele de mină, din cauza defecțiunilor în funcționarea echipamentelor de pompare. Inundarea minelor conectate geologic, o problemă prezentă în regiune de mult timp, duce la creșterea concentrației de săruri în apa de mină cu până la 20–70% (cu excepția clorurii) şi poate dubla concentraţiile de substanţe organice şi hidrocarburi. Concentrațiile mari de sulfați, cloruri și metale grele în apele de mină prezintă riscuri severe pentru calitatea apelor subterane și de suprafață (de exemplu, râul Kamyshevakha a devenit grav poluat cu apele de mină, din 2018).
Deteriorarea sistemului de alimentare cu apă al inamicului a fost o strategie de război cunoscută de secole. Utilizarea armelor (chimice, biologice sau nucleare) poate contamina sursele de apă, fiind periculoase atât pentru sănătatea umană, cât și pentru ecosistem (Biswas, 2000). Ucraina, în special regiunea de est, este puternic industrializată și astfel un număr mare de mine, rafinării, rezervoare de stocare, depozite de petrol, linii de gaz și alte unități industriale sunt situate în această regiune. Unele dintre aceste infrastructuri au fost lovite de atacurile rusești, iar pagubele ar fi putut cauza eliberarea de substanțe toxice în corpurile naturale de apă. Războiul a dus la închiderea mai multor mine de cărbune din regiune. În absența unor mecanisme adecvate de pompare și tratare, a apărut problema drenajului acid al minelor. Toxinele se vor infiltra probabil în acviferul de apă subterană. Satele din jurul acestor mine se bazează pe apa subterană pentru băut.
Aproximativ 6 miliarde de tone de deșeuri lichide sunt depozitate în sute de rezervoare din Ucraina. Dacă aceste rezervoare sunt deteriorate, deșeurile toxice pot polua râurile și pâraiele din aval. Deși este dificil să se evalueze amploarea daunelor cauzate mediului, concentrațiile de amoniac și nitrați în probele de apă ale râului Poltava la est de Lvov/Liov au fost de 163, respectiv de 50 de ori peste limitele normale, după ce resturile de rachete au deteriorat rezervoarele de îngrășăminte. Deoarece alimentarea cu apă și infrastructura sanitară au fost afectate, lipsa de apă și deteriorarea condițiilor sanitare sunt deja evidente în multe locuri, ceea ce va conduce la diferite boli transmise prin apă (Fig. 4).
Figura 4. Un locuitor umple găleți și sticle cu apă dintr-un camion aprovizionat cu apă, pe data de 20 martie 2023, în Konstantinivka, Ucraina. ONU spune că milioane de ucraineni au pierdut accesul la apă curată.
Sursă: https://www.npr.org/2023/03/22/1164838051/ukraine-russia-war-kakhovka-reservoir
4. Concluzii
Conflictelor militare le este asociat adesea un impact negativ semnificativ asupra mediului înconjurător, inclusiv asupra calității apelor. Acest lucru este cauzat de faptul că în timpul conflictelor militare adesea au loc distrugeri de infrastructură, în afara resurselor naturale, cum ar fi uzinele de tratare a apei, conductele de apă, depozitele de combustibil și alte facilități industriale.
De asemenea, armele chimice sau explozibilii folosiți în timpul conflictelor pot cauza daune serioase apelor, prin contaminarea cu substanțe chimice sau alte materiale periculoase.
În plus, conflictele militare sunt deseori însoțite de un impact negativ important asupra infrastructurii de tratare a apelor, care poate duce la o scădere semnificativă a calității apei și creșterea nivelului de poluare. În unele cazuri, poluarea poate fi atât de severă încât afectează grav sănătatea și siguranța publică, ducând la probleme de sănătate la nivelul comunității și la reducerea disponibilității apei potabile.
Conflictele militare pot avea un impact semnificativ asupra calității apei și a mediului în general, iar prevenirea conflictelor și gestionarea adecvată a resurselor și infrastructurii de apă în zonele afectate de conflict sunt esențiale pentru a minimiza impactul negativ asupra mediului înconjurător și a asigura accesul la apă curată și sigură pentru comunități.
Conflictul militar dintre Rusia și Ucraina a avut un impact negativ însemnat asupra poluării și calității apei din regiune. De-a lungul anilor, infrastructura de apă din Ucraina a fost distrusă în mare măsură de conflictul militar, iar rețelele de canalizare și stațiile de epurare au fost deteriorate sau distruse, ceea ce a dus la o creștere a poluării apei și a problemei de salubritate.
Acest conflict militar a avut și un impact major asupra râurilor care traversează teritoriul Ucrainei și care se varsă în Marea Neagră. Apele râurilor au fost poluate cu substanțe chimice și toxice provenite din muniția și armele folosite în timpul conflictului, precum și din alte surse de poluare, cum ar fi industriile chimice și de producție. Aceste substanțe chimice și toxice au afectat nu numai mediul înconjurător, ci și sănătatea oamenilor care depind de aceste surse de apă.
De asemenea, conflictul militar a afectat și infrastructura de alimentare cu apă din Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014. Sistemul de alimentare cu apă din Crimeea a fost construit pentru a furniza apă Ucrainei, iar anexarea a dus la o scădere a aprovizionării cu apă, calitatea apei fiind și ea afectată, întrucât Crimeea are resurse limitate de apă și nu există infrastructură corespunzătoare pentru a trata apa.
În concluzie, conflictul militar dintre Rusia și Ucraina a avut un impact major asupra poluării și calității apei din regiune. Este necesară o intervenție imediată pentru a repara infrastructura de apă și pentru a îmbunătăți calitatea apei, pentru a proteja sănătatea oamenilor și a mediului înconjurător.
5. Bibliografie
Xenarios, S. Water at time of war. Nat Sustain (2023);
Shumilova, O., Tockner, K., Sukhodolov, A. et al. Impact of the Russia–Ukraine armed conflict on water resources and water infrastructure. Nat Sustain (2023);
https://www.unicef.org/press-releases/14-million-people-without-running-water-across-war-affected-eastern-ukraine, accesat în martie 2023;
https://www.politico.eu/article/russias-war-on-water-in-ukraine/, accesat în aprilie 2023;
https://ceobs.org/ukraine-conflict-environmental-briefing-water/, accesat în martie 2023;
https://www.nature.com/articles/s41893-023-01068-x, accesat în martie 2023;
https://www.npr.org/2023/03/22/1164838051/ukraine-russia-war-kakhovka-reservoir, accesat în aprilie 2023.
