Să ne reamintim: calitatea apelor Jiului la începutul secolului XXI – Partea I

Toţi românii au auzit de Jiu :)…Jiul este un râu în sudul României. Se formează prin unirea Jiului de Est cu Jiul de Vest în apropiere de Petroșani. Jiul cu izvoarele în Carpații Meridionali (în Godeanu și în Parâng), străbate mai multe unități geografice (Depresiunea Petroșani, Depresiunea Târgu Jiu, Podișul Getic, Câmpia Română) și primește ca afluenți principali Motrul și Gilortul.

Deși în prezent apele Jiului au o calitate bună, la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI apele lui erau poluate, poluarea rezultând din procesul de extracţie din subteran, de procesare a cărbunelui şi de ardere a cărbunelui energetic în CET Paroşeni. Dar haideți să vedem cum stăteau lucrurile, pe baza diferitelor analize de calitatea apei realizate la începutul secolului XXI.

Analizele fizico-chimice efectuate pe apele reziduale prelevate în perioada iunie 2003–martie 2004, care s-au evacuat în emisar (râul Jiu), au pus în evidenţă valorile prezentate în tabelul 1:

sds

Din datele prezentate se constată valori mari pentru suspensiile solide, fosfaţi şi substanţe organice, ceea ce indică şi o poluare cu reziduri fecaloid-menajere, pe lângă cea datorată activităţii de preparare a cărbunelui. Odată cu modernizarea Uzinei de Preparare a Cărbunelui Coroeşti (unica în funcţiune) a fost supusă aceluiaşi proces şi staţia de epurare a apelor reziduale, aceasta impunându-se din cauza gradului înaintat de uzură fizică şi morală a utilajelor existente. Datorită faptului că noua tehnologie de prelucrare a cărbunelui presupune recircuitarea totală a apelor uzate în instalaţie, iar noii reactivi de limpezire utilizaţi duc la obţinerea unei ape limpezite în preaplinul decantoarelor, care să permită deversarea în emisar, considerăm că problema poluării apelor de către uzina de preparare a fost rezolvată, cu atât mai mult cu cât aproximativ 80% din debit se recircuitează în instalaţie.

Râul Jiu aval de municipiul Craiova este zona critica determinata de evacuarile de pe Platforma industriala Isalnita si municipiului Craiova, la grupa T.S. – Fig. 1

ddd

sursa hărții: http://www.rowater.ro/dajiu/

Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic Jiu se caracterizează printr-un subsol în care predomina carbunele si petrolul, de unde si specificul bazinului: industriile carbonifere, petrochimie si productia de energie electrica.

Sursele de poluare semnificative calităţii apei în contextul restructurării industriei miniere au reiesit prin analiza evoluţiei calităţii apei începând cu anul 2002. Scopul acestei analize a fost de a vedea impactul restructurării activităţii miniere în partea vestică a Văii Jiului. Analizele au utilizat apa din Jiul de Vest în zona stațiilor hidrometrice Câmpu lui Neag şi Iscroni, în apropiere de confluenţa cu Jiu de Est. Pe traseul Jiului de Vest s-au identificat câteva categorii de surse difuze de poluare în partea vestică a Văii Jiului – agricultura; – depunerile atmosferice; – materiale de construcţii industria; -traficul auto; -populaţia din mediul rural.

 Metodele existente de evaluare a surselor difuze au fost :

- metode de calcul a balanţei poluanţilor;

- metode suplimentare bazate pe calcule standard.

 Categoriile principale de surse difuze de poluare sunt:

a). Aglomerările umane / localităţile urbane mai ales;

b). Agricultura;

c). Industria

În continuare, au fost centralizate datele privind indicatorii de calitate ai râului Jiu de Vest secţiunea Cîmpu lui Neag, unde se observă că doar suspensiile sunt depăşite, starea de calitate generală fiind considerată foarte bună. În plas, s-au efectuat determinări şi în zona Iscroni pentru a stabili calitatea apei. În acest caz, însă, apa râului Jiu se încadrează în normele de protecţie a apei doar la indicatorul suspensii. La alte categorii, apar depăşiri de până la 44 ori faţă de concentraţia admisă, ceea ce ne indică faptul că industria minieră avea efecte puternice la momentul respectiv asupra calităţii apei.

Sursele punctiforme de ape uzate (ape uzate menajere, orăşeneşti, industriale, pluviale şi de drenaj) sunt cele colectate într-un sistem de canalizare şi evacuate într-un receptor natural prin conducte sau canale de evacuare. Și de această dată, toate analizele efectuate sunt pentru calitatea râului Jiu de Vest. Pe lângă activitatea minieră care se desfăşoară în partea vestică a Bazinului hidrografic Jiu, există şi alte activităţi antropice care contribuie la poluarea emisarului Jiu de Vest cum ar fi: gatere, fose septice, gropi de gunoi etc.

Articol scris de Vîlceanu Cristina-Manuela, studenta in anul al III-lea la Facultatea de Geografie a Universității din București, secția Meteorologie – Hidrologie.

Despre autor
Acest user este dedicat tuturor colaboratorilor Greenly! Studenti, masteranzi, doctoranzi sau pur si simplu oameni din intreaga tara, din intreaga lume care impart aceeasi pasiune, ecologia. Si isi doresc sa-si imparteasca ideile prin intermediul revistei Greenly. Le multumim din toata inima!
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2017 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress