Amintiri din Masivul Ciucaș… ce rămân dincolo de ploi, vânt și greutăți

„Semeț și dur ca o cetate, acest ținut al coloșilor de piatră, Ciucașul, se dăruie, parcă pe măsură ce te apropii de el, dezvăluindu-și frumusețile treptat. Natura, atât de darnică aici, a creat de-a lungul mileniilor, o lume de basm, în care imaginația poate toarce pe firul amintirilor poveștile fantastice ale copilăriei”. (Maria Rodica Niculescu)

Masivul Ciucaș este situat în grupa Carpaților de Curbură. Se învecinează cu Munții Tătaru și Munții Siriu la sud-est și est, Depresiunea Întorsurii și Munții Întorsurii la nord și Munții Grohotiș la vest.

Ciucașul nu are întinderea și spectaculozitatea Făgărașului sau Retezatului, dar încântă prin crestele dăltuite în conglomerat și prin numeroasele puncte de belvedere din care se pot zări Bucegii sau, de pe vârful Ciucaș, chiar orașul Brașov. În ce privește structura geologică, peisagistică sau diversitatea biologică, masivul Ciucaș poate fi asemănat chiar cu Masivul Ceahlău.

Din punct de vedere altitudinal, vârfurile acestui masiv nu depășesc 2000 m (1954 m – vf Ciucaș și 1883 m – vf Gropșoarele). Așadar, etajul alpin nu este prezent aici.

De-a lungul ultimilor ani am avut ocazia să vizitez de mai multe ori acest masiv, pe trasee diferite, fiind de fiecare dată impresionat de faptul că orice punct de pornire ai alege, traseul parcurs îți va pune la dispozitie obiective inedite și interesante, indiferent de natura lor.

În cele ce urmează voi prezenta pe scurt 3 trasee strabatute în ultimii ani, dintre care primele două au un grad mai redus de dificultate, putând fi parcurse cu ușurintă în orice perioadă a anului.

Top 3 trasee

III. Pasul Bratocea – Culmea Bratocea – Vârful Ciucaș  (Parcurs în 2009)

Acest traseu de creastă marcat cu bandă roșie, pornește din Pasul Bratocea și ajunge până la aproximativ 1000 m diferență de nivel. La început, poteca traversează o pădure de fag, apoi iese în zonă despădurită. În drum întâlnim zone cu jneapăn, afin, merișor și numeroase stânci spectaculoase de conglomerat. Dupa aproximativ 2h 30min vom ocoli Vârful Bratocea și ne vom îndrepta spre vârful Ciucaș printr-o zonă puțin mai abruptă și cu o vegetație mai puțin diversificată, datorită altitudinii. După aproximativ 4 ore de urcuș, contorizate din Pasul Bratocea, ajungem pe vârful Ciucaș. Poziția degajată a acestuia fată de restul masivului face ca priveliștea ce se deschide spre toate zările să fie mirifică și plină de măreție, mai ales în zilele cu cer senin. Traseul de întoarcere poate fi prin același loc de unde am venit, sau în direcția Cabanei Ciucaș – Cabana Muntele Roșu – Cheia, ori Cabana Ciucaș – Valea Berii – Cheia.

II. Cheia – Cabana Muntele Roșu – Cabana Ciucaș – Vârful Ciucaș  (Parcurs în 2013)

Transportul din București până în statiunea Cheia se poate face cu microbuze sau cu mașinile personale, care pot urca până la Cabana Muntele Roșu. Drumul (cca 3 km), deși nu este foarte bine întreținut, permite totuși accesul autoturismelor și scurtează durata traseului cu aproximativ o oră.

De la cabana Muntele Roșu până la Cabana Ciucaș diferența de nivel este de aproximativ 350 metri, poteca fiind însoțită de marcajul bandă galbenă. Drumul este relativ ușor, prima jumătate a traseului –  între Cabana Muntele Roșu și Fântâna lui Nicolae Ioan situată pe Valea Berii (cca 1h) – fiind parcursă prin pădure pe potecă iar a doua jumătate, tot cca 1h, pe un drum forestier ce poate fi accesibil și mașinilor mari până la Cabana Ciucaș. Durata totală a traseului de la Cabana Muntele Roșu până la cabana Ciucaș este de 2 ore. Odată ajunsi la cabană putem face un popas pentru odihnă sau pentru a lua masa. Cabana Ciucaș ( 1595m ) a fost renovată în urmă cu 3 ani și se prezintă în condiții foarte bune, singurul incovenient fiind prețul ridicat al produselor și serviciilor.

Traseul de la Cabana Ciucaș până pe vârful Ciucaș se va face urmând marcajul de creastă bandă roșie. Chiar dacă în anumite porțiuni panta este mai pronunțată (la jumatatea drumului se parcurg circa 200 m pe făgașul unei văi stâncoase), atâta timp cât vremea este prietenoasă iar noi suntem concentrați la drum și bine echipați, traseul este plăcut și practicabil în cea mai mare parte a anului.

Odată ajunși pe vârful Ciucaș ( 1954m ), efortul ne este răsplătit prin peisajul superb ce ni se deschide în toate direcțiile; de asemenea, asa cum am menționat și la începutul articolului, în zilele senine se poate observa chiar orașul Brasov.

I. – Traseul pe care îl recomand cel mai mult dintre cele parcurse este: Cheia – Creastă Zăganu – Vârful Zăganu – Vârful Gropșoarele – Cabana Muntele Roșu, realizat anul trecut (2012) în luna iulie.

Acest traseu este spectaculos în zona crestei Zăganu, dar și dificil din cauza porțiunii denumite “La Lanțuri” prevazută cu un cablu pentru a face trecerea mai ușoară în timpul verii. Iarna însă traversarea acestei porțiuni de drum este interzisă.

Traseul începe de la marginea orașului Cheia (intrarea dinspre sud), aproape de jumătatea drumului ce duce spre cabana Muntele Roșu, în dreapta râului Tâmpa, loc împrejmuit de o poieniță unde se poate lăsa mașina și unde se poate campa. Poteca pornește spre dreapta prin pădure, marcajele întâlnite fiind: cruce roșie și bandă albastră. Dupa aproximativ o oră apare un punct de răscruce de unde vom urma doar marcajul cruce roșie, cel cu bandă albastră ducând la Poiana Stânei.

Drumul continuă să urce, părăsește pădurea și trece pe lângă o stână, după care se îndreaptă către vârful Zăganu; traseul ocolește vârful prin partea dreaptă. Se poate face o mică pauză pentru a urca pe vârf, durata până sus fiind de doar 10 minute. Peisajul este excepțional și merită imortalizat prin câteva fotografii.

Urmează porțiunea mai dificilă “La lanțuri”, unde prioritară este atenția acordată traseului, chiar dacă zona este foarte tentantă pentru fotografii sau admirarea peisajului. Odată depașită aceasta porțiune continuăm drumul pe același marcaj cruce roșie până pe vârful Gropșoarele – 1883m (al doilea vârf ca altitudine din masiv, dupa vârful Ciucaș – 1954 m ). Vârful Gropșoarele, la fel ca și Vârful Zăganu, reprezintă un punct de belvedere excelent, deci un popas în acest loc este binevenit.

Partea mai solicitantă a traseului a trecut și ne pregătim cu pași repezi de coborâre. Aceasta începe din punctul numit La Răscruce, de unde ne îndreptăm spre stânga pe traseul marcat cu triunghi roșu. Pe indicatorul de la fața locului se menționează că mai avem de parcurs doar o oră până la cabana Muntele Roșu, dar indiferent de cât de tare vă veți grăbi este o probabilitate extrem de mică sa ajungețti mai repede; dimpotrivă, o coborâre într-un ritm mediu și constant vă va putea lua chiar 1h30 minute sau 2 ore. Durata medie a întregului traseu este de 7-8 ore (inclusiv pauzele), însă este foarte probabil ca la finalul acestui traseu, Cabana Muntele Roșu să reprezinte locul ideal pentru popasul final și odihnă.

În loc de încheiere

Bucurați-vă de acest masiv, de acești munți, care în ciuda biodiversității bogate sau specificului peisagistic, nu au reușit încă să fie constituiți într-un parc natural sau național.

Bucurați-vă de trasee, de atmosfera și peisajul lor. Din păcate scopul multor drumeți, turiști și al multor grupuri se rezumă doar la destinație: Cabana, Vârful și înapoi la punctul de întoarcere; Cine ajunge primul.., Cum să nu ajungem ultimii.. sau Cine merge mai repede.. ( desigur, cine nu se încadrează are o bilă neagră ).

Portretul unui pasionat de munte ajunge să fie definit de cât de puține pauze face și cât de repede poate să țopăie de pe un vârf pe altul.. când de fapt este vorba de bucuria drumului, indiferent de timpul până la destinație.

Articol realizat de Dan Popescu, masterand în anul I la Facultatea de Geografie (UB).

Sursa foto: Dan Popescu

Bibliografie ajutatoare: Maria Rodica Niculescu – Monografia Munților Ciucaș