De Crăciun, salutări din…Christmas Island!

Insula Crăciunului sau Christmas Island este un teritoriu al Australiei, situat în sudul Oceanului Indian. Cu o populație de aproximativ 2000 locuitori, ce aparțin în majoritate rasei austroneziene, insula se bucură de un nume unic datorită faptului că a fost descoperită  în ziua de Crăciun. Pe scurt, căpitanul englez al vasului Royal Mary al flotei engleze din Estul Indiei, pe nume William Mynors, a găsit insula din întâmplare în ziua de 25 Decembrie 1643.

sdsfgsFoto 1

Localizată la  10°30′ lat. S și 105°40′ long. E și la o distanță de 2600 km de NV față de orașul Perth din Australia, insula (foto 1) are o suprafață de 135 kmp și reprezintă vârful emers al unui munte submarin care are peste 4200 m altitudine măsurat de la fundul oceanului. Muntele este de origine vulcanică, dar prezintă pe unele laturi formațiuni calcaroase datorită recifilor corali acumulați în ultimele ere geologice și intersectând calcarele mai vechi oligocene. Datorită plasării latitudinale, insula are o vegetație de pădure tropicală, iar recifii de corali abundă pe țărmurile abrupte ale sale (foto 2).

8 Foto 2

Dezvoltarea acestora a fost favorizată și de climatul intertropical blând al insulei, caracterizat prin foarte mici variații termice de la o lună la alta și cu amplitudini interlunare de doar 6 grade (28 oC media maximelor din Aprilie, cea mai călduroasă lună, respectiv 22 oC media minimelor lunare corespunzătoare lunii August).  Musonii aduc în semestrul ploios precipitații lunare de peste 200 mm, fără să aibă o anumită frecvență la anumite ore. Pot să apară ocazional chiar și cicloni tropicali, aducând cu ei vânturi puternice, ploaie și valuri foarte înalte.

La început, insula a fost reprezentată pe hărțile de navigație britanice și olandeze întocmite în secolul al XVII-lea, sub coordonarea cartografului olandez Pieter Goos. Prima încercare de a explora insula a fost realizată în anul 1857, de echipajul navei ”Ametistul”. Deși au încercat să ajungă la cea mai înaltă cotă a insulei, dar vârfurile păreau inaccesibile. Abia între 1872 și 1876, prin aportul naturalistului Dr. John Murray, expediția ”Challenger” și-a atins scopul de a explora științific insula. Peste 10 ani,  capitala a fost stabilită la Flying Fish Cove, denumire acordată de către Căpitanul John Maclear al vasului Flying Fish, care descoperise în 1887 un golf al insulei, unde viețuiau o floră și faună impresionante. Anul următor, o echipă de naturaliști la bordul vasului Egeria au început căutările după probe biologice și au strâns exemplare de plante și minerale demne de o colecție. Printre rocile colectate se numără și o serie de fosfați puri care au fost analizați la microscop timp de câteva luni și datorită cărora englezii au hotărât că insula merită să fie anexată Coroanei Britanice.

Ceea ce ne poate interesa din punctul de vedere al protecției mediului este gradul său înalt de izolare, care a dus la concentrarea unor specii de floră și faună pe cât de interesante, pe atât de endemice și de interes științific. Naturaliștii care au cercetat insula în ultima perioadă au făcut și demersurile necesare pentru conservarea juridică a insulei, astfel că, actualmente, nu mai puțin de 63% din suprafața insulei se află sub protecție integrală a unui parc național. Cele mai importante specii incluse pe lista de conservare sunt cele aparținând pădurii virgine musonice, întrucât insula se află în calea musonului timp de 6 luni pe an, mai precis între lunile Noiembrie și Mai. Păsările, care au suferit de pe urma diferențierii și speciației prin vicariere, s-au adaptat mediului prin bioritmul propriu, dar și prin hrana procesată și transformată de sistemul lor digestiv în fosfați de tipul guano-ului, foarte apreciat pe piața extractivă internațională.

Insula Crăciunului nu a fost locuită până în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, în acest fel permițându-se multor specii să evolueze fără intervenție antropică.

Flora

dadfasPădurea tropicală semperviriscentă crește în solurile adânci și încărcate de oxizi ale insulei. Există 25 de specii de arbori de esență tare, acompaniate de alte zeci de specii de orhidee, ferigi și arbuști. Dintre cele 135 de specii de plante, cel puțin 18 specii sunt unice în lume (foto 3), cum ar fi arborii  Arenga listeri, Pandanus elatus sau orhideea Brachypeza archytas. În ciuda izolării, flora insulei este în mare pericol din cauza extinderii spațiilor pentru exploatarea fosfaților, soldată cu tăierea a zeci de hectare de pădure până acum.

Fauna

Pe insulă există o faună și mai diversă decât flora, dar totodată și mai supusă protecției. Șobolanii sunt reprezentați de două specii care își au centrul biogenetic chiar pe insulă, și anume șoarecele lui Maclear și șobolanul Bulldog (foto 4), dar din păcate sunt în pericol de dispariție de când insula a început să fie populată. safs

Păsările de mare sunt o destinație de neratat a privirii pentru turiști și cercetători. Datorită avifaunei endemice, concretizată prin cinci specii și cinci subspecii de păsări, dar și a unor numeroase exemplare de păsări din alte cinci specii de păsări, insula a atras de multe ori proiecte de conservare prin programele BirdLife International. Aceasta include Pasărea Booby Maro (foto 5), Sturzul de Crăciun și Porumbelul Imperial, la care se adaugă alte 86 de specii de păsări migratoare înregistrate ca vizitatori ai insulei.

220px-Brown_boobyFoto 5

Nu în ultimul rând, zecile de milioane de crabi roșii (Gecarcoidea natalis) sunt ”locuitorii” cei mai ocrotiți ai insulei (foto 6). Aceștia formează o populație cheie în circuitul biologic, întrucât reciclează nutrienți și mențin structura biochimică a pădurii tropicale. Nu mai puțin de 20 de specii terestre și adaptate ciclului mareic au fost identificate și descrise de naturaliști. Crabii de gumă, cunoscuți și sub numele de ”Crabii de Cocos” sunt cei mai abundenți.

2Foto 6

Larvele de crabi roșii sunt depuse în mâlul de pe țărmurile udate de două ori pe zi de flux. Pendularea lor între ocean și uscat este vitală pentru ciclul lor biologic. Mai mult, anual se înregistrează migrația a peste 100 milioane de crabi, în general în luna noiembrie, aceștia sincronizându-se începutului sezonului musonic și a fazelor lunii pe cer. Odată ajunși în ocean, femelele eliberează embrionii, unde pot supraviețui timp de mai multe zeci de zile, până ajung la dezvoltarea proximă pentru a porni călătoria spre uscat. Cum începusem să explic mai sus, în timp ce ploile musonice oferă condițiile preliminare pentru ca ”marșul crabilor” (foto 7) să debuteze, migrația acestora este și strâns legată de fazele lunii. Astfel, ouăle sunt depuse de femele exact în timpul ascensiunii apelor mării la flux la ultimul pătrar.

dateFoto 7

Migrația are și ea o planificare riguroasă, astfel că primii care trec granița dintre mare și uscat sunt masculii, urmați îndeaproape de femele. Când ajung la loc sigur, la liziera pădurii, masculii sapă adăposturi subterane și se întorc pentru ultima oară în mare pentru a lua ”o gură de apă sărată”. Migrația crabilor este vizibilă la tot pasul pe insulă, aceștia invadând șoselele, plajele, grădinile oamenilor și chiar scoarțele celor mai viguroși copaci. Pentru a evita accidentele rutiere, sau pur și simplu pentru a asigura o cale de pasaj sigură a crabilor, fără a importuna activitățile omenești, rangerii Parcului Național Christmas Island și unii locuitori au lucrat cot la cot la construirea unor paravane de-a lungul străzilor menite să delimiteze spațiul de circulație al crabilor de carosabil (foto 8).

IndentareFoto 8

Această măsură nu a fost, însă, îndeajuns de bună, deoarece crabii au învățat să escaladeze paravanele și aproape în fiecare zi se înregistrau accidente în care victimele automobilelor erau de această dată…crabii (foto 9).

3Foto 9

Nedorind să se dea bătuți, locuitorii insulei au decis construirea unor pasarele pe sub străzi, pe unde crabii să treacă în siguranță de la un habitat fragmentat la altul (foto 8). De această dată roadele muncii au apărut, demonstrând că și crabii sunt ființe inteligente și capabile să se adapteze noilor cerințe ale mediului. Din păcate, a mai rămas o problemă nerezolvată, o problemă care apasă nu numai asupra crabilor, dar și asupra altor specii faunistice și chiar floristice, și anume exploatarea intensivă din ultimii ani a fosfaților, care a presupus antropizarea unei mari părți a insulei.

SpatiereFoto 8

Și, încheind într-un ton mai vesel, cu ocazia acestui Crăciun care pe la noi ”s-a soldat” fie cu inversiuni termice neașteptate, fie cu chiciură și ceață, fie cu raze arzătoare de soare la cota 2000, a rămas să mai amintim de modul cum pe insula Christmas celebrează locuitorii și turiștii Crăciunul…făcând scooba diving, fotografiind în apa cristalină peștii multicolori sau madreporarii, precursorii recifelor de corali, delfinii și steluțele de mare (Foto 10 și 11).

1112

Foto 10 și 11

Acestea fiind spuse, vă urăm tuturor, indiferent unde vă aflați, indiferent de vreme, de peisaj, de fauna și flora din apropiere, un Crăciun luminos și fericit de la bordul vasului de croazieră imaginar ce tocmai ne-a dus cu gândul la Galapagosul Oceanului Indian, Christmas Island!

Referințe:

***, Climate statistics for Christmas Island. Bureau of Meteorology. Retrieved 21 September 2011.

http://en.wikipedia.org/wiki/Christmas_Island

http://www.parksaustralia.gov.au/christmas/index.html

http://www.parksaustralia.gov.au/christmas/people-place/red-crabs.html#sthash.oV6tnsML.dpuf

http://www.bom.gov.au/climate/maps/

http://www.theage.com.au/news/national/mining-threat-to-islands-rainforest/2005/12/09/1134086808052.html

http://www.edgeofexistence.org/edgeblog/?p=793

Despre autor
Studentă în anul II Master, specializarea Climatologie și Resurse de Apă, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress