Combinatul Petrochimic Teleajen : Explozii şi impactul asupra mediului

Tehnologia de înaltă eficienţă este baza societăţii zilelor noastre: infrastructură de transport (autostrăzi, poduri metalice etc) şi instalaţii industriale, care însă sunt supuse unor atacuri globale sau regionale naturale, precum cutremure, erupţii vulcanice, furtuni, sau provocate de om, cum ar fi erori în folosirea maşinăriilor din industrie sau atacuri ale grupărilor teroriste. Distrugerea unui combinat, de exemplu, poate duce la periclitarea sănătăţi oamenilor şi a mediului înconjurător.

În noaptea dintre 6 şi 7 decembrie 1983, instalaţia de piroliză a Combinatului Petrochimic Teleajen a explodat în timpul unor probe tehnologice. Explozia a ucis 27 de oameni şi a rănit alte 39 de persoane. Conform primilor martori ajunşi la faţa locului în acea noapte, pe o rază de 150-200 de metri erau împrăştiate cadavrele celor morţi şi fiare contorsionate, părţi ale instalaţilor din interiorul combinatului. Pentru operabilitate, s-au alcătuit două subcomisii: subcomisia tehnică şi subcomisia de protecţie a muncii. Subcomisia tehnică a estimat pagube de aproximativ 35 de milioane de dolari iar incidentul a fost catalogat drept “accident tehnic”. Subcomisia de protecţie a muncii a raportat în final 40 de morţi şi mulţi mutilaţi pe viaţă, în urma pierderii membrelor inferioare sau superioare. Rezultatele finale ale anchetei au fost prezentate în februarie 1984, acestea învinuind câţiva ingineri care lucrau la instalaţie în timpul probelor tehnologice. Cauza reală a exploziei a fost incompetenţa sau neglijenţa celor care au proiectat iniţial instalaţia. Un fluid de hidrocarburi la temperaturi foarte înalte trecea printr-o conductă, iar prin alta, de oţel,  fluidul de hidrocarburi la temperaturi foarte joase.

În anul 1985, o a doua explozie are loc în Combinatul Petrochimic Teleajen, la secţia “Dezasfaltare”. De această dată, numărul victimelor a fost de 29 de morţi şi 50 de răniţi. Ancheta în acest caz a dus la concluzia că a fost o eroare tehnică.

Alături de morţi şi răniţi, printre pagubele celor două explozii se numără şi poluarea solului, apei şi a aerului din zonă. Dioxidul de sulf şi oxizii de azot au fost principalii agenţi nocivi care au afectat aerul din zonă, agenţi care sunt într-o continuă relaţie de intercorelare cu ozonul şi ploile/pulberile acide, dar care conduc şi la o poluare a solului, precum şi la o influenţare negativă a proceselor metabolice din plante şi a microorganismelor esenţiale pentru sănătatea solului.

Ozonul contribuie (catalizează) la oxidarea dioxidului de sulf (anhidridă sulfuroasă) la trioxid de sulf (anhidridă sulfurică), care reacţionează cu apa din nori şi formează acid sulfuric. Acesta, prin ploile acide, reprezintă principala sursă de poluare a solului din zona Combinatului Petrochimic Teleajen. Apa drenată din solurile acide poate să ducă la acidifierea apelor de suprafaţă, cu efecte nocive asupra peştilor, dar şi a altor organisme.

Poluarea aerului de către combinat agravează astmul, bronşita cronică şi înmulţirea acestor afecţiuni în rândul tinerilor din Ploieşti. Autorităţile de mediu primesc constant zeci de sesizări despre mirosul puternic de varză stricată şi ouă clocite, în special după ora 21.00, timp în care această rafinărie prelucrează petrol sulfuros. Staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Ploieşti au indicat valori crescute ale noxelor.

Turnurile de răcire şi bazinele separatoare cu suprafaţă deschisă emit, de asemenea, compuşi organici volatili. Vântul contribuie la împrăştierea poluanţilor de la rafinărie asupra oraşului.

În anul 1998, compania Lukoil a cumpărat Combinatul Petrochimic Teleajen cu suma de 53 milioane de dolari şi l-a redenumit Petrotel-Lukoil. Acesta a intrat într-un program de modernizare, ceea ce a condus la o creştere cu 94,8%  a prelucrării ţiţeiului, iar volumul anual de procesare a fost de 2,5 milioane de tone. Bineînţeles, odată cu sporul de 94,8% din prelucrarea ţiţeiului, poluarea zonei a crescut şi ea direct proporţional. Momentan, rămâne doar speranţa locuitorilor din zonă de a scăpa de miros și de poluarea produsă, în urma sutelor de sesizări făcute autorităţilor.

Surse informaţii :

www.adevarul.ro

www.eco-research.eu

www.hotnews.ro

Surse foto: autorul articolului

Articol realizat de Ionuţ Radu, student în anul II la specializarea Geografia Mediului, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti

Despre autor
Acest user este dedicat tuturor colaboratorilor Greenly! Studenti, masteranzi, doctoranzi sau pur si simplu oameni din intreaga tara, din intreaga lume care impart aceeasi pasiune, ecologia. Si isi doresc sa-si imparteasca ideile prin intermediul revistei Greenly. Le multumim din toata inima!
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2017 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress