Ce aţi spune de un oraş cu zero emisii de carbon, zero deşeuri şi zero maşini care îl traversează? Credeţi că este o idee futuristă, o născocire a arhitecturii verzi ce nu poate depăşi etapa de machetă, o utopie? Nici gând! Arabii s-au hotărât să transforme această plăsmuire în realitate şi au început să-l construiască încă din 2008. Va fi gata în 2016.
Masdar (ce în arabă înseamnă „sursă”) este un proiect de mai multe miliarde de dolari care duce folosirea energiei alternative şi a tehnologiilor curate la un alt nivel. Aceast plan îndrăzneţ a fost pus în aplicare de Emiratul Abu Dhabi, capitală a Emiratelor Arabe Unite. Oraşul va fi un centru global al energiei verzi, ce este conceput pentru a adăposti 1500 de companii şi 90.000 de rezidenţi, asigurându-le acestora cele mai ridicate condiţii de trai şi de muncă şi având în acelaşi timp cea mai scăzută amprentă ecologică posibilă.
Cum au planificat totul? Oraşul nu va avea emisii de CO2, iar pentru ca acestă situaţie să fie realizabilă, o uzină de energie solară cu o capacitate între 40 şi 60 MW şi un parc fotovoltaic vor fi ridicate pentru a produce energie curată într-o cantitate mai mare decât necesarul. 
Li se vor alătura colectoare termico-solare şi panouri solare adiţionale montate pe acoperişurile caselor. Surplusul va fi stocat şi înmagazinat în acumulatoare puternice ce vor oferi oraşului energia de care are nevoie pe timpul nopţii. Jumătate din energia necesară oraşului va fi generată cu ajutorul luminii solare, restul fiind aportul unei centrale eoliene de 20 MW, al incinerării deşeurilor, al energiei geotermale şi al sistemelor bazate pe hidrogen.
Apa potabilă va fi obţinută prin desalinizarea apei de mare, însă facilităţile necesare acestui proces consumă foare multe energie. Soluţia, aflată sub analiză, este utilizarea unor oglinzi parabolice ce vor încălzi apă pentru a produce aburi, care, la rândul lor, vor alimenta turbine şi astfel se va produce energia electrică necesară, iar ciclul va fi închis. Apa consumată va fi reutilizată 100% în irigare.
Într-o regiune în care apa este în particular preţioasă, accentul se pune pe reducerea cererii. Cantitatea de apă necesară va fi redusă prin micro-irigare şi prin proiectarea peisagistică ce reduce evapotranspiraţia plantelor la minim, implicând doar folosirea de specii locale.
Planificarea urbană, inclusiv designul clădirilor, va ţine cont de principiile sustenabilităţii. Aici, nici un zgârie-nor nu va ţinti către cer. În schimb, parcuri alungite îşi vor croi drum prin oraş, servind drept coridoare de canalizare a vântului către centrul acestuia. Aşa cum se poate observa în oraşele tradiţionale ale deşertului, trama stradală va fi reprezentată 
în principal de alei înguste, nu de străzi largi. Precum tunelurile strâmte, aceste alei vor ghida vântul printre case, în timp ce arcadele lor vor oferi umbră adiţională. Şi mai important, tot oraşul va fi orientat la un unghi de 45o de la nord la sud. Asta înseamnă că pe tot parcursul zilei vor avea umbră.
O altă idee împrumutată din trecut este materializată prin varianta modernă a turnurilor de vânt tradiţionale arăbeşti, denumite local „barjeel”. Acestea „prind” vântul şi îl aduc la nivelul solului, răcind zona din apropierea lor. Oraşele deşertului au fost construite în acest mod de mii de ani şi pe bună dreptate. „Îmbunătăţirile” arhitecturale vor face diferenţa de exemplu în timpul verii, când temperatura generală resimţită în Masdar va fi de 50°C, iar cea din oraşul vecin, Abu Dhabi va fi de 70°C.
Când ajungi în Masdar nu îţi laşi pantofii la intrare, ci maşina. Locuri de
parcare sunt destule în afara oraşului. Vizitatorii şi locuitorii vor călători cu sistemul de transport public complet electrificat. Rutele sunt cuprinzătoare, nicăieri în oraş fiind mai departe de 200 m de o staţie.
Să nu uităm de deşeuri. Aproximativ 60% din deşeurile produse la sursă vor fi reutilizate, reciclate sau compostate. Se începe cu separarea la generare, încorporată în designul clădirilor. Compostul este folosit ca îngrăşământ pentru vegetaţia din oraş, în timp ce campanii de informare diminuează cantitatea de deşeuri ce intră de la început în ciclul de reciclare. De asemenea, 96% din deşeurile din construcţii produse prin ridicarea oraşului sunt duse către o groapă de gunoi ecologică, unde sunt separate în materiale ce pot fi reutilizate şi deşeuri ce vor fi reciclate. Deşeurile din beton sunt ajustate şi folosite ca umplutură in situ. O utilizare inovativă a bucăţilor de lemn a fost transformarea lor în aşchii pentru a fi folosite ca înveliş al solului la sediile temporare de birouri.
Oraşele viitorului vor fi oraşe ale energiei verzi. Primul pas a fost făcut în Orient prin Masdar.
Webografie:
http://www.unep.org/urban_environment/PDFs/Sustainable_Energy_Handbook.pdf
http://www.masdarcity.ae/en/27/what-is-masdar-city-/
http://www.greenprophet.com/2009/06/masdar-city-abu-dhabi/
http://futurewewant.org/portfolio/masdar-city/
Surse foto:
http://llcollection-groupll.blogspot.ro/2011/05/worlds-first-zero-carbon-city-masdar.html
http://www.greenprophet.com/2010/08/masdar-total-system-failure/
http://www.masdarcity.ae/en/32/built-environment/
