De ceva timp țara noastră este apăsată de “obligația” dezvoltării economiei prin exploatarea resurselor minerale, de către mari afaceriști, bineînțeles, și nu neapărat mari oameni, chiar că! Așadar, să golim pământul (pentru alții!), să îl răvășim (noi rămânem cu răvășirea, nu alții!), să nu-i mai dăm ocazia lui Ion al nostru să îl sărute?
Ba, zic totuși că lumea a mai evoluat o țâră, se mai gândește (chiar dacă nu neapărat profund) și la prunci și la viitorul lor și parcă, parcă s-a mai deșteptat cu privire la ce înseamnă dezvoltare pe termen lung! Dovada stă într-un NEAMUNIT din stradă, care a ajuns la saturație în argumentele naive ale politicienilor români. Cele câteva sute de locuri de muncă nu vor aduce România la liman economic, iar cianurile din țigări nu justifică cele 13 mii de tone de cianuri utilizate și craterul cadou lăsat românilor.
Ce poate totuși să ajute Roșia, România și lumea în general? Ce spuneți de un plan de dezvoltare DURABILĂ!? Adică un plan care să ne asigure și economie și oameni fericiți și natură curată!
O modalitate prin care ne putem îndrepta spre acest obiectiv este turismul rural. Poate că nu e ceea ce ne gândeam noi acum câțiva ani buni, la ce-mi trebuie vacanță la coada vacii!? Dar, urmând tendința părăsirii orașelor în favoarea ruralului (populația urbană a scăzut de la 55% la 52,8% în 2010), spun că încet, încet (dar sigur), românul revede apropierea de natură ca fiind calea “sănătoasă”. Stresul și industrializarea din oraș i-a făcut pe mulți să se deplaseze în mediul rural. Tot mai numeroși sunt cei care caută produse naturale de la țărani gospodari, aer curat și peisaje pitorești. Și dacă Roșia nu prezintă marele potențial de dezvoltare prin turism durabil (vezi aici și alte fotografii), atunci ce altă locație!?
Să vedem, ce presupune turismul rural?
Un concept ce include toate activitățile turistice care se desfășoară în mediul rural (activități, servicii, amenajări oferite de fermieri, țărani și locuitori din mediul rural). Acesta nu cuprinde numai turismul propriu-zis de la ferme, ci și un interes deosebit către vacanța în natură, unde pe lângă cazare, turiștii participă la diferite evenimente sociale, festivități, recreere în aer liber, obiceiuri și manufactură locală, agricultură tradițională.
Organizația Mondială a Turismului îl definește ca fiind “Formă a turismului care include orice activitate turistică organizată şi condusă în spaţiul rural de către populaţia locală, valorificând resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane) precum şi dotările, structurile turistice, inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice.”
Ce beneficii avem din practicarea turismului rural?
Nivelul de trai al localnicilor crește, având constant o sursă de venit.
Se combate fenomenul de îmbătrânire a populației din mediul rural (cauzată în principal de plecarea tinerilor în mediul urban). Fiindcă va exista oportunitatea de realizare a veniturilor în mediul lor de proveniență, tinerii își vor valorifica cunoștințele acolo.
Se diversifică și activitățile economice din zonă. Pentru că odată ce avem turiști, avem nevoie de ghizi, de șoferi, de mici magazine de desfacere a produselor locale etc.
Se combate așadar și șomajul în rândul populației locale.
Investițiile în regiune cresc – se dezvoltă infrastructura turistică (unități de cazare, restaurante etc.)
Turiștii promovează la rândul lor un stil de viață prietenos cu mediul înconjurător. În primul rând vin în grupuri restrânse (nu este turism în masă!). În al doilea rând pot participa la activități interdependente de îngrijire a mediului natural prin plantări, ecologizări, chiar practici tradiționale. Mai departe, susțin această îngrijire indirect prin contribuirea la fondurile locale necesare protecției mediului.
Se CONSERVĂ și CONSOLIDEAZĂ indentitatea națională, a folclorului local, a produselor tradiționale. Valorile românești rămân întipărite în conștiința viitoarelor generații, care duc mai departe responsabilitatea păstrării și prezervării patrimoniului natural, spiritual, cultural-istoric.
Turismul rural oferă motivații diverse, de la recreere și odihnă, la cunoaștere, cultură, practicarea sportului, redescoperire spirituală și învățare activă a îndeletnicilor tradiționale.
Haideți să lăsăm liniștea și veșnicia la țară și să alegem alternativa de a ne bucura de ea și economic.
“Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.
Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
Aici orice gând e mai încet,
şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,
ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,
ci adânc în pământ undeva.
Aici se vindecă setea de mântuire
şi dacă ţi-ai sângerat picioarele
te aşezi pe un podmol de lut.
Uite, e seară.
Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,
ca un miros sfios de iarbă tăiată,
ca o cădere de fum din streşini de paie,
ca un joc de iezi pe morminte înalte.” (Sufletul satului, Lucian Blaga )
Surse informații: economie.hotnews, incubator.ccmimm, cameraagricolavn, turismrural, antrec, ibiol, greenagenda
Surse fotografii: rosiamontanainimagini