“Nimic nu se pierde, totul se transforma”, afirma Antoine Laurent de Lavoisier referindu-se la conservarea materiei. Acest citat este reprezentativ pentru biogaz.
Statele din intreaga lume se confrunta cu o crestere a cantitatii deseurilor. Acest fenomen a fost observat atat in tarile in curs de dezvoltare cat si in tarile dezvoltate. Spre exemplu, in Franta, daca in 1969 cantitatea de resturi solide produsa de un locuitor era de 220 de kilograme, in 1999, aceasta cantitate aproape s-a dublat – 434 kilograme de deseuri solide municipale, pentru fiecare locuitor.
Este nevoie ca managementul durabil al deseurilor, precum si prevenirea acumularii si reducerea cantitatii acestora sa devina prioritati politice majore, reprezentand o contributie la eforturile de reducere a poluarii, a emisiilor de gaze cu efect de sera la nivel global.
Practicile din trecut ale evacuarii necontrolate a deseurilor nu mai sunt astazi acceptabile. Depozitarea pe platforme de deseuri sau incinerarea deseurilor organice nu reprezinta cele mai bune practici, deoarece standardele de protejare a mediului au devenit mult mai stricte in prezent, iar recuperarea energiei si reciclarea nutrientilor si a materiei organice sunt lucruri necesare.
Producerea biogazului prin digestie anaeroba este considerata a fi tratamentul optim in cazul deseurilor animale, precum si in acela al unei largi varietati de deseuri organice si ingrasaminte organice folosite in agricultura. Eliminarea deseurilor organice din cantitatea totala de deseuri creste eficienta conversiei energetice prin incinerarea deseurilor ramase.
O mare varietate de microorganisme sunt implicate in procesul anaerob, in urma caruia rezulta doua produse finale: biogazul şi digestatul.
Biogazul reprezinta amestecul gazos format din metan (aprox.80%) si dioxid de carbon (aprox.20%), alaturi de care se intalnesc cantitati mici de hidrogen (H2), hidrogen sulfurat (H2S), mercaptani, vapori de apa, precum si urme de amoniac (NH3), azot (N2), indol si scatol.
Digestatul reprezinta substratul descompus anaerob, bogat in macro- si micronutrienti si care poate fi utilizat, prin urmare, drept ingrasamant pentru plante.
Producerea si colectarea biogazului rezultat în urma unui proces biologic au fost pentru prima data documentate in Marea Britanie, in anul 1895. De atunci, acest proces a fost continuu dezvoltat şi aplicat pe scara larga, în scopul tratarii apelor reziduale si a stabilizarii namolurilor.
Biogazul este ieftin si constituie o sursa de energie regenerabila, acesta producand, in urma combustiei, CO2 neutru si oferind posibilitatea tratarii si a reciclarii unei intregi varietati de reziduuri si produse agricole secundare, a apelor reziduale organice provenite din industrie, a apelor menajere pe o cale sustenabila si “prietenoasa” cu mediul inconjurator.
Dragi cititori, astept cu incantare, ca de obicei, comentariile dumneavoastra in legatura cu acest articol. Daca v-a placut, puteti sa-l votati ! De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !
Sursa web: http://www.biogazul.info, http://www.mangus.ro, http://www.casamea.ro.
Sursa foto: urjabiosystems.com, http://www.mydreamcourse.co.za.
Articol realizat de Ionela Marin
Tudose Constantin
29/02/2012
As avea doua observati referitoare la acest articol
1. ompozitia descrisa de dumneavoastra este intr-o anumita privinta incorecta, concentratia de metan din biogaz variaza intre 35 si 55% restul fiind dioxid de carbon in mare parte si hidrogensulfurat, amoniac vapori de apa si siloxani.
Ar fii perfect daca compozitia indicata de dumneavoastra.
2. Producerea biogazului nu este chiar atat de ieftina, utilizarea acestuia ca si combustibil pentru producerea de energie regenerabila este din punct de vedere economic un proces mai costisitor in acesta clipa decat folosirea gazului metan obtinut din zacamintele aflate in scoarta terestra. Daca vorbim despre transformarea biogazului in CBG sau “grid injection” in comparatie cu gazul metan biogazul este inca mult mai scump. In tarile vest-europene biogazul este utilizat la scara mai larga ca solutie pentru valorificarea deseurilor dar si ca sursa alternativa de gaz la importurile din spatiul sovietic si exsovietic, insa aceasta productie este sustinuta cu costuri extrem de ridicate de catre guvernele respective prin acordarea unor subventii.
Pentru mai multe informatii puteti sa ma contactati la adresa de email ctudose@dmt-et.nl
Cu stima
Constantin Tudose
Area Manager Romania
DMT Environmental Technology
ctudose@dmt-et.nl
0735149780
http://www.dmt-et.nl