In conflict cu oamenii si natura

Fapte:

• Suntem aproape sapte miliarde de oameni pe Terra;
• Conducem peste 1 miliard de autovehicule;
• Vorbim la peste 5 miliarde de telefoane;
• Cumparam  diamante in valoare de 72 de miliarde de dolari pe an;
• Consumam peste 87 de milioane de barili de petrol in fiecare zi;
• Circa 60% din padurile tropicale sunt defrisate pentru cultivarea terenurilor de catre fermierii saraci;
• Peste 2 miliarde de oameni isi prepara hrana utilizand ca si combustibil lemnul.

“Cine va avea petrolul va avea stapanirea”, scria Henry Berenger intr-o nota diplomatica comunicata lui Clemenceau la 12 decembrie 1919, in ajunul conferintei franco-britanice de la Londra, asupra viitorului Europei Orientale si Asiei Mici.

Rezervele de petrol ale planetei ar urma sa fie epuizate complet in aproximativ 31 de ani, in jurul anului 2041, arata un studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea din California. Asta in conditiile in care este nevoie de mai mult de un secol pentru ca resursele de energia regenerabila sa poata fi exploatate eficient la nivelul intregului glob.

Potrivit studiului, rezervele actuale, de 1.332 de mii de miliarde de barili de petrol brut la nivel global, ar urma sa fie epuizate in 2041, in conditiile in care consumul mondial este de 85,22 de milioane de barili pe zi si continua sa creasca anual cu 1,3%.

De ce conflict de mediu?

Conflict de mediu pentru ca un razboi distruge nu numai vieti dar si recolte, paduri, sisteme acvatice si alte bunuri naturale.

Aerul si solul au fost grav afectate in timpul razboiului din Golf , cand trupele irakiene au incendiat sute de puturi de petrol.  In atmosfera a fost eliberata o cantitate de aproximativ jumatate de tona de gaze cu efect de sera si pentru stingerea incendiilor a fost folosita apa de mare, ceea ce a dus la saraturarea solului din zona campurilor.

9 luni a durat operatiunea de stingere a incendiilor provocate de incendierea puturilor de petrol; in tot acest timp, in atmosfera au fost emise cantitati enorme de gaze ceea ce a dus la formarea  ploilor acide si a smogului.

Pentru ca bombardamentele au distrus retelele de canalizare si statiile de epurare, apele reziduale ajungeau direct in rauri.

In Irak, doua sute de recipiente cu uraniu au fost furate dintr-o centrala, continutul a fost deversat in apele raurilor si recipientele au fost folosite pentru a transporta si depozita apa, ulei sau lapte.

Lemnul reprezinta o alta sursa de conflict, iar pe masura ce padurile lumii dispar, pretul lemnului creste si exploatarile ilegale prospera.

Circa 60% din padurile tropicale sunt defrisate pentru cultivarea terenurilor de catre fermierii saraci.

In lipsa unor venituri stabile, acestia supraexploateaza padurea tropicala pentru lemn de foc, hrana, spatiu si bani.

In perioada mai 2000 – august 2000, Brazilia a pierdut aproape 150.000 de kilometri patrati de padure.

Recent, soia a devenit una dintre cele mai importante cauze ale defrisarilor din padurea amazoniana.

In Madagascar, recoltarea lemnului de trandafir, abanos si palisandru se face ilegal, acesta ajungand sa fie tranformat in mobila de lux pentru China sau Europa.

Mai mult de jumatate din padurile tropicale au fost pierdute datorita cererii de lemn si teren arabil.

Natiunile bogate cer lemn tropical si guvernele ofera concesii de exploatare.

Alte state ca Nigeria si Ghana si-au redus rezervele de lemn pentru a obtine teren pentru arborii de cafea si cacao.

Despaduririle din China au dus la alunecari de teren, secete si inundatii, dar China promoveaza exploatarea forestiera ca o alternativa la productia de opiu.

Tisa himalayana, inclusa in lista CITES, este exportata din Burma in China, chinezii folosindu-o pentru a preveni diverse boli.

Razboiul civil din Sierra Leone, ce a izbucnit in 1991, este alimentat de bogatia in diamante si in resentimentele profunde, de durata, dintre populatia rurala saraca din interior si clasa conducatoare bogata din capitala de pe coasta, Freetown. Lupta e dusa, in mare parte, de copii si adolescenti. Strazile din orasele tarii au devenit mici cimpuri de lupta pentru suprematia bandelor de copii înarmati.

Angola este scena unui razboi civil inca din 1975, cind se proclama Republica Populara Angola. Acest conflict mai este cunoscut ca ,,Razboiul diamantelor”, la fel cu cel din Sierra Leone, in care rebelii controlau cea mai mare parte a minelor de diamant, pe care le vindeau pentru armament; in fapt, razboiul se ducea mai ales pentru controlul zonelor cu resurse, mai degraba decat pentru libertatea unora sau a altora. Confictul opune, in mare, interesele celor doua doctrine ale lumii moderne, comunismul si capitalismul, interesele marilor puteri (Portugalia, Cuba, URSS, Africa de Sud, SUA) si resursele mari de diamante si petrol, care lasa in urma peste 500.000 de morti (peste 200.000 de refugiati) si pagube uriase in economia angoleza.

Iti place telefonul tau mobil?

Rebelii si militiile din Republica Democrata Congo au omorat peste cinci milioane de oameni. Cum? Cu ajutorul banilor pe care ii castiga din nevoia noastra de telefoane mobile, camere digitale, laptopuri si alte gadgeturi ale caror ecrane se fac cu minerale din minele controlate de ei. Organizatiile umanitare incearca de zeci de ani sa atraga atentia asupra celui mai sangeros conflict de dupa al doilea razboi mondial, dar se pare ca au reusit doar cand ne-au atins la punctul sensibil: gadgeturile. Asa ca dupa campaniile cu diamantele insangerate, acum putem vorbi despre smartphone-uri insangerate.

Staniul, tungstemul (wolfram), tantalul si aurul sunt esentiale pentru construirea dispozitivelor electronice moderne si se gasesc din plin in minele din estul Republicii Democrate Congo si in tarile vecine, ceea ce inseamna ca un simplu telefon mobil ar putea sa aiba o istorie care contine sclavie, violenta sexuala si genocid.

Pentru cei interesati de acest subiect pot pune la dispozitie materiale suplimentare.

Articol realizat de Alina Costici