Se spune că ploaia aduce noroc…Şi pe 15 mai a plouat mult!…Iar eu am avut norocul de a participa la European CSR Lessons, eveniment organizat de ResponsabilitateSociala.ro, în parteneriat cu o serie de companii multinaţionale prezente în Romania, scopul său fiind să ofere publicului inspiraţie despre potenţialul CSR, prin exemple considerate de succes din spaţiul european.
Pentru invitaţia primită la acest frumos eveniment ţin să le mulţumesc foarte mult, în egală măsură, lui Alex Filip, prezent şi el ca blogger partener al „Lecţiilor CSR”, co-fondator Greenly alături de autoarea relatărilor de faţă, dar şi turist înrăit, doamnei Violeta Chiriloaie, PR & Marketing Coordinator ResponsabilitateSociala.ro. şi domnişoarei Corina Iordache.
În prima zi a evenimentului, aşteptată cu multă nerăbdare de mine, s-au desfăşurat două sesiuni de studii de caz:
- Reducerea impactului de mediu: programe de reciclare/economisire, de voluntariat sau de educaţie ecologică, soluţii de reducere a amprentei de carbon, de protejare a biodiversităţii etc. Această sesiune a avut-o ca moderator pe dna Raluca Fiser, preşedinte Green Revolution, care a precizat în cuvântul de deschidere că „toată lumea vorbeşte despre responsabilitate socială şi despre protecţia mediului, dar puţini fac lucruri concrete” dar şi că „protecţia mediului nu reprezintă o alternativă, ci reprezintă singura cale de a genera afaceri sustenabile”, traducându-se în eficienţă economică.
- Produse şi operaţiuni responsabile: produse sau servicii accesibile pentru toţi (“design for all”), servicii financiare responsabile, programe de educare/conştientizare a clienţilor etc. A doua sesiune a avut-o ca moderator pe dna Camelia Crişan, lector univ. dr., SNSPA.
În prima sesiune, cea importantă pentru mine, ca „om de mediu”, câteva mari companii şi-au prezentat proiectele şi strategiile ce au avut ca scop diminuarea impactului şi diferitelor „amprente” ale activităţilor desfăşurate asupra mediului înconjurător. Prima prezentare din întâia sesiune a aparţinut dnei Laura Sgârcitu (Coca-Cola HBC România – Public Affairs & Communication Specialist, Community Programs) şi lui Karl Resel (Denkstatt Austria – Head of the corporate sustainability team).
Laura Sgârcitu a explicat că după investiţiile din anul 2007, la doua fabrici de îmbuteliere Coca-Cola din România – cea de la Ploieşti şi cea de la Vatra Dornei, consumul de apă pe litrul de băutură îmbuteliată a fost redus la jumătate, prin introducerea a două linii de îmbuteliere foarte performante. În prezent, spălarea sticlelor nu se mai face cu apă ci cu aer ionizat iar sticlele nu mai circulă pe un pat de apă ci unul de gel emulsionat.
Proiectele Coca-Cola de reducere a consumului de apă au fost demarate începând cu anul 2003, iar in anul 2007, compania a introdus în planul de afaceri, ca un element esenţial, dezvoltarea durabilă. Comunităţile locale beneficiază şi ele de investiţiile Coca-Cola HBC în captările de apă, la Coşna şi Dorna Cândreni.
Ca să fie totul foarte clar de la început, aş vrea să subliniez că eu nu beau Coca-Cola, nu sunt de acord cu consumul acestei băuturi, ci doar rezum o prezentare despre investiţiile acestei companii, ce au avut în vedere diminuarea consumului de apă.
Cifrele evidenţiate de Karl Ressel într-un studiu de caz întreprins în 6 ţări europene m-au îngrijorat foarte mult şi sper că nu doar pe mine…Astfel, în Olanda, pentru a obţine o sticlă de 0,5 litri de Coca-Cola, sunt necesari 35 litri de apă! Această amprentă totală de apă poate fi divizată astfel: 1% este apa necesară proceselor de producţie, 19% este apa utilizată în fabricarea sticlei de plastic (PET) iar 80% este cea consumată pentru obţinerea ingredientelor naturale (zahăr). Practic, la calcularea amprentei de apă, se ia în considerare apa utilizată în întregul circuit de producţie, de la creşterea sfeclei de zahăr, de exemplu, până la cea necesară în procesele de diluţie ale poluanţilor.
La dimensiunea amprentei de apă îşi aduc „contribuţia” 3 factori importanţi: clima, consumul de apă şi poluarea apei. De asemenea, apa luată în calculul acestei amprente poate fi împărţită în următoarele categorii:
- Blue Water (apa albastră) – volumul de apă de suprafaţă sau subterană, consumată pentru obţinerea unui bun sau serviciu;
- Grey Water (apa gri) – apa necesară pentru diluarea poluanţilor, astfel încât prin eliminarea efluenţilor reziduali în receptorii naturali să nu fie afectată calitatea acestora iar standardele de calitate să fie respectate;
- Green Water (apa verde) – apa de ploaie utilizată în timpul procesului de producţie, acolo unde ea cade, de exemplu pentru culturile de sfeclă de zahăr.
De exemplu, amprenta de apă pentru obţinerea unui kg de zahăr este mare în Grecia şi România, în aceste două ţări „contribuind” şi factorii climatici, dar este mică în Franţa, Danemarca sau Elveţia.
Ştiţi la ce m-am gândit eu? Dacă oamenii nu ar mai consuma Coca-Cola iar companiile ce o produc s-ar închide, atunci amprenta asupra mediului ar fi…ZERO !! Ce spuneţi? [Mi-am amintit şi o întâmplare hazlie (care a ajuns să circule ca o anecdotă), petrecută la un cabinet medical. O pacientă se plângea medicului de diferite dureri şi simptome care o deranjau foarte tare. Medicul o întreabă atunci dacă nu cumva doamna consumă produse de tipul fast food iar după ce doamna îi confirmă, o sfătuieşte destul de tranşant: „Nu mai consumaţi prostii din astea…ca să nu aveţi probleme de sănătate!” Răspunsul doamnei îl lasă mut: „Cum să nu consum? Sunt directoare la...un restaurant fast food (numele îl alegeţi dumneavostră)!”]
A doua prezentare a fost realizată de Ingo Nissen (Sonae Sierra, Managing Director), care a vorbit despre eficienţa si sustenabilitatea centrelor comerciale. Sonae Sierra este o companie internaţională specializată în centre comerciale, sau mai bine spus în centre comerciale „verzi”, aflată pe primul loc în Europa, în acest domeniu şi pe locul al treilea în lume. Compania este prezentă în Portugalia, Spania, Italia, Germania, Grecia, România, Maroc, Algeria, Columbia şi Brazilia şi deţine 51 de centre comerciale. Sonae Sierra administrează peste 70 de centre comerciale cu o suprafaţă totală închiriabilă de peste 2,2 milioane m2, care găzduiesc un număr aproximativ de 8.500 de chiriaşi. În 2011, centrele comerciale Sonae Sierra au primit peste 428 de milioane de vizite.
Ingo Nissen a dat ca exemple mall-ul LOOP 5 din Germania şi River Plaza din Râmnicu Vâlcea, România, într-un studiu de caz. LOOP 5 este situat în apropierea aeroportului internaţional Frankfurt şi a Agenţiei Spaţiale Europene. Investiţia a fost de 265 milioane de euro, mall-ul poate găzdui 1 milion de vizitatori, are o suprafaţă totală închiriabilă de 56.500 de m2 iar tema mall-ului este aviaţia. Unul din elementele de atracţie ale centrului comercial este un avion MIG 21 rusesc, cumpărat din Polonia. Mall-ul este vizitat de aproximativ 600.000 de persoane lunar, are 175 de magazine, 17 restaurante şi 3000 de locuri gratuite de parcare. Însă cel mai important element este următorul: LOOP 5 din Germania, este primul mall din lume care si-a neutralizat complet emisiile de CO2!!
Dar mai multe despre LOOP 5 precum şi despre alte prezentări – în partea a II-a a acestui articol!
Surse fotografii:
http://www.comunicatedepresa.ro/csr/
http://www.green-report.ro/stiri/coca-cola-spala-sticlele-cu-aer-ionizat
