Invitatie in Cretacic

Pana “nu demult”, in perioada cretacica, intinderi mari din Carpatii Orientali, Muntii Apuseni si Dobrogea erau caracterizate de prezenta molustelor precum Hippurites cornu-pastoris sau Actaeonella gigantea. Mediul agitat de viata (curentii marini, valurile) le-au conturat in timp un fenotip specific, incredibil de frumos si interesant. In acest sens, un exemplu il constituie aplatizarea valvei superioare a hippuritilor, tocmai datorita conditiilor de mediu anterior mentionate. Fascinant!

In timp, toate acele vietati marine s-au pietrificat devenind astfel veritabile fosile, dar si martori ai vremurilor demult apuse. Se impune astfel protejarea lor prin crearea de rezervatii naturale, dupa modelul rezervatiei paleontologice „Calcarele cu hippuriti din Valea Crisului” (judetul Bihor). Pe langa protejarea acelor areale unde se gasesc aceste vietati marine fosile, este necesar ca si Homo sapiens sapiens sa-si „fosilizeze” tendintele hegemonice asupra mediului si sa dezvolte masuri de conservare si protejare.

Din intamplare, fauna Cretacicului se regaseste ad-hoc si in Bucuresti. Atunci cand a fost construita statia de metrou Politehnica, muncitorii au folosit marmura adusa din Muntii Apuseni, in care erau incastrate fosile rare: moluste (scoici, melci), corali, alge, stromatolite.

Aceste fosile dateaza din Cretacicul superior si se bucura de foarte multe „talpi” grabite si mai putin de priviri curioase. Pentru a le face cunoscuta prezenta dar si pentru a le sublinia importanta, ar trebui realizat si instalat un panou de informare pe peron, acolo unde se afla marmura in cauza. Exista aceasta intentie de mai mult timp, insa ideea s-a „sublimat” pana la disparitie, asa incat sunt hotarata sa o readuc „pe tapet” si sa o pun in aplicare, cu scopul de conservare si protejare.

Articol scris de Lacramioara Maghiar, studenta in anul I, Facultatea de Geografie.

Fotografiile sunt realizate de autoarea articolului.

Dragii nostri cititori, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !

 

Despre autor
Conferențiar Dr. la Facultatea de Geografie - Universitatea din Bucuresti
17 comentarii la acest articolScrie-l pe al tau!
  1. Poate suna cumva amuzant sau desuet insa cred ca profesorii de la Geologie [dar nu numai ei, la fel de bine ar putea si cei de le Geografie] ar trebui sa mearga cu studentii la aceasta statie de metrou si sa le vorbeasca acestora despre minunatiile din podeaua de marmura de-acolo.
    Si poate ca, cu un minim de resurse materiale si/sau financiare s-ar putea instala macar un panou explicativ care sa ofere cateva informatii interesante despre depozitul fosilifer din Cretacic calcat zilnic in picioare de niste bieti muritori ce suntem :)

    • Multumim mult pentru comentariu :)! Sa stiti ca exista candva intentia de a se amenaja un panou de informare cu toate aceste detalii, la statia de metrou respectiva. Dar probabil ca au intervenit alte prioritati si ideea a fost uitata, din pacate…Lacramioara vrea sa le readuca aminte celor de la Metrorex de vechea si buna lor intentie :) !! Daca nu va reusi singura, o vom ajuta si noi, echipa Greenly :)!
      O zi frumoasa va dorim !

  2. Vreau sa cred ca exista, la Metrorex cineva [intr-o pozitie de decizie, evident] care va intelege si aprecia valoarea acelor placi de marmura. Pana la urma Metrorex-ul ar trebui sa se mandreasca cu o asemenea comoara in patrimoniu si,de ce nu, ar putea pune si in trenuri niste afise dragute cu imagini si informatii despre acele placi si celebrii lor “prizonieri”. Placile minunate ar putea sa apara in materialele lor promotionale. S-ar putea face niste suveniruri dragute [de bun gust, please:)]
    Sper insa ca prea multa reclama sa nu aiba un efect invers. Degradari intentionate/distrugeri, de exemplu…

    • Ce idei bune si frumoase aveti :)! Cu siguranta vor ajunge la Metrorex :D! In privinta eventualelor distrugeri intentionate, eu sper ca paza metroului bucurestean sa-si faca datoria cum trebuie :)! Multumim pentru comentariu !

  3. A fost mentionata in acest articol rezervatia paleontologica „Calcarele cu hippuriti din Valea Crisului” din judetul Bihor. As dori sa aflu mai multe despre aceasta rezervatie.
    De asemenea, poate ar fi interesant ca in revista sa existe o [sub]sectiune de paleontologie.

  4. Mi-ar place sa citesc un interviu cu un profesor de geologie, pe aceasta tema.

    Mergand mai departe cu ideea, poate ar fi interesant ca, periodic, revista sa gazduiasca interviuri cu profesori specialisti in diverse domenii care tin de specificul ei. Fara indoiala, prezenta unor asemenea interviuri/discutii in paginile revistei ar adauga valoare acesteia.

    • Cu siguranta vom prezenta in viitor si interviuri cu diversi specialisti in domeniul mediului :)! Va multumim pentru comentariu!

  5. Este cunoscut faptul ca in Muntii Apuseni se regasesc numeroase puncte fosilifere, iar Rezervatia paleontologica “Calcarele cu hippuriti din Valea Crisului” subliniaza si mai mult acest aspect.

    Rezervatia se intinde pe o suprafata de 0,40 ha iar in cadrul acesteia se observa mari aflorimente de gresii si gresii conglomeratice ce alterneaza cu bancuri de calcare cenusii. In acest pachet, de circa 200 m grosime, se afla intercalate spre baza doua bancuri masive de hippuriti ( dragii de ei! )

    Sunt foarte multe de spus despre aceasta rezervatie(morfologia hippuritilor, factorul antropic,…,) , resursele bibliografice sunt putine, insa eu am o lucrare ce trateaza si tema acestei rezervatii. Asadar, daca aveti si mai multe curiozitati, astept cu nerabdare intrebari!

    O seara inlunata!

  6. Am inteles ca pe hartile geologice mai vechi [editate inainte de '89] sunt marcate toate zonele cu hippuriti din arealul Muntilor Padurea Craiului si ca acestea n-ar fi putine…
    Se spune ca si in subsolul orasului Oradea [la adancimi destul de mari, e drept] au fost gasite [prin foraje de mare adancime] depozite fosilifere de hippuriti.

  7. Da, asa este!

    Sunt foarte multe areale cu hippuriti in Muntii Padurea Craiului ca si de altfel in toti Apusenii . Mentionez calcarele cu rudisti din Borzesti si Mustesti care impreuna cu cele din Valea Crisului prezinta o particularitate importanta: prezinta recifi autohtoni.

    In ceea ce priveste Oradea, aici se gasesc la adancimi de 1214 – 1295 m calcare triasice ce contin resturi de rudisti (hippuriti).

    O seara frumoasa!

  8. Imi cer scuze, m-am repetat mai sus : Mentionez calcarele cu rudisti din Borzesti si Mustesti care impreuna cu cele din Valea Crisului prezinta o particularitate importanta: prezinta recifi autohtoni.

    Repet: Mentionez calcarele cu rudisti din Borzesti si Mustesti care impreuna cu cele din Valea Crisului prezinta o particularitate importanta : in cadrul acestora apar recifi autohtoni

  9. Multumesc pentru raspuns! Nici nu sesizasem repetitia, deja gandurile ma purtau prin lumea de mult disparuta dar, pentru mine, atat de fascinanta a hippuritilor. :)

    O seara ninsa! :)

  10. Domnul profesor M.Popa de la Facultatea de Geologie face iesiri cu studentii in aceasta statie ( cu cei de la Biologie) si are si un articol intr-un ziar(parca EZ) despre aceasta statie. Si exista intr-adevar un proiect de a face un fel de muzeu in statie si niste panouri cu informatii.

  11. Evelyne Croitoru – specialist relatii publice la Metrorex – am citit articolul si comentariile si cred ca se cuvin cateva precizari:

    Staţia de metrou Politehnica reprezintă cea mai importantă construcţie bucureşteană din punct de vedere al patrimoniului paleontologic, întrucât găzduieşte o bioconstrucţie recifală de rudişti de vârstă Cretacic târzie (maastrichtiană), veche de aproximativ 65 milioane de ani. Toate aceste date ne-au fost transmise prin amabilitatea domnului conf. dr. Mihai E. Popa, de la Universitatea din Bucureşti, căruia îi multumim şi pe această cale.

    Bioconstrucţia recifală de la Politehnica
    Staţia de metrou Politehnica este placată cu dale de calcar nodular roşu, fosilifer, extrase cel mai probabil din Munţii Gilău, localitatea Săvădisla. Calcarul roşu include o foarte bogată şi bine conservată asociaţie paleontologică marină dominată de rudişti, alături de gastropode, alge roşii calcaroase şi stromatolite. În esenţă, calcarul cu care a fost placată staţia de metrou a fost extras dintr-o bioconstrucţie de tip recifal alcătuită în principal de rudişti.
    Rudiştii sau hipuriţii sunt bivalve marine (moluşte lamellibranchiate), aberante, cu una din valve puternic dezvoltată, de formă conică sau spiralată, cea de a doua valvă fiind redusă la funcţia unui opercul (capac). Sunt organisme prin excelenţă fosile, dispărute la sfârşitul Cretacicului, odată cu marea extincţie de la limita Cretacic/Terţiar. La Politehnica se găsesc trei genuri de rudişti: Vaccinites, Hippurites şi Radiolites.
    Alături de rudişti, în dalele din staţia de metrou Politehnica se mai găsesc fosile ale organismelor marine care se asociau cu rudiştii în biocenoza recifală de la sfârşitul Cretacicului: gastropode (melci), rodofite calcaroase (alge roşii) şi cyanobacterii (alge albastre-verzi) ce au generat stromatolite (structuri organo-sedimentare laminitice).
    Datorită extracţiei calcarului direct din volumul bioconstrucţiei recifale din Munţii Gilău, dalele de la Politehnica dezvăluie în mod ideal anatomia (structura) recifului, expunând asociaţiile de fosile secţionate pe toate direcţiile (transversal, longitudinal, oblic), astfel încât se poate reconstitui cu mare precizie asociaţia paleontologică, evoluţia bioconstrucţiei, succesiunea pe verticală a generaţiilor de rudişti şi a organismelor asociate, precum şi zonarea tridimensională a structurii.

    Importanţa staţiei de metrou Politehnica
    Staţia de metrou este foarte importantă din punct de vedere ştiinţific, deoarece restituie cu acurateţe extremă biocenoza recifală dominată de rudişti cretacic târzii, având relevanţă sistematică, paleoecologică, stratigrafică şi paleobiogeografică. Fosilele sunt foarte diverse şi foarte bine conservate.
    Este deasemenea importantă din punct de vedere educaţional, deoarece modul de expunere a fosilelor (placarea pardoselii staţiei) este ideal pentru activităţi educaţionale (didactice şi de popularizare). Staţia oferă o perspectivă ideală asupra unui paleoecositem extinct prin excelenţă, contemporan cu dinosaurii;
    Si nu în ultimul rând aduce un plus de frumuseţe din punct de vedere estetic, calcarul roşu fiind o rocă ornamentală foarte reuşită pentru staţia de metrou.

    Din sponsorizări, anul acesta, Metrorex intentioneaza să transforme staţia într-un mini-muzeu, cu plasme, vitrine cu exponate tridimensionale şi panouri interactive.

    • Va multumim mult pentru precizarile aduse si speram sa reveniti cu placere pe site-ul Greenly :)! De asemenea, asteptam cu nerabdare si incantare viitorul mini-muzeu! Cu respect si ganduri frumoase, echipa Greenly!

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2017 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress