Compostarea – o practica eficienta (Partea I-a)

Peste 50% din deseurile unei gospodarii sunt deseuri organice. Acestea pot fi: resturi de fructe si legume (coji de cartofi, ceapa, fructe, cotoare de mar), resturi alimentare (coji de oua, paine, paste, seminte), resturi de plante, flori si frunze uscate, crengi taiate, buruieni, rumegus, balegar, carton. Aceste resturi sunt de fapt foarte pretioase si pot fi valorificate. Din pacate, insa, majoritatea acestora ajung la gropile sau rampele pentru deseuri, unde sunt depozitate sau arse, poluand mediul inconjurator. Solutia pentru a reduce cantitatea de deseuri organice este compostarea, o practica eficienta, de preferat a fi efectuata toamna si primavara.

Prin compostare intelegem totalitatea transformarilor microbiene, biochimice, chimice si fizice, pe care le sufera deseurile organice, vegetale si animale, de la starea lor initiala si pana ajung in diferite stadii de humificare.

Compostul este un produs obtinut printr-un proces aerob, termofil, de descompunere si sinteza microbiana a substantelor organice din produsele reziduale. Contine peste 25 % humus relativ stabil, format predominant din biomasa microbiana si care in continuare este supus unei slabe descompuneri, fiind suficient de stabil insa pentru a nu se reincalzi ori a cauza probleme legate de miros sau de inmultire a insectelor.

Compostarea deseurilor biodegradabile, cum sunt cele din bucatarie si din gradina, conduce la obtinerea unui material nutritiv, ce poate fi folosit in locul ingrasamintelor chimice. Compostarea se poate face in cadrul gospodariilor, in lazi de compost speciale din plastic sau in alte recipente. In cazul fermelor, compostarea se realizeaza pe platforme special amenajate, materialul pentru compostat fiind dispus in randuri lungi (brazde) si intors periodic.

S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare:

- faza 1, stadiul de fermentare mezofila, caracterizat prin inmultirea bacteriilor si temperaturi cuprinse intre 25 si 40 grade Celsius;

- faza 2, stadiul termofil, in care sunt prezente bacteriile, ciupercile si actinomicetele (primul nivel al consumatorilor), la o temperatura de 50-60 grade Celsius, descompunand celuloza, lignina si alte materiale rezistente;

- faza 3, constituie stadiul de maturare, in care temperaturile se stabilizează si se continua unele fermentatii, convertind materialul degradat in humus prin reactii de condensare si polimerizare; ultimul obiectiv este de a produce un material stabil.

Compostul, produsul final stabilizat, este folosit extensiv ca ingrasamant, pentru a imbunatati structura solului, a facilita revegetarea solului erodat sau deteriorat si pentru a furniza nutrienti plantelor.

Pe langa faptul ca este o sursa gratuita de ingrasamant natural, compostarea este si o metoda ecologica de a “scapa” de mai mult de o treime din gunoiul menajer. Procesul de compostare este considerat astazi o metoda de management pentru stabilizarea deseurilor organice.

In urmatoarele articole va voi prezenta metodele de compostare si cum putem realiza compostarea in propriile gospodarii.

Surse foto: www.eartcicle.com, www.iecoliving.com

Dragii nostri cititori, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.

Articol realizat de Ionela Marin

Despre autor
Acest user este dedicat tuturor colaboratorilor Greenly! Studenti, masteranzi, doctoranzi sau pur si simplu oameni din intreaga tara, din intreaga lume care impart aceeasi pasiune, ecologia. Si isi doresc sa-si imparteasca ideile prin intermediul revistei Greenly. Le multumim din toata inima!
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress