Cercetări privind calitatea apei în zona ariilor protejate Natura 2000: Pricop – Huta-Certeze şi Tisa Superioară (PHCTS)

Derulat într-un triplu parteneriat Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Geografie din Cluj-Napoca, ca și Promotor de proiect, Asociația Heidenroslein din Baia Mare, ca şi partener național şi Norwegian Institute for Nature Research din Trondheim, Norvegia, ca şi partener internaţional,  Proiectul „RO02-0013 – Studiu integrat privind contribuţia ecosistemelor din ariile protejate Natura 2000: Pricop-Huta-Certeze şi Tisa Superioară la dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale (SIENPHCTS)” (Fig. 1) este finanțat printr-un grant acordat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, Program RO02 – „Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”, Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1, al cărui Operator de Program este Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Fig. 1 Harta hidrografica si puncte recoltare

Fig. 1 Harta hidrografica si puncte recoltare

Proiectul a început să fie implementat în arealul siturilor Natura 2000 menţionate anterior, suprapus următoarelor localităţi: Certeze şi Bixad – judeţul Satu Mare şi Bistra, Bârsana, Rona de Jos, Rona de Sus, Bocicoiu Mare, Sighetu Marmaţiei, Sarasău, Câmpulung la Tisa, Săpânţa, Remeţi şi Petrova – judeţul Maramureş (http://eeagrants-tisa.ro).

În toamna anului 2015, în cadrul proiectului menţionat, un grup de cercetători de la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, format din cadre didactice, cercetători şi studenţi, a demarat un amplu program de investigaţie asupra problematicii şi arealului RO02-0013 – SIENPHCTS, în prima fază cu o etapă de laborator, urmată de câteva campanii proprii de observaţii şi măsurători în teren.

Rezultatele au fost remarcabile şi s-au concretizat în elaborarea unui consistent volum de informaţii, urmat de diseminare: referinţe bibliografice, baze de date statistice şi atribut, sinteze şi regionalizări, materiale cartografice ale parametrilor cercetaţi, participări la evenimente ştiinţifice naţionale şi internaţionale, publicări de articole ştiinţifice etc.

Una din tematicile de mare actualitate şi deosebit de importantă pentru ecosistemul din arealul de studiu a fost cea referitoare la calitatea apei. Studiul referinţelor de specialitate (articole ştiinţifice, rapoarte ale instituţiilor de specialitate – ex. Administraţia „Apele Române”, Agenţiile pentru Protecţia Mediului etc.), dar şi cercetările proprii, relevă modificări treptate, dar în sens pozitiv, în evoluţia parametrilor fizico-chimici. Legislaţia europeană şi cea naţională adaptată la noile cerinţe şi trenduri environmentale internaționale, au impus reglementări şi implementarea unor politici de mediu favorabile ecosistemelor locale, dar, în acelaşi timp, şi în armonie cu componenta antropică din zonele vizate.

La sfârşitul anului 2006 s-a sistat şi activitatea de extracţie şi prelucrare a minereurilor neferoase şi preţioase din bazinul Vişeului, iar perimetrele miniere au început să fie reabilitate şi conservate, însă de multe ori superficial şi ineficace (Ministerul Economiei, 2014; Vasilescu, et al., 2012; Smical et al., 2015). Rezultatul opririi activităţilor s-a concretizat, totuşi în scurt timp, într-o reducere vizibilă a concentraţiilor de metale grele în cursurile de apă din arealul studiat (Fe, Mn, Zn, Cu, Pb, Cd, Cr, Ni) (Fig. 2 – ex. Pb2+).

Fig. 2. Concentraţia Plumbului (Pb2+) în secţiunile de control aferente bazinului românesc al Tisei superioare în intervalul 1999-2011 (după Smical et al., 2015 cu modificări)

Fig. 2. Concentraţia Plumbului (Pb2+) în secţiunile de control aferente bazinului românesc al Tisei superioare în intervalul 1999-2011 (după Smical et al., 2015 cu modificări)

Cercetările proprii au confirmat, în general, evoluţia pozitivă a parametrilor fizico-chimici. Astfel, în condiţii normale de debite ale cursurilor de apă (măsurători în afara fazelor maxime şi minime ale scurgerii lichide), au fost observate încadrări în limitele normale ale parametrilor – ex. oxigenul dizolvat (Fig. 3), turbiditatea, pH-ul, salinitatea etc.

Fig. 3. Valorile oxigenului dizolvat măsurate în campaniile de teren în arealul PHCTS.

Fig. 3. Valorile oxigenului dizolvat măsurate în campaniile de teren în arealul PHCTS.

Situarea unor valori în afara limitelor admise (ex. O2) poate fi pusă pe seama turbidităţii şi a temperaturii ridicate din timpul măsurătorilor, precum şi pe existenţa unor procese de descompunere a componentelor organice diverse cu consum de oxigen, în masa de apă, componente provenite din afluxul de pe bazin sau din dezvoltarea ecosistemului acvatic în perioada estivală. Acest aspect este confirmat şi de valorile pH-ului înregistrate pe parcursul campaniilor derulate (Fig. 4).

Fig. 4. Valorile pH-ului măsurate în campaniile de teren în arealul PHCTS.

Fig. 4. Valorile pH-ului măsurate în campaniile de teren în arealul PHCTS.

Este de remarcat şi faptul că la toate consultările cu organismele de conducere locală, precum şi cu opinia publică din zonă, se observă o îmbunătăţire a atitudinii faţă de componenta environmentală din teritoriul studiat, existând disponibilitatea la colaborare pentru o dezvoltare durabilă şi ecologică a zonei, pe baza elementului tradiţional şi cu implementarea corectă a politicilor de mediu din partea statului român.

Analist teritorial,

Conf. univ. dr. Gheorghe ŞERRBAN

Despre autor
Conferențiar Dr. la Facultatea de Geografie - Universitatea din Bucuresti
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2017 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress