Riscul la inundaţii în ariile protejate Natura 2000 Pricop – Huta-Certeze şi Tisa Superioară (PHCTS)

Derulat într-un triplu parteneriat Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Geografie din Cluj-Napoca, ca și Promotor de proiect, Asociația Heidenroslein din Baia Mare, ca şi partener national, respectiv Norwegian Institute for Nature Research din Trondheim, Norvegia, ca şi partener internaţional,  Proiectul „RO02-0013 – Studiu integrat privind contribuţia ecosistemelor din ariile protejate Natura 2000: Pricop-Huta-Certeze şi Tisa Superioară la dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale (SIENPHCTS)” este finanțat printr-un grant acordat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, Program RO02 – „Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”, Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1, al cărui Operator de Program este Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Proiectul urmează să fie implementat în arealul siturilor Natura 2000 menţionate anterior, suprapus următoarelor localităţi: Certeze şi Bixad – judeţul Satu Mare şi Bistra, Bârsana, Rona de Jos, Rona de Sus, Bocicoiu Mare, Sighetu Marmaţiei, Sarasău, Câmpulung la Tisa, Săpânţa, Remeţi – judeţul Maramureş (http://geografie.ubbcluj.ro/pages/sienphcts/?page_id=4&lang=ro).

Obiectivul major al proiectului are în vedere îmbunătățirea stării ecosistemelor şi a nivelului de cunoştințe, informare şi sensibilizare a publicului larg cu privire la beneficiile furnizate de serviciile ecosistemelor precum și cu privire la importanța menținerii acestora într-o stare bună.

Obiectivele specifice asociate activităţilor propuse în proiect sunt: implementarea unor soluţii de valorificare a beneficiilor ecosistemelor din cele 2 situri Natura 2000 investigate; valorificarea contribuţiei ecosistemelor din ariile protejate la dezvoltarea economică şi bunăstarea comunităţilor umane; încurajarea acţiunilor de conservare a habitatelor şi speciilor prioritare; consolidarea valorificării durabile a patrimoniului natural şi cultural existent; creşterea gradului de conştientizare al comunităţilor locale; îmbunătăţirea atitudinii comunităţilor locale şi a factorilor de decizie şi creşterea nivelului de cunoaştere a valorilor ecosistemelor; creşterea nivelului de conştientizare al grupului ţintă; educarea publicului larg privind biodiversitatea şi ecosistemele existente.

Referinţe privind frecvenţa scurgerii maxime

Alături de celelalte obiective ale proiectului, studiul riscurilor hidrice induse de scurgerea maximă cu probabilitate de 1% asupra mediilor natural şi antropic se impune ca o necesitate, având în vedere suprapunerea cvasi-totală a ariei protejate Tisa Superioară (fără Pădurea Ronişoara) peste banda de inundabilitate similară (Fig. 1).

Fig. 1. Benzile de inundabilitate cu probabilitate de 1% suprapuse UAT-urilor şi ariilor protejate Natura 2000 Pricop – Huta-Certeze şi Tisa Superioară (compozit procesat pornind de la Directiva Inundații – Administraţia Naţională ,,Apele Române”)

Referindu-ne la frecvenţa perioadelor scurgerii maxime, analizată pentru intervalul 1968 – 2005, se remarcă ponderi ridicate ale apelor mari, dar, mai semnificativ pentru studiu, şi ale viiturilor. Astfel, pe râurile studiate, apele mari au cea mai mare frecvenţă primăvara, cu o valoare medie de 53%, urmată de sezonul de vară între 11 şi 26 %, sezonul de iarnă cu 14 % şi sezonul de toamnă cu 12 % (Cocuţ, 2008).

Frecvenţa lunară de producere a viiturilor prezintă un maxim principal în luna Martie pentru cursul Vişeului (16-22 % din totalul viiturilor selectate), precum şi maxime secundare în Aprilie şi Mai, în timp ce afluenţii de dreapta ai Vişeului (Ţâşla, Vaser, Ruscova) prezintă un maxim principal în luna Aprilie (18-24 %), precum şi maxime secundare în lunile Martie şi Mai (Cocuţ, 2008).

Bazinul hidrografic Iza se remarcă printr-o maximă principală a frecvenţei de producere a viiturilor în luna Martie atât pe cursul principal, cât şi pe afluenţii de stânga (14-20% din totalul cazurilor selectate), precum şi prin maxime secundare în lunile Aprilie şi Iunie.

În arealul de studiu, harta compozit realizată relevă spaţii importante acoperite de apă la debite cu probabilitate de 1%. În general, acestea sunt localizate în zonele de luncă ale bazinetelor individualizate la confluenţe, sau în zonele de lărgire a culoarelor de vale (Fig. 1). De altfel, confluenţele de tipul Tisa-Iza (în vecinătatea municipiului Sighetu-Marmaţiei şi a localităţii Valea Cufundosă), Tisa-Vişeu (în vecinătatea localităţii Valea Vişeului), sau unele bazinete situate în amonte de defilee (Petrova), dau adâncimi ale apei care pot ajunge şi la 1 metru. Tronsoanele de tipul defileelor, aferente cursurilor de apă, sunt lipsite de areale inundabile importante, datorită adâncirii albiei minore şi a văilor în structurile de roci mai dure.

Referitor la statistica derivată din modelarea GIS se observă faptul că din totalul celor 94,75 km², cât reprezintă extensiunea spaţială a ariilor protejate (inclusive arealele Huta-Certeze şi Pădurea Ronişoara), doar 26,60 % sunt vulnerabili la inundare, iar 73,40 % rămân emerşi.

Dacă restrângem arealul de referinţă doar la Tisa Superioară situaţia se schimbă radical. În acest sens, din cei 38,73 km² aferenţi ariei protejate 65 % sunt expuşi inundării, în timp ce doar 35 % din areal rămâne emers la debite cu probabilitate de 1% (Fig. 1).

Riscul la inundaţii suprapus ariilor protejate

Riscul la inundaţii în zonă este mai accentuat în arealele situate la confluenţe sau în sectoarele de lărgire a văilor şi afectează în mai mică măsură ariile protejate (Fig. 2).

Fig. 2. Riscul la inundaţii cu probabilitate de 1% suprapuse UAT-urilor şi ariilor protejate Natura 2000 Pricop – Huta-Certeze şi Tisa Superioară (compozit procesat pornind de la Directiva Inundații – Administraţia Naţională ,,Apele Române”)

În aria protejată Tisa Superioară riscul ridicat de inundare apare în nordul localităţii Lunca la Tisa, în nord-estul localităţii Bocicoiu Mare, în nordul municipiului Sighetu Marmaţiei, în nordul localităţii Valea Hotarului, în estul localităţii Sarasău, în nordul localităţii Câmpulung la Tisa şi în nordul localităţii Remeţi.

Riscul mediu se identifică în nordul localităţii Lunca la Tisa, nordul municipiului Sighetu Marmaţiei, nordul localităţii Valea Hotarului, nord-estul localităţii Sarasău, nord-estul şi nordul localităţii Câmpulung la Tisa, nordul localităţii Remeţi şi nordul localităţii Piatra.

Aria protejată Tisa Superioară este afectată în mare măsură şi de risc scăzut, în zona localităţii Bocicoiu Mare, între localităţile Crăciuneşti şi Tisa, Valea Hotarului şi Săpânţa, Remeţi şi Piatra.

Celelalte arii protejate (Pricop – Huta-Certeze şi Pădurea Ronişoara se situează în afara riscului la inundaţie la probabilitatea debitelor maxime de 1%.

În schimb, la nivel de UAT riscul la inundaţii, ce afectează mediile antropic şi natural, este deosebit de ridicat în zona localităţilor Valea Vişeului, Petrova (pe Vişeu), Sighetu Marmaţiei S, Valea Cufundoasă, Lazu Baciului, Năneşti, Bârsana (pe Iza), Sighetu Marmaţiei SE, Rona de Jos, Rona de Sus (pe Rona), Certeze (pe Valea Albă), Huta-Certeze, Moişeni (pe Valea Rea).

Bibliografie selectivă

1. Cocuţ, M. (2008) Caracteristicile scurgerii apei din Depresiunea Maramureşului şi zona montană limitrofă, Teză de Doctorat manuscris, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca, 115 p.
2. * * * (2007-  ) Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii – Hărți de hazard și de risc la inundații, Administraţia Naţională ,,Apele Române”, http://www.rowater.ro/Directiva%20Inundaii/Directiva%20Inunda%C8%9Bii.aspxhttp://gis2.rowater.ro:8989/flood/ .
3. * * * (2015) Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul hidrografic Someş-Tisa, S.C. EPMC Consulting S.R.L. Cluj-Napoca şi S.C. Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L.  Bucureşti.
4. * * * (2015) Limitele GIS ale ariilor naturale protejate http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434
5. * * * (2016) Limitele siturilor de importanţă comunitară în format GIS, http://www.anpm.ro/natura-2000/-/asset_publisher/M5dL2rWIKHI6/content/limitele_siturilor_de_importan%C5%A3%C4%83_comunitar%C4%83__%C3%AEn_format_gis
6. * * * (2016) Managementul Riscului la Inundaţii, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice http://www.mmediu.ro/beta/domenii/managementul-apelor-2/managementul-riscului-la-inundatii/

Analist teritorial,

Conf. univ. dr. Gheorghe ŞERBAN