Traind pe o insula in mijlocul orasului (partea I)

Va place viata in marile orase? V-ati dori sa va gasiti un apartament ieftin, bun si situat in centrul orasului pentru a fi aproape de orice? Hadeti sa recunoastem, acesta este visul multora dintre noi. Sunt convinsa insa ca, printre cititorii acestei reviste, mai sunt si norocosi, pentru care care o locuinta centrala nu este doar un vis, ci o realitate.

Stiati ca, dintr-o anumita perspectiva, centrul orasului este privit asemeni unei insule? La prima vedere, pare un loc ideal pentru trai. Pe langa faptul ca esti aproape de orice, mai stai si pe o insula.

Propun ca, in urmatorul articol sa aflam cate ceva despre aceasta insula.

Nu este vorba despre o insula, in acceptiunea geografica, definita printr-o portiune de uscat inconjurata complet de apa, ci despre o insula … de caldura urbana. De fapt, acest termen a rezultat in urma analogiei dintre izotermele unei insule de caldura urbana si curbele de nivel ale unei insule tipice, pe o harta topografica.

Simplificand conceptul, insula de caldura este un fenomen specific mediilor urbane, reprezentat printr-o incalzire accentuata a atmosferei si a suprafetei pamantului in zonele urbane, comparativ cu vecinatatile rurale. Acest fenomen este generat de o serie de factori, precum diminuarea spatiului verde, viteza scazuta a vantului datorata densitatii cladirilor inalte, existenta unei trame stradale cu un caracter neuniform sau a materialelor de constructie folosite. Este un exemplu de modificare climatica neintentionata, aparuta ca urmare a schimbarilor impuse de urbanizarea accentuata a suprafetei Pamantului si a atmosferei. Poate fi privit si asemeni unei reflectari a  tuturor activitatilor umane dintr-un spatiu urban.

Insula de caldura urbana este un concept de mediu in dezvoltare, care intereseaza oamenii de stiinta inca din anii 1830. De-a lungul timpului, acest fenomen a fost subiectul unui numar ridicat de studii climatice aplicate, atat pentru marile metropole ale lumii, cat si pentru asezari urbane mai reduse ca intindere si numar de locuitori. In unele cazuri, locatia si distributia unei insule de caldura urbana sunt dificil de generat, din cauza formei si a intinderii orasului, caracteristicilor zonelor inconjuratoare, precum si a tipului de date folosite in reprezentarea fenomenului. De asemenea, stratul atmosferic ce face trecerea de la zona urbana spre cea rurala nu este niciodata clar delimitat, aceasta fiind o zona de tranzitie care nu este, in cele mai multe cazuri, evidenta. Acesti factori nu afecteaza doar marimea si forma fenomenului, ci si magnitudinea acestuia (diferenta dintre valoarea maxima si cea minima a temperaturii aerului).

Cum era de asteptat, existenta acestui fenomen conduce la aparitia unor efecte, atat asupra componentei atmosferice, cat si a celei umane si de flora sau fauna.

O parte din aceste efecte, vor fi prezentate intr-un viitor articol.

Articol scris de Bonciu Adela, absolventa a masterului Evaluarea integrata a starii mediului, Facultatea de Geografie

Bibliografie: Bonciu Adela, (2011), Evaluarea fenomenului de insula de caldura urbana pe timp pe iarna, a municipiului Bucuresti, Lucrare de dizertatie, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti

Sursa foto (partial): Wikipedia – Hawaii island topographic map

Daca v-a placut acest articol, va rugam sa-l votati ! De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.

Despre autor
Absolventa a specializarii Stiinta Mediului si a masterului Evaluarea Integrata a Starii Mediului din cadrul Facultatii de Geografie (UB).
10 comentarii la acest articolScrie-l pe al tau!
  1. Si in Bucuresti se manifesta cat se poate de intens acest fenomen. Imi amintesc cand ma plimbam in serile calde de vara pe Bd. Elisabeta, coborand dinspre Universitate iar cand ajungeam in dreptul Parcului Cismigiu ma izbea o briza mai racoroasa.

    Dar cel mai bun exemplu in Bucuresti il reprezinta diferentele foarte mari de temperatura dintre statiile meteorologice Filaret si Baneasa. Pot fi si peste 5 grade intre minimele celor doua statii, asta in special toamna si iarna.

  2. Intr-adevar! Bucurestiul este un oras care “se bucura” din plin de acest efect! Diferentele sunt, cu adevarat, mari.
    Daca ne raportam la studiile efectuate de-a lungul timpului (nu foarte multe la numar), media pe anotimpul de iarna este de 2-4 grade diferenta, iar vara poate depasi 6 grade!
    Si aici vorbim de medie … cazurile particulare pot fi usor “socante”! :)

    • Eu imi amintesc de o zi de toamna, cand la Filaret erau 2 grade iar la Baneasa -4. Mai ‘socant’ de atat nu cred ca stiu, dar sunt convins ca a fost..

  3. Da, cu siguranta sunt! Am surprins si eu chiar iarna aceasta, in luna ianuarie, o diferenta de 9 grade intre Baneasa si Filaret.

  4. E foarte interesant subiectul atunci cand vorbim despre Bucuresti. Da-ne mai multe detalii :)

  5. Da. Chiar si eu te-as sfatui sa scrii un articol sau sa dezvolti cumva despre acest fenomen petrecut in Bucuresti..

    • In curand imi va fi publicat un articol stiintific pentru insula de caldura urbana a Bucurestiului pentru lunile de iarna, anii 2008 si 2009. Va fi disponibil pe internet, asa ca vi-l dau, cu cea mai mare placere! :)

      • Ma bucur sa aud asta :D Sunt nerabdator sa il citesc..

  6. Diferențele cele mai mari din timpul iernii între centrul Bucureștiului și zona periferică din județul Ilfov, apar în condițiile existenței unui strat de zăpadă proaspăt, și depus în mod continuu pe terenurile libere de pe câmpuri. Acest strat de zăpadă cu un albedou mare, determină pierderea unei mari cantități de căldură de către suprafața terestră prin emisia radiativă de undă lungă în domeniul infraroșu al spectrului radiativ. În timpul zilei albedoul mare al zăpezii determină, în funcție și de unghiului sub care cad razele soarelui, valori mari ale radiației reflectate de undă scurtă.De asemenea o altă condiție pentru înregistrarea unor astfel de diferențe termice, este menținerea unui cer senin (determinat de prezența unui regim anticiclonic de proveniență est-europeană) care permite, mai ales în zonele periferice unde constituenții atmosferici datorați activităților antropice au o densitate scăzută, o pierdere rapidă a căldurii provenite de la Pământ, către straturile înalte ale atmosferei. Densitatea mare a clădirilor din București și implicit încălzirea acestora este un alt factor al superiorității termice a capitalei față de regiunile înconjurătoare din timpul nopților geroase de iarnă. Din proprie experiență am observat, mergând cu mașina, într-o noapte geroasă iarna trecută, din centrul Bucureștiului până la 20 de km distanță în câmp deschis, la ora 1, o diferență de aproximativ 11 grade între cele 2 puncte. Temperatura era măsurată de termometrul mașinii.

    • Asa este. sunt total de acord cu ceea ce ati prezentat in acest comentariu. Oricum, pe baza acestui fenomen, datorita complexitatii, se poate vorbi foarte mult si din diferite perspective.
      Va multumesc pentru interventie!

2 total pingbacks la acest articol
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2021 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress