În caz că nu ați uitat de ultimul nostru articol despre colocviul CAESAR, în cele ce urmează vă vom prezenta pe scurt activitățile desfășurate în cadrul său și rezultatele la care s-a ajuns în cele 4 zile de lucru (30 Iulie-5 August). Localitatea Soveja, județul Vrancea, a reprezentat pentru cei 19 participanți un spațiu de creativitate în sfera dezvoltării durabile, o inițiere în tainele regenerării rurale, termeni care nu au rămas doar la nivel teoretic, ci și-au găsit aplicabilitatea în acest îndrăzneț proiect.
Încununate cu o Masă Rotundă, discuțiile care au gravitat în jurul acestui imperativ de a da strălucire ineditului cultural și peisagistic al acestui loc, au fost moderate de domnul profesor Liviu Ianăși. Evenimentul la care atât reprezentanți ai comunității locale, oameni de știință, experți în diferite domenii (de la arhitectură până la economie), cât și tineri interesați să contribuie prin cunoștințele dobândite în domeniile lor la valorificarea turistică a stațiunii Soveja, constituie un bun exemplu pentru altele asemenea ce ar putea fi derulate în viitor.
Cu ce ne poate atrage stațiunea Soveja? Au fost menționate punctele forte privind caracteristicile environmentale, cum ar fi: aerul deosebit de curat, puternic ozonat, proprietățile curative ale microclimatului, peisaje pitorești și valoroase atât din punct de vedere estetic, cât și științific, sau slaba interacțiune cu elementul antropic, ceea ce a permis prezervarea unui mod de viață al localnicilor în deplină comuniune cu resursele naturale și menținerea unor tradiții frumoase, demne de un portofoliu turistic competitiv pe plan național și internațional. S-au semnalat, totodată, și punctele slabe cu care se confruntă această localitate, dintre care procesul de îmbătrânire demografică accentuat și lipsa locurilor de muncă sunt cele mai împovărătoare.
Poate cea mai importantă idee cu care participanții au rămas în urma dialogurilor purtate cu domnul profesor Liviu Ianăși este aceea de a nu grăbi sau forța ieșirea din declinul turistic încercat actualmente de stațiunea Soveja. Aceasta pentru că, asemenea altor localități supuse unor astfel de planuri mărețe, dar supraponderate față de ritmul propriu de regenerare economică, acest demers poate conduce spre un dezechilibru major și spre un risc al percepției turistului străin de aceste meleaguri, care să îl îndepărteze mai mult decât să îl apropie. Într-adevăr, în cadrul atelierelor de lucru organizate pe diferite secțiun
i de interes, s-a ajuns la concluzia comună că fără o dozare a eforturilor și fără o strategie inspirată din realitatea locală, obiectivele orientate spre ridicarea potențialul turistic al stațiunii Soveja ar putea fi ratate. Percepția spațialității și a timpului proprii zonei este foarte ușor modelabilă în mintea oamenilor, mai ales când este oglindită de specificul peisajului și al practicilor tradiționale (morăritul, prelucrarea lânii, a fierului), zugrăvit prin implicarea localnicilor. Înțelegerea profundă a relației sistemice dintre comunitatea rurală, peisaj și sustenabilitatea lor economică este, poate, cheia care va descuia lacătele porților unor localități aproape șterse de pe harta turistică, precum a devenit în ultimii ani localitatea Soveja.
Turistul și, în general, omul care năzuiește spre unicitatea unui patrimoniu neprăfuit de modernitate, spre o ședere plăcută și recongortantă în mijlocul naturii și printre atâtea obiective istorice și culturale (Mausoleul Eroilor, Cimitirul Ostașilor Germani, Mănăstirea Soveja, Casa Memorială a lui Simion Mehedinți, etc) va fi captivat și 
de mecanismul de funcționare a unei comunități rurale adevărate este prototipul destinatarului acestei noi viziuni asupra regenerării rurale a stațiunii Soveja. Aceasta nu mai trebuie privită ca un loc de vacanță pentru vârstnici, sau pentru solitarii ce poposesc pentru o noapte în drumul lor spre munte, ci are nevoie de o viziune mai flexibilă asupra posibilităților de promovare și, în concret, de sustenabilizare economică a sa, viziune ce poate fi cucerită doar printr-o colaborare mai strânsă între autoritățile locale, investitori, oameni de știință și comunitate. Proiectul REFRESH Soveja 2012 rămâne un șablon ideal, sperăm noi, pentru proiectele ce vor urma, localitatea vizată anul acesta fiind unul din numeroasele exemple în acest sens. Avem o zestre turistică impresionantă, un mediu natural ce merită descoperit nu numai la răscrucea drumurilor naționale, la lumina artificială a hotelurilor de 5 stele, ci la orice ivire de rocă, de spirit românesc, de meșteșug, de joc popular, de poveste bătrânească, de izvor cristalin, de fir de iarbă mângâiat de soare..
Sursa foto: http://cubicsphere-urbanplanning.cabanova.com/refresh-soveja-2012.html
