Spunem START sezonului de îmbăiere pe litoral!

Fiecare dintre noi îşi stabileşte concendiile în funcţie de anotimp. Dacă iarna ne place să mergem la munte, pentru a ne bucura de peisaj, vara mergem cu mic, cu mare pe litoralul românesc pentru a ne bucura de mare şi plajă. Estetic, ne deranjează pungile de plastic, pet-urile şi mucurile de ţigară prezente în apă. Practic, însă, acestea pot reprezenta primul semn al lipsei interesului, nu numai al autorităţilor, cât mai ales al populaţiei, faţă de calitatea apelor mării.

Marea Neagră face parte din categoria mărilor intercontinentale, fiind legată de Marea Mediterană prin Strâmtorile Dardanele şi Bosfor. Are o suprafaţă de 413.490 kmp şi o adâncime maximă de 2.245 m. Volumul de apă este de 529.955 km3, iar lungimea ţărmurilor are valoarea 4.020 km. În Marea Neagră se varsă numeroase fluvii mari ca: Dunărea, Nistru, Bug, Nipru si Kizil, fapt care duce la o salinitate redusă 20-22o/oo. În 2006, pe ţărmul românesc salinitatea apei marine a înregistrat o valoare medie de 11,61‰, mai scăzută faţă de valoarea medie înregistrată în anul 2005 de 12,49‰.  În aportul fluvial, apreciat la 346 kmp, 78% aparţine râurilor din nord-vestul bazinului, printre care se numără şi Dunărea.

 

Marea Neagră este supusă în zona litoralului românesc unui proces de poluare, ca urmare a poluanţilor proveniţi din Dunăre, evacuărilor directe de ape uzate insuficient epurate sau chiar neepurate, cât şi prin activitatea portuară intensă.

O problemă o reprezintă vechile reţele de evacuare direct în Marea Neagră a apei menajere de la hotelurile de pe litoral. În mare parte ele au fost închise la scurt timp după 1989. Aşa-zisele canalizari sunt improvizaţii rudimentare, care nu respectă nici o normă de mediu. Instalaţia este o simplă ţeava de diametru mare, care porneşte de pe faleza şi înaintează câţiva kilometri în larg. Pe aici ajung în mare reziduurile activităţilor turistice. În prezent, conductele ruginite se sparg periodic, iar resturile ajung în apropierea plajei, ele fiind un pericol pentru turişti.

Reprezentanţii Regiei Autonome Judeţene de Apă Constanţa susţin că reţeaua de canalizare de pe litoral este monitorizată în permanenţă şi că aceasta nu poluează mediul, mai ales că pe litoral funcţionează patru staţii de epurare: Constanţa Nord, Constanţa Sud, Eforie Sud şi Mangalia. Calitatea apei mării este afectata şi de faptul că multe oraşe aflate de-a lungul Dunării nu au staţii de epurare.

Aportul ridicat de nutrienţi deversat de fluviul Dunărea în Marea Neagră, corelat cu încălzirea globală a continetului, determină procesul de înflorire al apei.

Se estimează că în fiecare an în mare ajung peste 50.000 de tone de hidrocarburi – în special produse petroliere. Pe de altă parte, oamenii de ştiinţa care studiază apa Mării Negre sunt de parere că aceasta se află într-un proces de revenire, după zeci de ani de industrializare excesivă şi folosirea în agricultura a unor produse chimice – precum DTT-ul – ale căror efecte asupra mediului sunt cu greu îndepărtate. Mai nou, un pericol la adresa calităţii apei mării, şi nu numai, îl reprezintă construcţiile, unele dintre ele chiar în zona de coastă.

La cele precizate mai sus, putem adăuga efectele industriei petrochimice şi chimice, industriei grea – construcţii şi reparaţii de nave, dar şi fenomenul de eroziune costieră semnalat în mod special în ultimele decenii, ce a  determinat diminuarea plajelor pe litoralul românesc.

Astfel că, în ultimii ani, Marea Neagră a suferit o degradare importantă a resurselor naturale.

Aşa-numita “Carte Roşie a Mării Negre” include 254 de specii în pericol. Cele mai ameninţate sunt păsările, cu 66 de specii periclitate, flora, cu 63 de plante şi fauna marină, 54 de specii de peşti şi 46 de specii de crustacee.

Mai multe specii de sturioni sunt pe cale de dispariţie, în aceeaşi situaţie aflându-se şi delfinul, rechinul sau căluţul de mare. Foca, mai multe specii de creveţi şi de scoici, împreună cu alte zeci de specii de plante şi vieţuitoare au dispărut deja din Marea Neagră, numai în ultimii 30 de ani.

În ultima perioadă se poate observa la nivelul Mării Negre, un asalt de specii străine, care ajung să  înlocuiască formele de viaţă autohtone. De altfel, Marea Neagră este recunoscută pentru concentraţiile mari de substanţe otrăvitoare prezente la adâncimi de 100 de metri, substanţe care nu permit dezvoltarea formelor de viaţă.

Dacă în anii ’80 captura anuală depăşea 15.000 tone de peşte, în 2008 aceasta abia dacă a atins 500 tone. În prezent, în Marea Neagră se mai exploatează doar 5 dintre cele 26 de specii de peşti cu valoare comercială.

            Calitatea apelor de îmbăiere

Calitatea apei de îmbăiere este monitorizată în peste 30 de puncte de pe litoralul românesc, din care sunt prelevate probe de apă şi apoi duse la laborator şi analizate. Datele obţinute sunt aduse la cunoştinţa populaţiei prin steguleţele fixate pe plajă. Ministerul Mediului a stabilit un cod de culori pentru respectivele steguleţe. Steagul de culoare verde va indica o apă bună, cel galben, că există limite, iar cel portocaliu că marea este murdară. Informaţiile despre calitatea apei sunt  transmise atât hotelierilor cât şi operatorilor. În staţiunea Mamaia sunt prelevate probe zilnic, în timp ce în punctele de îmbăiere Constanţa I şi Constanţa II, în cele din Costineşti „Pescarie“ şi „Forum“, 2 Mai, Eforie Nord „Debarcader“, „Belona“, „DN39 – KM15,5 – Azur“, Eforie Sud– zonele I şi II, Jupiter şi Cap Aurora, Navodari II, III - zona 1, IV – zona 1 şi „Popas Navodari II“, Neptun I si II, Olimp zonele I si II, Saturn I si II, Vama Veche, „Cordon Venus-Saturn“, Venus I si II, si Gura Portiței –“Plaja Nord“ sunt prelevate probe săptămânal. În general,  acestea arată că apa este bună de îmbăiere, deci nu reprezintă un risc pentru sănătatea turiştilor.

Pe plajele turistice de pe litoral, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a amplasat 33 de  panouri de informare, pe care sunt trecute date privind calitatea apei de îmbăiere.

Aţi fost de 1 Mai la mare? Eu nu, dar tare sunt curioasă să îmi spuneţi cum vi  s-a părut apa?

Surse:              http://www.adevarul.ro/locale/constanta/Calitatea_apei_de_imbaiere_pe_litoral-afisata_pe_panouri_0_491951217.html

            http://www.mmediu.ro/vechi/arhiva.htm

            http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/94006/Calitatea-apei-Marii-Negre-sub-semnul-intrebarii.html

            http://www.ziare.com/vacanta/litoral/panouri-care-arata-calitatea-apei-instalate-pe-litoral-1098739

            http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/marea-neagra-se-stinge-incet-130835.html

            http://www.adevarul.ro/locale/constanta/Litoralul_romanesc-invadat_de_alge_0_501550063.html

http://www.rri.ro/art.shtml?lang=2&sec=39&art=237192       

Despre autor
Licentiata in Stiinta Mediului, in prezent masteranda la Facultatea de Geografie(UB) - specializarea Climatologie-Hidrologie.
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2020 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress