<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Greenly Magazine &#187; petrol</title>
	<atom:link href="http://greenly.ro/subiecte/petrol/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://greenly.ro</link>
	<description>Revista ta online de mediu</description>
	<lastBuildDate>Wed, 06 May 2026 11:00:44 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>L&#8217;or noir et la ville de Ploieşti  (quatrième partie)</title>
		<link>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-quatrieme-partie</link>
		<comments>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-quatrieme-partie#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 May 2016 06:25:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Message dans une bouteille]]></category>
		<category><![CDATA[al doilea razboi mondial]]></category>
		<category><![CDATA[Allemagne]]></category>
		<category><![CDATA[bombardamente]]></category>
		<category><![CDATA[Germania]]></category>
		<category><![CDATA[la deuxieme guerre mondiale]]></category>
		<category><![CDATA[Misiunea Halpro]]></category>
		<category><![CDATA[Misiunea Tidal Wave]]></category>
		<category><![CDATA[petrol]]></category>
		<category><![CDATA[Ploiesti]]></category>
		<category><![CDATA[raffineries]]></category>
		<category><![CDATA[rafinarii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=16162</guid>
		<description><![CDATA[Une des craintes les plus obsessives d&#8217;Adolf Hitler était la possible destruction des exploitations de pétrole et des raffineries roumaines. Pourquoi? Parce que, à l&#8217;époque, les estimations montraient que, dans le cas ou...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Une des craintes les plus obsessives d&#8217;Adolf Hitler était la possible destruction des exploitations de pétrole et des raffineries roumaines. Pourquoi? Parce que, à l&#8217;époque, les estimations montraient que, dans le cas ou la production de pétrole de la Roumanie était détruite, le Troisième Reich aurait fini ses réserves de pétrole en quatre mois, paralysant la machine de guerre allemande.</p>
<p style="text-align: justify">Ainsi, pour les régions pétrolifères (et particulièrement pour le périmètre Ploiesti – Targoviste – Campina), on a développé un plan de défense qui visait leur classification comme zones militaires, l&#8217;expulsion des spécialistes britanniques, français et belges, les restrictions du trafic, la protection des réservoirs et des installations de raffinage et une forte concentration d&#8217;équipement et des forces  de combat: en particulier des cannons anti-aériens et des avions de chasse allemands et roumains.</p>
<p style="text-align: justify">Les mesures de défense ont assuré la répulsion du premier bombardement de 1942, connu sous le nom de &#8221;Mission Halpro&#8221; ou &#8221;Opération Halverson&#8221;, mission dans laquelle ont participe 13 bombardiers, dont 12 sont arrivés a Ploiești. Cet attaque est un échec pour les Allies, à cause des pertes insignifiantes causées aux raffineries. En revanche, les allemands ont consolidé la défense de la ville, qui devient ainsi, selon les mots de Gerstenberg (le commandant des forces allemandes en Roumanie pendant la Seconde Guerre Mondiale) la Forteresse Ploiești (Festung Ploiești).</p>
<p style="text-align: justify">L&#8217;analyse des causes de l&#8217;échec de la première mission aide les Allies à conclure qu&#8217;il faut mieux préparer les futurs attaques aériens et, en Janvier 1943, on décide la reprise des bombardements, avec une nouvelle stratégie et une augmentation majeure de la force d&#8217;attaque.</p>
<p style="text-align: justify">Le plan prévoyait un bombardement à Ploiesti pour le 1<sup>er</sup>  Aout 1943, avec 177 avions B-24 Liberator partant de la base aérienne de Benghazi. Sans escorte, les bombardiers auraient du parcourir, en 14 heures, un voyage de 3700 kilomètres tour-retour en exécutant un attaque à une altitude très réduite, de seulement 100 mètres – en effet un attaque &#8221;au fil de l&#8217;herbe&#8221;.</p>
<p style="text-align: justify">Les Allies se sont fondés sur l&#8217;idée que Ploiesti n&#8217;avait pas été attaque depuis longtemps et sur la manque d&#8217;informations de la part de leur ennemi sur un tel attaque. Mais la réalité était très différente, parce que les allemands connaissaient, à travers leurs services de renseignement, les intentions anglo-américaines et savaient de l&#8217;existence des bases de Benghazi qui pourraient être utilisées pour frapper Ploiesti.</p>
<p style="text-align: justify">Gerstenberg lui-même était bien préparé, et la défense de Ploiesti consistait en plusieurs ceintures de batteries anti-aériennes. Des centaines de mitrailleuses étaient dissimulées dans les tranchées ou cachées parmi les usines, les ponts, les châteaux d’eau, les clochers des églises ou camouflées dans les villages. En plus, l&#8217;élément surprise était un train équipé avec des cannons anti-aériens, sur la ceinture ferroviaire de Ploiesti. Gerstenberg avait préparé tous ces éléments autour les installations industrielles qui ne pouvaient pas être ni dispersées, ni placées en sous-terrain.</p>
<p style="text-align: justify">Par conséquent, l&#8217;opération &#8221;Tidal Wave&#8221; (Vague écrasant) a rencontré un puissant feu d&#8217;artillerie, accompagné par l&#8217;aviation de chasse allemande et roumaine. La flotte américaine a subi des lourdes pertes, avec 53 avions détruits et 37 sérieusement avaries. Seulement 88 avions se sont rentrés a Benghazi. Cinq pilots ont reçu la Médaille d&#8217;Honneur, dont 3 posthumes, le plus grand nombre de médailles accordé pour une seule mission des Forces Aériennes. <a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2016/05/11.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-16163" alt="1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2016/05/11.jpg" width="300" height="294" /></a></p>
<p style="text-align: justify">Le raid du 1<sup>er</sup> Aout 1943 a été un débâcle pour les Allies, particulièrement par rapport aux pertes d&#8217;avions et aviateurs qu&#8217;ils avaient subi, bien que les dommages causés n&#8217;ont pas été sans importance. Ainsi, on a détruit 29% de la Raffinerie „Astra Romana” „Creditul Minier” – 75%; „Vega’’ – 26%; „Colombia” – 60%; „Steaua Romana” – Campina – 30%, et les autres n&#8217;ont pas été affectées.</p>
<p style="text-align: justify">La reconstruction des installations a nécessité beaucoup de temps et d&#8217;argent, et, pour une période, les raffineries ont cessé leur production, privant l&#8217;Armée Allemande d&#8217;une partie des produits qu&#8217;elle nécessitait beaucoup.</p>
<p style="text-align: justify">Entre Aout 1943 et le début du mois d&#8217;Avril 1944, les Allies ont arrêté leurs bombardements. En Avril 1944, trois raids aériens ont vise les raffineries de Ploiesti, dont le plus grand a eu lieu le 5 Avril, avec 146 avions et 588 tonnes de bombes, qui ont dévasté la gare et la Raffinerie &#8221;Astra Romana&#8221;. En Mai 1944, à la suite des attaques de 5, 18 et 31 mai, dont le dernier avait implique 640 avions et 300 bombardiers B-24, les raffineries ont reçu leur coup de grâce. Les attaques ont continué en Juin, Juillet et Aout, paralysant presque toute activité de production à Ploiesti.</p>
<p style="text-align: justify">Presque 80% des installations technologiques de la Raffinerie &#8221;Astra Romana&#8221; ont été détruites. Entre 40 et 60% de la Raffinerie &#8221;Vega&#8221; était dévastée. 65% de la Raffinerie &#8221;Româno-Americană&#8221; a été détruite aussi et la Raffinerie &#8221;Creditul Minier&#8221; était complètement éliminée et sa production définitivement terminée. La ville a subi aussi des graves pertes.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2016/05/21.jpg"><img class="alignright size-full wp-image-16164" alt="2" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2016/05/21.jpg" width="300" height="225" /></a></p>
<p style="text-align: justify">On ne peut pas nier le fait que la destruction des raffineries de Ploiesti a été un pas important pour la victoire dans la Seconde Guerre Mondiale, mais pour la ville et pour l&#8217;industrie dont elle dépend, la fin de la guerre n&#8217;a représentée qu&#8217;un changement de domination, avec le passage de la Roumanie sous un régime dictatorial soviétique.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Sources:</strong></p>
<p style="text-align: justify">
<ol style="text-align: justify">
<li>Ivănuş, Ghe., 2004, <em>Istoria petrolului în România</em>, Ed. Agir, Bucureşti</li>
<li>Narcis, Gherghina – <a href="http://www.historyofaviation.bravehost.com/TidalWave.html">1 August 1943 – „Tidal wave”</a> : Studiu publicat in  Revista Societăţii de Studii Istorice Erasmus, nr. 12, 2001, Bucureşti, Ed. Ars Docendi, p. 214-220</li>
<li><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Operation_Tidal_Wave">Wikipedia – Operation Tidal Wav</a>Surse foto: <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/File:B-24D's_fly_over_Polesti_during_World_War_II.jpg">Wikipedia – B-24D’s fly over Ploesti during World War II</a>, <a href="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/20/Ploiesti_1943_bombardament.jpg">Wikipedia – Ploiesti 1943 bombardament</a>, <a href="http://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/10/16/video-si-foto-remember-3-si-4-aprilie-1944-romania-sub-bombele-aviatiei-americane/">Cer si pamant romanesc – Remember 3 si 4 aprilie 1944 – Romania sub bombele aviatiei americane</a></li>
</ol>
<p style="text-align: justify"><strong>Sourses photo:</strong> <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/File:B-24D's_fly_over_Polesti_during_World_War_II.jpg">Wikipedia – B-24D’s fly over Ploesti during World War II</a>, <a href="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/20/Ploiesti_1943_bombardament.jpg">Wikipedia – Ploiesti 1943 bombardament</a>, <a href="http://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/10/16/video-si-foto-remember-3-si-4-aprilie-1944-romania-sub-bombele-aviatiei-americane/">Cer si pamant romanesc – Remember 3 si 4 aprilie 1944 – Romania sub bombele aviatiei american</a></p>
<p style="text-align: justify">
<p style="text-align: justify"><strong>Article écrit par Alexandra Petre et traduit par Mihail-Andreas Mitoseriu.</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-161630"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-quatrieme-partie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>L’or noir et la ville de Ploiești (première partie)</title>
		<link>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-premiere-partie</link>
		<comments>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-premiere-partie#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 04 Mar 2015 08:31:41 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Message dans une bouteille]]></category>
		<category><![CDATA[daci]]></category>
		<category><![CDATA[epoca feudala]]></category>
		<category><![CDATA[formare]]></category>
		<category><![CDATA[gaz natural]]></category>
		<category><![CDATA[nutrienti]]></category>
		<category><![CDATA[pacura]]></category>
		<category><![CDATA[petrol]]></category>
		<category><![CDATA[plancton]]></category>
		<category><![CDATA[Ploiesti]]></category>
		<category><![CDATA[Prahova]]></category>
		<category><![CDATA[romani]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15698</guid>
		<description><![CDATA[La ville de l’or noir – c’est le nom de Ploiești depuis longtemps, et pour une bonne raison. Son histoire, tumultueuse et intéressante, est étroitement liée à l’histoire du pétrole. Ve vais essayer...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">La ville de l’or noir – c’est le nom de Ploiești depuis longtemps, et pour une bonne raison. Son histoire, tumultueuse et intéressante, est étroitement liée à l’histoire du pétrole. Ve vais essayer de vous dire moins sur la ville proprement-dite et plus sur le pétrole qui se trouve la. Et, pour la partie qui concerne les temps modernes, j’introduirai dans mon histoire les problèmes provoqués par la qualité de l’air.</p>
<p style="text-align: justify">Je commence avec le début, et, je suis très sincère quand je vous dis que je ne sais pas comment sera la fin, et, par conséquence, j’ai un long chemin devant moi. Le pétrole est une substance très ancienne, et son ingrédient principal est un animal. On peut simplifier ce processus en nous imaginant comment le plancton et d’autres micro-organismes s’accumulent au fond d’un golfe pendant quelques millions d’ans, créant une roche riche en nutriments. Cette roche est puis couverte par des milliers de tonnes de sédiments. Le poids de la couche supérieure donne naissance aux énormes pressions dans les profondeurs, et la température accroit aussi. Ainsi, les organismes fossilisés « bouillent sous pression »  formant la substance que nous connaissons sous le nom de pétrole.</p>
<p style="text-align: justify">Les animaux contiennent plus de graisses que les plantes (qui, à leur tour, forment le charbon) et les graisses contiennent plus de hydrogène. Cet excès d’hydrogène conduit à la naissance d’un hydrocarbure qu’on peut considérer comme fluide. En réalité, le pétrole est un mélange d’hydrocarbures liquides (comme le kérosène et l’essence) et semi-solides (comme le bitume), auquel on ajoute des hydrocarbures gazeuses (le méthane, le propane, le butane, etc.), dont leur présence, sous forme des milliards de bulles, augmente la fluidité du pétrole.</p>
<p style="text-align: justify">Les bulles de gaz qui se trouvent dans le pétrole se dilatent violemment, écrasant les roches en faisant leur chemin vers la surface (parfois, ca n’est pas possible, mais c’est une autre histoire). Puis, parce que le mélange de gaz et pétrole est plus léger que les eaux souterraines captives dans les roches, il continue sa migration ascendante. Le pétrole et le gaz (qui se séparent pendant leur ascension) arrivent à la surface et commencent à couler.</p>
<p style="text-align: justify">Ainsi, nous pouvons comprendre comment l’extraction du pétrole dans le département de  Prahova, et aussi dans d’autres endroits, était, au début, assez simple, parce que l’or noir « éclate de la terre ». Les Daces et les Romans utilisaient le mazout et le goudron dans leur vie quotidienne, comme médicament ou comme lubrifiant pour les roues des chars; on témoigne dans ce sens les découvertes archéologiques de Hizesti-Matita-Pacureti et Targsorul Nou. Pendant l’âge féodale, les puits de mazout et les feux vifs (des gisements de gaz natures qui peuvent s’allumer d’une manière spontanée et brulent pour plusieurs années) sont mentionnés dans les sources historiques. Les recherches ont établi que le mot pacura (mazout) dérive du mot latin picula, et se trouve seulement dans des sources écrites dans la langue roumaine – confirmant que dans les territoires de la Roumanie l’extraction du mazout a été pratiquée sans cesse des l’âge de l’occupation romane et jusqu’à nos jours.</p>
<p style="text-align: justify">Aux usages mentionnés en haut, on peut ajouter, pendant le Moyen Age, le traitement des peaux d’animaux et la préservation des chaussures en cuir. Dans les siècles XVII et XVIII, le pétrole était très recherché par les armées russes et ottomanes ; le goudron et le mazout étaient utilisés pour le graissage des navires de guerre et des kayaks employés dans les flottilles du Danube.</p>
<p style="text-align: justify">Le pétrole, en tant que richesse, était un sujet d’intérêt pour l’état, pour l’Eglise (les églises pouvaient acheter ou recevoir du roi le droit d’exploiter le mazout) et pour les propriétaires de la terre (Dans la Valachie, jusqu’au XIXème siècle, on n’a jamais eu une loi minière, le propriétaire de la terre étant automatiquement le propriétaire du sous-sol, sauf dans le cas des gisements de sel ou d’or, qui appartenaient traditionnellement au souverain)</p>
<p><strong>Bibliographie:</strong></p>
<ol>
<li>Buzatu, Gh., (2009), <em>O istorie a petrolului romanesc</em>, Casa editoriala Demiurg, Iasi</li>
<li>Dumitrescu, N., Stanciu, L., Zidaru, C., (1998), <em>Din istoria transportului titeiului prin conducte in Romania</em>, Ed. Silex, Bucuresti</li>
<li>Roberts, Paul (2004). <em>The End of Oil. On the Edge of a Perilous New World</em>, Boston: Houghton Mifflin</li>
</ol>
<p><strong><em>Source photo:</em></strong> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_PH_Ploiesti_oil_museum.jpg">Wikipedia: Muzeul Petrolului din Ploiesti </a></p>
<p style="text-align: justify"><strong><em>Article écrit par Alexandra Petre et traduit par Mihail Mitoșeriu.</em></strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-156990"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-premiere-partie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Dezastre ecologice provocate de om &#8211; Partea I</title>
		<link>http://greenly.ro/biodiversitate/6-dezastre-ecologice-provocate-de-om-partea-i</link>
		<comments>http://greenly.ro/biodiversitate/6-dezastre-ecologice-provocate-de-om-partea-i#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 17 Jan 2014 05:12:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionuţ Radu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[castle bravo]]></category>
		<category><![CDATA[ceata]]></category>
		<category><![CDATA[cianura]]></category>
		<category><![CDATA[dezastru natural]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[gunoi]]></category>
		<category><![CDATA[petrol]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=13948</guid>
		<description><![CDATA[Have no fear of perfection &#8211; you&#8217;ll never reach it. (Salvador Dali) # 01 Amoco Cadiz O navǎ transportatoare de petrol şi pǎcurǎ sub pavilionul Liberiei s-a scufundat la data de 16 martie...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify"><strong>Have no fear of perfection &#8211; you&#8217;ll never reach it. (Salvador Dali)</strong></p>
<p style="text-align: justify"># 01 Amoco Cadiz</p>
<p style="text-align: justify">O navǎ transportatoare de petrol şi pǎcurǎ sub pavilionul Liberiei s-a scufundat la data de 16 martie 1978, la 5 km distanṭǎ de coasta francezǎ (regiunea Bretania). Odatǎ cu scufundarea acesteia, ȋn Marea Celticǎ s-au scurs 219.797 tone de petrol şi 4.000 de tone de pǎcurǎ, ducând astfel la cele mai mari pierderi de viaṭǎ marinǎ ȋnregistrate vreodatǎ datoritǎ unei scurgeri de petrol.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/12/tank.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-13952" alt="tank" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/12/tank.png" width="640" height="360" /></a></p>
<p style="text-align: justify"># 02 Castle Bravo</p>
<p style="text-align: justify">Castle Bravo este numele de cod dat primului test fǎcut vreodatǎ de SUA pentru o bombǎ termonuclearǎ (bombǎ cu hidrogen). Testul a avut loc ȋn insulele Marshall, pe 1 martie 1954. Acesta a fost cel mai puternic dispozitiv nuclear detonat vreodatǎ (oficial) de SUA, astfel ducând la cea mai puternicǎ contaminare radiologicǎ produsǎ vreodatǎ de Statele Unite ale Americii.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/12/castle-br.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-13955" alt="castle-br" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/12/castle-br.png" width="640" height="360" /></a></p>
<p style="text-align: justify"># 03 Prǎbuşirea bombardierului B-52</p>
<p style="text-align: justify">La data de 17 ianuarie 1966, bombardierul  Boeing B-52 (deṭinut de SUA) s-a ciocnit ȋn aer cu un Boeing KC-135 (avion cisternǎ). Aceastǎ ciocnire a dus la moarte  celor 11 membrii ai echipajelor celor douǎ avioane şi la detonarea accidentalǎ (fǎrǎ o explozie propriu-zisǎ) a douǎ din patru bombe termonucleare de tip MK28 (actuale B28), ce se aflau la bordul avionului B-52. Astfel, s-a produs una dintre cele mai puternice poluǎri cu plutoniu din istorie (urme ale poluǎrii cu plutoniu sunt ȋncǎ uşor detectabile şi astǎzi, la 47 de ani de la accident). Prǎbuşirea bombardierului B-52 s-a produs ȋn regiunea Cuevas del Almanzora (Almeria), Spania.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/12/bombers.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-13958" alt="bombers" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/12/bombers.png" width="640" height="360" /></a></p>
<p style="text-align: justify"># 04 “Marea Insulǎ” de gunoi din Pacific</p>
<p style="text-align: justify">Un alt exemplu al efectelor negative provocate de neglijenṭa umanǎ este “Marea Insulǎ” de gunoi din Pacific. Când plasticul stă în mare pentru o perioadă lungă de timp, se fotodegradează în bucăţi din ce în ce mai mici, până când pot fi mâncate de organismele de lângă suprafaţă, intrând astfel în lanţul de hrană. Unele tipuri de plastic elimină substanţe chimice toxice, precum bisphenol A, astfel ducând la otrǎvirea pǎsǎrilor şi a peştilor. Mai multe puteṭi citi în  <a href="http://greenly.ro/deseuri/cosmarul-de-plastic-sau-cel-mai-mare-depozit-de-gunoi-din-lume">GreenlyMagazine. </a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/12/garbage-pat.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-13964" alt="garbage-pat" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/12/garbage-pat.png" width="640" height="360" /></a></p>
<p style="text-align: justify"># 05 Scurgerea de cianurǎ – Baia Mare</p>
<p style="text-align: justify">Dupǎ incidentul de la Chernobyl, scurgerea de cianurǎ de la Baia Mare (30 ianuarie 2000) este considerat cel mai mare dezastru ecologic din estul Europei. În noaptea de 30 ianuarie 2000, 100 000 de metri cubi de ape contaminate cu cianuri (100 de tone de cianuri) au fost deversate dintr-un lac de baraj din zonǎ, folosit de compania Esmeralda Exploration, pentru depozitarea cianurilor folosite la extracţia aurului.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/12/heh.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-13966" alt="heh" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/12/heh.png" width="640" height="360" /></a></p>
<p style="text-align: justify"># 06 Ceaṭa ucigaşǎ – Londra 1952</p>
<p style="text-align: justify">Mii de oameni au murit și o sută de mii s-au îmbolnăvit din cauza unei pǎturi de smog ce a acoperit Londra timp de 5 zile, ȋn anul 1952. Vremea rece, combinatǎ cu lipsa vântului şi poluanṭii din aer produşi de arderea cǎrbunelui, a dus la peste 4.000 de personae decedate. Mai multe puteṭi citi ȋn <a href="http://greenly.ro/aer/ceata-ucigasa-londra-1952">GreenlyMagazine.</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/12/London-Smog.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-13967" alt="London-Smog" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/12/London-Smog.png" width="640" height="360" /></a></p>
<p style="text-align: justify">Surse : <a href="www.ecomagazin.ro">EcoMagazin</a> ,<a href="www.greenly.ro"> GreenlyMagazine</a>, <a href="www.nationalgeographic.com">National Geographic.</a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-139490"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/biodiversitate/6-dezastre-ecologice-provocate-de-om-partea-i/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Exploatarea petrolului în Parcul Naţional Yasuni, Ecuador, a fost APROBATĂ!</title>
		<link>http://greenly.ro/arii-protejate/exploatarea-petrolului-in-parcul-national-yasuni-ecuador-a-fost-aprobata</link>
		<comments>http://greenly.ro/arii-protejate/exploatarea-petrolului-in-parcul-national-yasuni-ecuador-a-fost-aprobata#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 17 Aug 2013 15:56:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Mirela Micu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arii protejate]]></category>
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[dioxid de carbon]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[parc]]></category>
		<category><![CDATA[Parcul Naţional Yasuni]]></category>
		<category><![CDATA[pasari]]></category>
		<category><![CDATA[petrol]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=12343</guid>
		<description><![CDATA[Considerat “plămânul planetei”, Parcul Naţional Yasumi (Fig. nr. 1), cu o suprafaţă totală de 9820 km², este situat în provinciile Napo şi Pastaza, între râurile Napo şi Curaray din Ecuadorul amazonian. Este situat...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Considerat “plămânul planetei”, Parcul Naţional Yasumi (Fig. nr. 1), cu o suprafaţă totală de 9820 km², este situat în provinciile Napo şi Pastaza, între râurile Napo şi Curaray din Ecuadorul amazonian. Este situat la o distanţă de aproximativ 250 km faţă de capitala ţării, Quito şi a fost desemnat Patrimoniu UNESCO în 1989.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/Ecuador_Yasuni_National_Park_blog_main_horizontal.jpg"><img class="size-medium wp-image-12346 aligncenter" alt="Ecuador_Yasuni_National_Park_blog_main_horizontal" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/Ecuador_Yasuni_National_Park_blog_main_horizontal-300x168.jpg" width="300" height="168" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">
<p style="text-align: justify;">Fig. nr. 1 Localizarea Parcului Naţional Yasumi</p>
<p style="text-align: justify;">Parcul Yasuni (Fig. nr. 2) este considerat a avea cea mai bogată diversitate biologică din lume (1 ha din parc conţine mai multe specii decât toată flora şi fauna sălbatică a Americii de Nord!), având în cuprinsul său, printre altele, 150 de specii de amfibieni, 382 de specii de peşti, 596 de specii de păsări (Fig. nr. 3), ce reprezintă o treime din toate speciile de păsări din Amazon, şi 100.000 de specii de insecte. Parcul adăposteşte şi o serie de specii endemice: aproximativ 250 de specii de plante şi 43 specii de vertebrate. Un exemplu de specie endemică este reprezentat de liliacul Lophostoma yasuni, descoperit în 2004. Totodată, parcul reprezintă teritoriul îndigenilor Huaorani, Tagaeri şi Taromenane (Fig. nr. 4)</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/69316564_69316563.jpg"><img class="size-medium wp-image-12351 aligncenter" alt="_69316564_69316563" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/69316564_69316563-300x168.jpg" width="300" height="168" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Fig. nr. 2 Parcul Naţional Yasumi</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/69316726_69316725.jpg"><img class="size-medium wp-image-12345 aligncenter" alt="_69316726_69316725" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/69316726_69316725-300x168.jpg" width="300" height="168" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Fig. nr. 3 Specii de păsări din Yasuni</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/69316404_69316403.jpg"><img class="size-medium wp-image-12347" alt="_69316404_69316403" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/69316404_69316403-300x168.jpg" width="300" height="168" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Fig. nr. 4. Populaţia locală din Yasuni</p>
<p style="text-align: justify;">Încă din 1970 se fac exploatări de petrol în zonă, în diferite părţi ale parcului, însă la o scară mult mai mică, principalul produs de export al Ecuadorului fiind acest combustibil fosil.</p>
<p style="text-align: justify;">Începând cu anul 2007, guvernul din Ecuador a promovat o iniţiativă, Yasuni-ITT (Ishpingo-Tiputini- Tambococho), lansată de ministrul Alberto Acosta, prin care se dorea ca rezervele de petrol (866 barili de petrol brut, 20% din rezervele Ecuadorului) din acest câmp ITT să rămână neexploatate, cu schimbul oferirii de sprijin financiar internaţional (Fig. nr. 5). Preşedintele Ecuadorului, Rafael Correa spera ca iniţiativa să dea rezultate mai bune, în urma strângerii de fonduri din donaţii, dar suma nu a fost pe măsura aşteptărilor, astfel încât acesta a fost nevoit să abandoneze iniţiativa, spunând totodată că lumea l-a lăsat baltă! A adăugat faptul că iniţiativa nu a fost un act de caritate ci mai degrabă un program prin care ţara devenea mai responsabilă în faţa schimbărilor climatice.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/Yasuni-National-Park-in-E-008.jpg"><img class="size-medium wp-image-12348 aligncenter" alt="Yasuni National Park in Ecuador" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/Yasuni-National-Park-in-E-008-300x180.jpg" width="300" height="180" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Fig. nr. 5 Zona Ishpingo-Tiputini-Tambococho</p>
<p style="text-align: justify;">Sute oameni s-au adunat ca să protesteze împotriva acestei decizii (Fig. nr.6), care, pe lângă faptul că ar afecta fauna şi flora, ar elibera în atmosferă 400 de milioane de tone de dioxid de carbon şi ar pune în primejdie teritoriul ocupat de populaţiile din zonă.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/000-mvd1131206.jpg"><img class="size-medium wp-image-12350 aligncenter" alt="000-mvd1131206" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/000-mvd1131206-300x200.jpg" width="300" height="200" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Fig. nr. 6 Protestatari</p>
<p style="text-align: justify;">Iniţiativa a reprezentat unica piedică lansată vreodată în calea exploatărilor de petrol din Amazon şi a reprezentat un eşec. Guvernul susţine totuşi că exploatarea ar afecta doar 1% din teritoriul parcului, însă realitatea e alta, astfel încât poluarea ar fi de 20-30 de ori mai mare.</p>
<p><b><i><span style="text-decoration: underline;">Referinţe:</span></i></b></p>
<p>-<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Yasuni_National_Park">http://en.wikipedia.org/wiki/Yasuni_National_Park</a></p>
<p>-<a href="http://www.bbc.co.uk/news/world-latin-america-23722204">http://www.bbc.co.uk/news/world-latin-america-23722204</a></p>
<p>-<a href="http://www.theguardian.com/world/2013/aug/16/ecuador-approves-yasuni-amazon-oil-drilling">http://www.theguardian.com/world/2013/aug/16/ecuador-approves-yasuni-amazon-oil-drilling</a>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-123440"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/arii-protejate/exploatarea-petrolului-in-parcul-national-yasuni-ecuador-a-fost-aprobata/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aurul negru si Ploiestiul (partea a IV-a)</title>
		<link>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-iv-a</link>
		<comments>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-iv-a#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 07 May 2012 15:17:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Alexandra Petre</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[al doilea razboi mondial]]></category>
		<category><![CDATA[bombardamente]]></category>
		<category><![CDATA[Germania]]></category>
		<category><![CDATA[Misiunea Halpro]]></category>
		<category><![CDATA[Misiunea Tidal Wave]]></category>
		<category><![CDATA[petrol]]></category>
		<category><![CDATA[Ploiesti]]></category>
		<category><![CDATA[rafinarii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=3186</guid>
		<description><![CDATA[Una dintre temerile obsesive ale lui Hitler a fost posibilitatea distrugerii santierelor petroliere si rafinariilor romanesti. De ce? Estimarile de la acea vreme aratau ca in momentul in care productia de petrol romanesc...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Una dintre temerile obsesive ale lui Hitler a fost posibilitatea distrugerii santierelor petroliere si rafinariilor romanesti. De ce? Estimarile de la acea vreme aratau ca in momentul in care productia de petrol romanesc ar fi fost distrusa, Germania si-ar fi epuizat rezerva de petrol in patru luni, iar masina de razboi germana ar fi fost paralizata.</p>
<p style="text-align: justify;">Astfel, pentru regiunile petrolifere (si mai ales pentru arealul Ploiesti – Targoviste – Campina) a fost constituit un plan de aparare ce cuprindea declararea acestora drept zone militare, expulzarea din aceste zone a specialistilor englezi, francezi si belgieni, restrictii de circulatie in zona, protejarea instalatiilor si rezervoarelor din rafinarii si o puternica concentrare de forte si echipament de lupta, in special tunuri antiaeriene si avioane de vanatoare germane si romanesti.</p>
<p style="text-align: justify;">Masurile de aparare luate au asigurat respingerea primului bombardament aerian aliat din 1942, denumit si „Misiunea Halpro” sau „Operatiunea Halverson”, misiune la care au participat 13 bombardiere, din care 12 au ajuns la tinta. Acest atac a reprezentat un esec pentru aliati, rafinariile suferind pagube insignifiante. Ca raspuns al atacului,  germanii vor consolida oraşul, ce devenise după expresia lui Gerstenberg  (comandantul  fortelor militare germane din Romania in cel de-al doilea razboi mondial) – „Festung Ploieşti” (Fortăreaţa Ploieşti).</p>
<p style="text-align: justify;">Analiza cauzelor esecului primei misiuni a permis aliatilor sa ajunga la concluzia necesitatii unei mai minutioase pregatiri a viitoarelor atacuri aeriene si, in ianuarie 1943,  se ia decizia reluarii bombardamentelor, conform unei noi strategii si cu sporirea considerabila a flotei aeriene de atac.</p>
<p style="text-align: justify;">Planul prevedea ca raidul asupra rafinariilor ploiestene sa se produca in ziua de 1 august 1943, baza de plecare a celor 177 de bombardiere B-24 Liberator fiind aeroportul de la Benghazi, Libia. Bombardierele, neinsotite de avioane de vanatoare, trebuiau sa parcurga, in 14 ore, un drum dus-intors de 3700 km si sa execute atacuri asupra obiectivelor repartizate la „firul ierbii&#8221;, practic de la 100 m inaltime.</p>
<p style="text-align: justify;">Aliatii se bazau pe faptul ca obiectivul nu mai fusese atacat de ceva vreme si pe lipsa informarii dusmanilor despre atacul planuit. Situatia era cu totul alta, deoarece germanii cunosteau prin intermediul serviciilor secrete intentiile anglo-americane si erau la curent cu existenta bazelor aeriene din zona Bengazi, a caror destinatie putea fi si zona Prahova.</p>
<p style="text-align: justify;">Si Gerstenberg era bine pregatit, apararea antiaeriană a Ploiestiului fiind alcătuita din numeroase centuri de foc. Sute de mitraliere erau ascunse in tranşee, cocotate pe turele, deasupra uzinelor, in apropierea podurilor, pe castelele de apa, clopotnitele bisericilor sau camuflate in targuri si in capitele de fan. Alaturi de toate acestea, elementul cel mai surprinzător a fost un tren mobil cu artilerie antiaeriana, aflat pe centura orasului Ploiesti. Gerstenberg a pregatit toate acestea in jurul instalatiilor care nu puteau fi amplasate nici in subteran si nici nu puteau fi dispersate.</p>
<p style="text-align: justify;">Prin urmare, misiunea „Tidal Wave&#8221; („Valul nimicitor”) a fost intampinata de un puternic tir de artilerie si interceptata de aviatia de vanatoare germana si romana. Flotila aeriana americana a avut mult de suferit, pierzand 53 de bombardiere, au fost grav avariate 37 de aparate, la Benghazi intorcandu-se doar 88 de avioane. Cinci piloți au primit Medalia de Onoare, trei postum, cele mai multe medalii decernate vreodata pentru o singura misiune a Fortelor Aeriene Americane.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/Ploiesti_1943_bombardament.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-3188" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/Ploiesti_1943_bombardament-300x294.jpg" alt="" width="300" height="294" /></a>Raidul american din 1 august 1943 a fost un dezastru pentru aliati, mai ales raportat la pierderile de avioane si la numarul victimelor, desi distrugerile provocate rafinariilor ploiestene nu au fost lipsite de importanta. Astfel, au fost afectate: Rafinaria „Astra Romana&#8221; &#8211; cca. 29%; „Creditul Minier&#8221; &#8211; 75%; „Vega&#8221;- 26%; „Colombia&#8221; &#8211; 60%; „Steaua Romana&#8221; &#8211; Campina &#8211; 30%, celelalte rafinarii scapand neatinse.</p>
<p style="text-align: justify;">Totusi, refacerea instalatiilor afectate a cerut timp si bani, iar pentru o perioada rafinariile si-au sistat productia, lipsind in acest fel armata germana de o parte din produsele petroliere atat de necesare.</p>
<p style="text-align: justify;">Din august 1943 si pana la inceputul lunii aprilie 1944 nu s-au mai inregistrat raiduri de bombardament ale aliatilor. In aprilie 1944, asupra rafinariilor din Ploiesti au fost executate trei raiduri aeriene, dintre care cel mai important a fost cel din data de 5 aprilie, efectuat de 146 bombardiere care, prin cele 588 tone de bombe, au provocat mari distrugeri Triajului si Rafinariei „Astra Romana&#8221;. In luna mai 1944, in urma bombardamentelor din 5, 18 si 31 mai, la ultimul participand 640 bombardiere si 300 avioane B-24, rafinariile au primit lovitura de gratie. Bombardamentele au continuat si in lunile urmatoare: iunie, iulie si august, toate la un loc soldandu-se cu paralizarea aproape totala a activitatii acestora.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/12076213961.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-3192" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/12076213961-300x225.jpg" alt="" width="300" height="225" /></a>La Rafinaria „Astra Romana&#8221; au fost distruse in procent de 80% instalatiile tehnologice si anexele. Rafinaria „Vega&#8221; a suferit pagube intre 40 si 60%, ca rezultat al distrugerii. Procentul de distrugere pentru rafinaria „Romano – Americana” a fost de 65%, iar „Creditul Minier” – Brazi a fost complet distrusa si scoasa din functiune. Orasul, de asemenea, a fost avariat grav.</p>
<p style="text-align: justify;">Nu se poate nega ca distrugerea rafinariilor din Ploiesti a fost un pas important in incheierea celui de-al doilea razboi mondial, insa pentru oras si resursa de care soarta lui e strans legata, sfarsitul razboiului a insemnat doar schimbarea exploatatorului, Romania trecand sub regim dictatorial sovietic.</p>
<p style="text-align: justify;">Bibliografie:</p>
<p style="text-align: justify;">Ivănuş, Ghe., 2004, <em>Istoria petrolului în România</em>, Ed. Agir, Bucureşti</p>
<p style="text-align: justify;">Narcis, Gherghina – <a href="http://www.historyofaviation.bravehost.com/TidalWave.html">1 August 1943 – „Tidal wave”</a> : Studiu publicat in  Revista Societăţii de Studii Istorice Erasmus, nr. 12, 2001, Bucureşti, Ed. Ars Docendi, p. 214-220</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Operation_Tidal_Wave">Wikipedia – Operation Tidal Wave</a></p>
<p style="text-align: justify;">Surse foto: <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/File:B-24D%27s_fly_over_Polesti_during_World_War_II.jpg">Wikipedia – B-24D’s fly over Ploesti during World War II</a>, <a href="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/20/Ploiesti_1943_bombardament.jpg">Wikipedia – Ploiesti 1943 bombardament</a>, <a href="http://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/10/16/video-si-foto-remember-3-si-4-aprilie-1944-romania-sub-bombele-aviatiei-americane/">Cer si pamant romanesc – Remember 3 si 4 aprilie 1944 – Romania sub bombele aviatiei americane</a></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-31870"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-iv-a/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aurul negru si Ploiestiul (prima parte)</title>
		<link>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-prima-parte</link>
		<comments>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-prima-parte#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 26 Mar 2012 09:41:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Alexandra Petre</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[daci]]></category>
		<category><![CDATA[epoca feudala]]></category>
		<category><![CDATA[formare]]></category>
		<category><![CDATA[gaz natural]]></category>
		<category><![CDATA[nutrienti]]></category>
		<category><![CDATA[pacura]]></category>
		<category><![CDATA[petrol]]></category>
		<category><![CDATA[plancton]]></category>
		<category><![CDATA[Ploiesti]]></category>
		<category><![CDATA[Prahova]]></category>
		<category><![CDATA[romani]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=2329</guid>
		<description><![CDATA[Orasul aurului negru: asa a fost denumit Ploiestiul de ceva vreme incoace si pe buna dreptate. Istoria lui, tumultoasa si interesanta, se leaga strans de cea a petrolului. Voi incerca sa va spun...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Orasul aurului negru: asa a fost denumit Ploiestiul de ceva vreme incoace si pe buna dreptate. Istoria lui, tumultoasa si interesanta, se leaga strans de cea a petrolului. Voi incerca sa va spun mai putine despre Ploiesti si mai multe despre petrolul din zona aceasta. Iar pentru vremurile moderne voi impleti afectarea calitatii aerului in istorisirea mea.</p>
<p style="text-align: justify;">Sa incep cu inceputul si sincera sa fiu momentul de sfarsit nu-i definitivat, deci pornesc la cale lunga. Petrolul este o substanta extrem de veche, iar ingredientul ei de baza este unul animal. Sa spunem ca planctonul sau alte forme de viata microscopice se depun pe fundul unui golf de-a lungul a milioane de ani, formand o roca bogata in nutrienti. Aceasta roca este apoi ingropata incet sub mii de tone de sedimente. Greutatea stratului de deasupra impune presiuni imense in adancime, iar temperatura nu se lasa mai prejos, fiind extrem de ridicata. Astfel, corpurile fosilizate „fierb sub presiune”, dand nastere substantei pe care o cunoastem sub denumirea de petrol.</p>
<p style="text-align: justify;">Animalele contin mai multe grasimi decat plantele (din plante se formeaza carbunii), iar grasimile contin mai mult hidrogen; acest surplus de hidrogen duce la formarea unei hidrocarburi, sa-i spunem, fluide. De fapt ceea ce numim petrol este un amestec de hidrocarburi: lichide (ca petrolul lampant si benzina) si semisolide (ca bitumul), la care se adauga hidrocarburi gazoase (metan, propan, butan etc), a caror prezenta, sub forma a miliarde de bule minuscule, face ca petrolul sa fie si mai fluid.</p>
<p style="text-align: justify;"> Bulele de gaz prinse in interiorul petrolului se dilata violent, sfaramand rocile si creandu-si drum catre suprafata (uneori nu au cum, dar asta e o alta povestire). Apoi, deoarece amestecul de gaz si petrol este mai usor decat apele subterane din roca, incepe sa migreze ascendent. Petrolul si gazul (care se separa unul de celalalt pe masura ce se inalta) ajung la suprafata si incep, pur si simplu, sa se scurga.</p>
<p style="text-align: justify;">Asa putem intelege cum extractia petrolului din zona judetului Prahova de azi, si nu numai, era la inceput simpla, deoarece aurul negru „tasnea din venele pamantului”. Dacii si romanii foloseau pacura si smoala in viata de zi cu zi, fie ca medicament, fie la uns osiile carelor si carutelor, stand ca marturie in Prahova descoperirile facute la Hizesti-Matita-Pacureti si Targsorul Nou. In epoca feudala, puturile de pacura si focurile vii (gazul natural se poate aprinde si arde ani de-a randul) sunt atestate documentar in hrisoavele domnesti. Cercetarile au stabilit ca termenul de pacura – derivand din latinescul <em>picula</em> si intalnit in documente numai in limba romana – vine să confirme ca, in tinuturile noastre, a existat „o exploatare necontenita a produsului respectiv din epoca romana si pana acum.</p>
<p style="text-align: justify;">La utilizarile mentionate mai sus se adauga in epoca feudala prelucrarea pieilor de animale si intretinerea incaltamintei. In secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, titeiul era cautat de catre armatele otomane si rusesti; cu smoala si pacura se ungeau vasele de razboi si „caiacele de tip pluta pentru flota Dunarii”.</p>
<p style="text-align: justify;">Petrolul ca bogatie interesa pe domnie, pe mitropolie (bisericile puteau primi de la domnie sau cumpara dreptul de exploatare a fantanilor de pacura), pe proprietarii de pamanturi (in Tara Romaneasca nu a existat pana in secolul al XIX-lea o legislatie miniera, proprietarul pamantului fiind automat si proprietarul subsolului, cu exceptia sarii si a aurului ce apartineau cutumiar domnitorului).</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Bibliografie:</strong></p>
<p>Buzatu, Gh., (2009), <em>O istorie a petrolului romanesc</em>, Casa editoriala Demiurg, Iasi</p>
<p>Dumitrescu, N., Stanciu, L., Zidaru, C., (1998), <em>Din istoria transportului titeiului prin conducte in Romania</em>, Ed. Silex, Bucuresti</p>
<p>Roberts, Paul (2004). <em>The End of Oil. On the Edge of a Perilous New World</em>, Boston: Houghton Mifflin</p>
<p style="text-align: justify;">Sursa foto: <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_PH_Ploiesti_oil_museum.jpg">Wikipedia: Muzeul Petrolului din Ploiesti </a></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-23300"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-prima-parte/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Let’s shop green&#8230;sau “verde” la cumparaturi!</title>
		<link>http://greenly.ro/viata-eco/lets-shop-green-sau-verde-la-cumparaturi</link>
		<comments>http://greenly.ro/viata-eco/lets-shop-green-sau-verde-la-cumparaturi#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 02 Mar 2012 12:20:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Valentina Manoiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Invitati]]></category>
		<category><![CDATA[Viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[ambalaj biodegradabil]]></category>
		<category><![CDATA[atitudine eco]]></category>
		<category><![CDATA[combustibil]]></category>
		<category><![CDATA[comportament]]></category>
		<category><![CDATA[cumparaturi]]></category>
		<category><![CDATA[eco-instructiuni]]></category>
		<category><![CDATA[green]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[material reciclat]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[nebiodegradabil]]></category>
		<category><![CDATA[petrol]]></category>
		<category><![CDATA[punga plastic]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[shop]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[stil]]></category>
		<category><![CDATA[verde]]></category>
		<category><![CDATA[viata]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=1955</guid>
		<description><![CDATA[In viata fiecarui om, cumparaturile au un rol esential. Comportamentul nostru din timpul acestei activitati denota ce stil de viata avem si cat de preocupati suntem de mediul inconjurator. Obiceiurile noastre din timpul...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">In viata fiecarui om, cumparaturile au un rol esential. Comportamentul nostru din timpul acestei activitati denota ce stil de viata avem si cat de preocupati suntem de mediul inconjurator. Obiceiurile noastre din timpul cumparaturilor pot avea efecte puternice asupra mediului, intr-un fel sau altul, fie printr-o actiune, fie printr-o non-actiune.</p>
<p style="text-align: justify;">Un pas necesar in adoptarea unei atitudini eco este cautarea de alternative, iar momentul cumparaturilor poate fi un inceput. Desi „eco-instructiunile” pot fi considerate fara importanta, ele pot avea efecte pozitive considerabile prin raspandirea lor la nivelul intregii societati.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/03/img.1.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-1960" title="Let's shop green...sau &quot;verde&quot; la cumparaturi! - Greenly Magazine" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/03/img.1-300x283.jpg" alt="" width="300" height="283" /></a></p>
<p style="text-align: justify;"> </p>
<p style="text-align: justify;">“Eco-instructiuni” utile:</p>
<ul style="text-align: justify;">
<li><strong>Renunta la pungile din plastic</strong>; nu lua punguta de la vanzator decat daca ai cu adevarat nevoie de ea si <strong>foloseste o punga personala (de panza</strong>),  rezistenta in timp si reutilizabila;</li>
<li>In cazul in care ai cumparat pungutele,<strong> pastreaza-le pentru a le refolosi</strong> (in loc sa arunci pungile din plastic goale la gunoi, foloseste-le pe post de saci menajeri);</li>
<li><strong>Cumpara o punga realizata din material reciclat, </strong>pe care sa o folosesti de fiecare data cand mergi la cumparaturi. Daca achizitionam o sacosa, o alta va fi produsa in locul ei. Cererea sustine oferta;  daca exista cerere pentru pungi, atunci vor fi produse in continuare iar numarul lor va creste. Pungile obisnuite din plastic, au la baza petrol (resursa naturala epuizabila si neregenerabila), sunt nebiodegradabile iar foarte multe ajung mai devreme sau mai tarziu in mediu, pe care il polueaza, imprastiindu-se pe dealuri, campii, prin paduri, in ape si mari. Foarte multe animale si pesti mor din cauza plasticului din natura. Pungile care ajung sa fie arse in incineratoare polueaza atmosfera.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify;">In<strong> </strong>Romania se folosesc anual 1,3 miliarde de ambalaje din plastic, iar numarul acestora este in crestere cu peste 30%. Un roman foloseste aproape zilnic o punga pentru maxim 20 de minute si, in medie, utilizeaza 250 de pungi din plastic intr-un an.</p>
<ul>
<li style="text-align: justify;"><strong>Evita sticlele din plastic, dozele din aluminiu</strong> de suc/alcool si incearca sa le cumperi pe cele din sticla sau alt material reciclabil (de exemplu carton);</li>
<li style="text-align: justify;"><strong>Alege produsele care nu sunt impachetate. </strong>Cumpara fructe, legume, peste proaspat, diferite tipuri de carne, paine in stare naturala si nu pe acelea ce se gasesc in vid sau in plase/sacose/casolete sigilate. In acest fel, poti ajuta la reducerea costurilor si a combustibilului consumat, necesare procesului de productie si impachetare. Apoi, cand ajungi in bucatarie, eviti astfel sa arunci cantitati mari de deseuri;<a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/03/img.2.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-1961" title="Let's shop green...sau &quot;verde&quot; la cumparaturi!" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/03/img.2-300x225.jpg" alt="" width="300" height="225" /></a></li>
<li>
<div style="text-align: justify;">In cazul in care produsele de care ai  nevoie se gasesc doar ambalate, orienteaza-te spre <strong>ambalajele biodegradabile (hartie si carton),</strong> deoarece pot fi reciclate nepoluand mediul, spre deosebire de cele fabricate din plastic, care au nevoie de 250-300 de ani;</div>
</li>
<li style="text-align: justify;"><strong>Organizeaza-te inainte de a pleca la cumparaturi</strong>, fa-ti o lista si cumpara doar ce iti este necesar. Daca nu ai multe cumparaturi de facut,  renunta la masina personala si alege transportul in comun. De asemenea, puteti face cumparaturile impreuna cu alte familii (prieteni/vecini/rude); astfel, in loc de mai multe masini in trafic, care polueaza, va fi doar una. O alta idee si mai buna: mergi pe jos. In acest mod, faci si miscare dar adopti si o „atitudine verde”;</li>
<li style="text-align: justify;">Atunci cand ne cumparam un <strong>aparat care functioneaza cu energie electrica</strong> (frigider, televizor, mașina de spalat, calculator etc.) este important sa ne orientam spre cele <strong>cu un consum cat mai mic de energie.</strong> Pentru aceasta ne putem folosi de etichetele cu clasele de eficienta energetica, care se gasesc pe cele mai multe electrocasnice, sau ne putem uita la consumul de curent electric.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify;"><strong>Nu uita! </strong>Suntem 7 miliarde de oameni pe planeta si fiecare miscare pe care o facem conteaza. Un pas facut pentru mediul inconjurator inseamna si un pas pentru sanatatea si bunastarea noastra!</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Articol realizat de Netcu Ancuta Gabriela</strong></p>
<p style="text-align: justify;">(Netcu Ancuta Gabriela este studenta in anul II la Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, specializarea Geografia Mediului)</p>
<p><strong>Surse informatii:</strong></p>
<p><a href="http://www.eco-style.ro/eco/stilviata-noutati/" target="_blank">http://www.eco-style.ro/eco/stilviata-noutati/</a>; <a href="http://www.scribd.com/doc/56365371/Ghid-Eco-Cetatean" target="_blank">http://www.scribd.com/doc/56365371/Ghid-Eco-Cetatean</a></p>
<p><strong>Surse foto:</strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/atelierul-de-sacose-eco-timisoara-12-mai-2010/" target="_blank">http://www.ecomagazin.ro/atelierul-de-sacose-eco-timisoara-12-mai-2010/</a>; <br />
<a href="http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/fructe-si-legume-care-previn-imbatranirea-4790997" target="_blank">http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/fructe-si-legume-care-previn-imbatranirea-4790997</a></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Daca v-a placut acest articol, va rugam sa-l votati si nu uitati sa va abonati la newsletter-ul Greenly !</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-19560"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/viata-eco/lets-shop-green-sau-verde-la-cumparaturi/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
