Formed at the junction of the East Jiu and the West Jiu rivers, south of the mining town of Petroșani, the Jiu River flows 300 kilometres from the north towards the south, passing through all relief types, sometimes in a spectacular manner (its waters divide the Parâng Mountains from the Retezat Godeanu Massif, drain the Gorj Subcarpathians and the Getic Piedmont and, on their last 100 kilometres, slow down and wind as a narrow strip through the Oltenia Plain before joining the blue Danube). And if we mentioned the word spectacle, we think there is no exaggeration in considering the Jiu Gorge, the final step of the river’s tumultuous Carpathian trip, as a veritable bullfight among the rocks (Fig. 1). Between Aninoasa (in the north) and Bumbești (in the south), there is a narrow and steep valley, sculpted on limestone cliffs and scree, which offers breathtaking views, endless research opportunities and an excellent setting for river rafting and sport fishing. From time to time, muddy, turbid water comes from upstream, after it was used to wash coal in the Petroșani basin, but this aspect too belongs to the specific character of the Jiu watershed… A much more serious cause of concern is the appearance of a chain of reservoirs between Petroșani and Tîrgu Jiu, which completely alters the hydro-sedimentary balance of the river.

Fig. 1. The Jiu River inside the gorge, in a sector that will be altered by the planned hydraulic works.

Date of the picture: 06.08.2016

The story of the “taming” of Jiu River began in the nineties, with the inauguration of the Tîrgu Jiu and Vădeni hydroelectric power stations, which drastically altered the face of the river’s dynamics. The moment when these power plants began to operate brought not only the economic benefit of cheap electricity but also substantial changes in the hydro-sedimentary dynamics, caused by the interference  of the two reservoirs with the alluviums carried by the river, which were now largely captured by these artificial lakes. Presently, after less than 30 years, ANAR (the National Water Management Agency of Romania) estimates that Vădeni Lake, the northernmost of the two, and the first one in the path of Jiu’s alluviums, is 85% silted. The effects are so obvious that sometimes, it is possible to see the thick layer of coal and sediment mud that, during dry spells, reaches the water surface. From this we can easily understand that the objectives of this dam, which are primarily to produce electricity and, secondarily, to supply potable water and defend against floods, can no longer be fulfilled, as the reservoir is currently operational for only two hours each day. At the same time, the Tîrgu Jiu reservoir (Fig. 2), located immediately downstream from Vădeni, is less affected by silting and pollution, being protected by its northern neighbour which takes in the solid and liquid flows of the Jiu. Nevertheless, in a not so distant future, when Vădeni Lake will be completely clogged, Tîrgu Jiu reservoir will probably share its fate.

Fig. 2.  Tîrgu Jiu Reservoir.

Picture date: 12.07.2017

Further upstream of Tîrgu Jiu, at the entrance in the gorge, we find yet another chain of reservoirs under construction, in the villages of Turcinești, Curtișoara and Sâmbotin. There, the minor riverbed and the floodplain are bordered in some sectors by concrete dykes and in other sectors by walls made of stone that does not originate in the region, removing all trace of the meandering course of the river as it exits the mountains. In order to work on training and altering the riverbed, the depth of Jiu River is also regulated, and sometimes becomes shallow enough to be crossed on foot, wearing rubber boots (Fig, 3). Almost nothing of the Jiu’s former greatness, which exited the mountains as a whirling river and then turned into a calm and wide watercourse as it crossed the plains, will be maintained in the shy body of water that is going to replace it in the sector which will be occupied by the future chain of reservoirs. When the works will be completed, the river will be completely controlled in this sector, which was once a textbook example of hydro-morphological greatness.

Fig. 3. Reservoir under construction near the village of Sâmbotin. The shallow waters of the river are clearly visible.

Picture date: 05.08.2016

Further upstream, we reach our area of interest, the Jiu Gorge. Declared a National Park in 2005 and a Nature 2000 site in 2008, the gorge is protected for its habitats, which provide shelter for a variety of wild, and sometimes endemic, flora and fauna, as well as for its scientific value, revealed by the 11 hectares of natural park that contain numerous geomorphological sites. From a hydrological standpoint, the 33-kilometer long sector of the gorge is characterized by a series of rapids, waterfalls, narrows and openings of the riverbed, with many gravel obstacles which “unwind” the water, forming streams that run at different speeds and race each other to pass through the gorge. Higher up, mostly on the left side of the valley, the national road no. 66 winds along the river and offers an opportunity for thousands of eyes and cameras to capture the waters dancing below (Fig. 4). Even higher up, in a tunnel that pierces the rocks, we find the Bumbești – Livezeni railway line.

Fig. 4.  Jiu River in the gorge, between the rocks.

Picture date: 06.08.2016

On both sides of the river, majestic trees, both coniferous and deciduous, grace the mountainsides and cast their shadows over the gorge… This could be a very short description of this spectacular and narrow sector of the Jiu River between Petroșani and Bumbești (Fig. 5), a sector which has already fallen prey to the iron claws of construction machines. Under the pretext of generating green energy, at the expense of protecting precious hydrological, geological floral and faunal treasures, two full-size hydro-electric power stations and a micro hydro-electrical power station are planned to harness the kinetic energy of Jiu’s waters and of a number of its tributaries (Dumitra and Bratcu) and turn it into electricity for the next 50 years. Renewable energy, but at what cost? On the entire 30 kilometer long sector, the flow of the Jiu will be reduced by a factor of 5, and when it will reach the concrete reservoirs of Livezeni, Dumitra and Bumbești, its discharge will equal the lowest values ever recorded during droughts (less than 3 m³/s). The difference between this very low value and the average discharge of Jiu River in the gorge sector, which normally stands at almost 21 m³/s (as measured at Sadu hydrometric station), will be used to turn the turbines of the power plants and generate about 50 MW of energy, while using an enormous amount of water from the riverbed and leaving a small trickle, 15-20 centimeters deep, in the place where the river once ran.

 Fig. 5. Scheme of the Jiu ”Industrial Waterpower Park”

In order to supply a constant volume of water and to control the river even during extreme hydrological periods (flash floods, flooding and low waters), the gorge will be covered in concrete slabs near the dams. Thus, the gorge sector of Jiu River will become a docile stream under the “whip” of the national hydro-electric company, an entirely different picture from the free and lively river that we know today. The images below capture the ongoing process of the gorge’s anthropization (Fig. 6 and 7).

 Fig. 6. Hydraulic works in the gorge

And if this was not dramatic enough, the interventions affecting the riverbed and the discharge of the Jiu River have been carried out without respecting the law. On the contrary, there are major questions, highlighted by petitions drawn by concerned citizens, court complaints and press articles, regarding the legality of starting and then continuing the hydraulic works carried out in the Jiu’s gorge starting from 2003 and continuing up to the present day. More information on the legal aspects of this ongoing struggle will be presented in a future article.

Fig. 7. Hydraulic works in the gorge

Until then, you should try to find out for yourself the true cost of generating green energy and decide what is more important: a few megawatts of electricity, which could also be generated using more modern and less polluting techniques for harnessing conventional energy sources or the mirage of a few hundreds of jobs and some “green certificates” stolen from nature in disregard of the protected status of the Jiu River’s gorge.

Sources:

• Administraţia Bazinală de Apă Jiu, (2016), PLANUL DE MANAGEMENT  AL BAZINULUI HIDROGRAFIC JIU. CICLUL Al II – lea: 2016 – 2021, 313 p.
• Administrația Națională ”Apele Române”, Memoriu de Evaluare de Mediu (SEA) pentru  „Planul pentru Prevenirea, Protecţia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor în Bazinul Hidrografic JIU”, 220 p.
• Aquaproiect, (2012), Planul pentru Prevenirea, Protectia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Jiu, 149 p.
• Hidroelectrica, (2000), Colmatarea lacului Vădeni – sursă de risc pentru locuitorii municipiului Târgu-Jiu, 9 p.
• Uscătescu, M.A., (2013), Impactul asupra mediului produs de amenajările hidroenergetice de mică putere, 63 p.
• OUG 57/2007 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice: http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-08-08_legislatie_protectia_naturii_oug57din2007regimariinaturaleprotejate.pdf
• H.G. 1581/2005-privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone: https://lege5.ro/Gratuit/hazdgmru/hotararea-nr-1581-2005-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-pentru-noi-zone
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Defileul_Jiului
• http://www.defileuljiului.ro/
• http://adevarul.ro/news/societate/parcul-national-defileul-jiului-pericol-distrugere-1_5927eab15ab6550cb876c922/index.html
• https://sites.google.com/site/romanianatura38/home/defileul-jiului-valcan-parang-bumbesti-livezeni
• http://www.romaniacurata.ro/exclusiv-jiul-va-ajunge-un-paraias-dupa-ce-statul-va-finaliza-o-investitie-hidroenergetica-de-1-miliard-de-lei-demarata-pe-baza-datelor-livrate-de-firma-controlata-de-un-ministru-psd/
• http://epochtimes-romania.com/news/opriti-distrugerea-defileului-jiului-petitie-on-line-strange-mii-de-semnaturi–257902
• https://www.agerpres.ro/mediu/2017/05/17/organizatiile-de-mediu-parcul-national-defileul-jiului-in-pericol-de-distrugere-din-cauza-lucrarilor-hidroenergetice-11-52-52
• http://www.gds.ro/Local/2016-07-14/depoluarea-lacului-de-la-vadeni,-stabilita-instanta/
• https://www.natgeo.ro/romania/natura-ro/24251-jiul-mutilat-de-o-hidrocentrala
• https://natura2000.ro/comunicat-de-presa-cat-de-grave-vor-fi-efectele-hidrocentralelor-din-defileul-jiului/
• http://greenly.ro/arii-protejate/defileul-jiului-deja-o-amintire

Article written by Gabriela Moroşanu and translated by Mihail-Andreas Mitoşeriu

Format la îngemănarea dintre Jiul de Vest și Jiul de Est la sud de orașul minier Petroșani, Jiul curge de la nord la sud pe o lungime de mai bine de 300 km, trecând prin toate treptele de relief, unele dintre ele chiar spectaculoase (separă grupele de munți Parâng și Retezat Godeanu, drenează Subcarpații Gorjului și Piemontul Getic, pentru ca pe ultima sută de kilometri să se odihnească la pas mai lent și la un debit mai consistent într-o îngustă fâșie din Câmpia Olteniei, înainte de vărsarea în Dunărea albastră). Și dacă am adus vorba de spectacol, nu credem că e o exagerare să considerăm Defileul Jiului, ultima parte a parcursului său hai-hui prin Carpații Meridionali, o adevărată coridă printre stânci (Fig. 1). O vale îngustă și prăpăstioasă, sculptată printre abrupturi calcaroase și grohotișuri, sectorul defileului Jiului între localitățile Aninoasa (N) și Bumbești – Jiu (S), oferă priveliști încântătoare, subiecte inepuizabile de cercetare și posibilități de practicare a raftingului și a pescuitului sportiv. Din când în când apa vine mai tulbure din amonte, după spălarea preparațiilor de cărbune din bazinul minier Petroșani, dar și acest aspect face parte tot din specificul său… Ceea ce e cu adevărat îngrijorător este apariția unei adevărate salbe de lacuri de acumulare între Petroșani și Tîrgu Jiu, care schimbă cu totul echilibrul hidrosedimentar al râului.

Fig. 1. Jiul în defileu într-un sector încă nemodificat de amenajările hidrotehnice planificate pentru următorii ani.

Data fotografiei: 6.08.2016

Povestea de ”desălbăticire” a Jiului a început în anii ’90, odată cu darea în folosință a centralelor hidroenergetice Tîrgu Jiu și Vădeni, care au ”schimbat la față” cinematica râului. Punerea lor în funcțiune a adus, pe lângă beneficiile economice de a producere a energiei ieftine, și modificări substanțiale în dinamica fluxurilor hidro-sedimentare, prin rolul celor două lacuri de acumulare omonime de a captura mare parte din aluviunile transportate de Jiu. Actualmente, după nici 30 de ani, ANAR estimează că lacul Vădeni, situat mai la nord, și  fiind în acest fel primul care preia materialul aluvionar al Jiului, este colmatat în proporție de 85%. Efectele sunt atât de evidente, încât se poate uneori observa stratul gros de șlamuri sedimentaro-cărbunoase ajungând până la oglinda apei în perioadele secetoase. De aici putem deduce ușor că scopul pentru care acesta a fost creat (producerea energiei electrice, în principal, și alimentarea cu apă potabilă și apărarea împotriva inundațiilor, în secundar) s-a epuizat de mult timp, la ora actuală lacul de acumulare mai funcționând doar 2 ore pe zi. La rândul său, lacul Tîrgu Jiu (Fig. 2), situat imediat în aval de lacul Vădeni, este mai puțin afectat de aceste procese de colmatare și implicit de poluare, fiind până acum ”apărat” de mai nordicul său vecin care prelua primul fluxurile lichide și solide ale apelor Jiului. Totuși, într-un viitor nu foarte îndepărtat, când lacul Vădeni va deveni complet nefuncțional, și lacul Tîrgu Jiu va avea, probabil, aceeași soartă.

Fig. 2. Acumularea Tîrgu Jiu.

Data fotografiei: 12.07.2017

Mai în amonte de Târgu Jiu, înspre intrarea în defileu, întâlnim încă o salbă de lacuri de acumulare în construcție, pe teritoriul comunelor Turcinești, Curtișoara și Sâmbotin. Acolo, albia minoră și lunca Jiului sunt conturate pe unele porțiuni de diguri de beton, iar pe altele de împrejmuiri de piatră de origine alohtonă care nu mai amintesc cu nimic de cursul meandrat al râului la ieșirea din zona muntoasă. Pentru a se putea lucra la regularizarea și artificializarea albiei, adâncimea Jiului este și ea controlată, fiind uneori atât de mică încat râul poate fi traversat la pas, în cizme de cauciuc (Fig, 3). Aproape nimic din măreția Jiului învolburat din munți sau din amplitudinea lui câmpenească nu mai seamănă cu Jiul sfios din acest sector al viitoarei salbe de lacuri de acumulare. Când lucrările vor fi terminate, Jiul va fi controlat și pe acest sector, altădată de o măreție hidromorfologică  ”à la lettre”.

Fig. 3. Lac de acumulare în construcție în dreptul localității Sâmbotin. Se poate observa adâncimea mică a râului Jiu.

Data fotografiei: 5.08.2016

Și mai în amonte, ajungem în sectorul nostru de interes, Defileul Jiului. Declarat Parc Național în 2005 și Sit Natura 2000 din anul 2008, Defileul Jiului este protejat pentru habitatele sale, care adăpostesc o floră și o faună sălbatice, uneori chiar endemice, dar și pentru valoarea sa științifică, în cuprinsul celor peste 11 ha ale parcului național existând numeroase geomorfosituri. Din punct de vedere hidrologic, sectorul defileului de 33 km se caracterizează prin succesiuni de repezișuri, cascade, îngustări și lățiri ale albiei presărate cu obstacole de pietrișuri. Printre ele, apa Jiului ”se deșiră” în firicele de diferite viteze, care ”se întrec” unele cu altele să străbată pantele defileului. Sus, în cea mai mare parte pe stânga Jiului, șerpuiește drumul național 66, de pe care mii de ochi de camere de fotografiat au suprins de-a lungul timpului dansul de valuri al Jiului (Fig. 4). Și mai sus, dintr-un tunel într-altul străpunge stâncile neclintite calea ferată Bumbești – Livezeni.

Fig. 4. Râul Jiu în defileu, defilând printre stânci.

Data fotografiei: 6.08.2016

De-o parte și de alta a Jiului, trunchiuri solemne de foioase și conifere se etalează pe versanți, umbrind defileul… Așa s-ar putea rezuma în câteva rânduri spectaculosul sector îngust al Jiului, între Petroșani și Bumbești (Fig. 5), sector care deja a încăput sub gheara nemiloasă a daltelor uriașe ale utilajelor. Sub pretextul producerii de energie verde, în detrimentul elementelor hidrologice, geologice, floristice și faunistice, două hidrocentrale și o microhidrocentrală sunt planificate să transforme energia cinetică a Jiului și a câtorva pârâuri afluente (Dumitra și Bratcu) în energie electrică în următoarea jumatate de secol. Energie regenerabilă, dar cu ce preț? Pe întregul sector de 30 de km, debitul râului Jiu se va reduce de 5 ori, până ce va ajunge la betonul barajelor de la Livezeni, Dumitra și Bumbești cu un debit echivalent celui mai mic atins vreodată în perioade de secetă (sub 3 m³/s). Restul până la aproape 21 m³/s, cât are râul Jiu în anii medii în sectorul din defileu (s.h. Sadu), va fi utilizat la turbinarea centralelor hidroelectrice, pentru obtinerea a aprox. 50 Mw putere instalată totală, echivalentă uzinării unui volum impresionant de apă din albia Jiului, până la lăsarea unui firicel de apă de 15 – 20 cm înălțime. 

Pentru a se asigura un volum de apă constant și pentru a controla râul și în perioade hidrologice extreme, de viituri, ape mari și etiaje, defileul în dreptul barajelor va fi ”perforat” de mașinile de construcție și ”căptușit” cu beton. Astfel, pe toată lungimea sa, Jiul în defileu va deveni un pârâu ”ascultător” sub nuiaua operatorului național de hidroelectricitate, total diferit de acel râu voios și liber, așa cum îl cunoaștem acum cu toții. Imaginile de mai jos surprind deja defileul în plin proces de artificializare (Fig. 6 și 7).

Fig. 6. Lucrările hidrotehnice din Defileul Jiului

Și nu ar fi îndeajuns de dramatic dacă toate aceste artificializări ale albiei și debitului Jiului în defileu s-ar fi făcut cu respectarea legii. Ba din contră, există mari semne de întrebare, transpuse în petiții, denunțuri și articole în presă, vis-a-vis de legalitatea demarării și continuării lucrărilor hidrotehnice în Defileul Jiului, între 2003 și prezent. Mai multe informații despre aspectul legislativ al acestui ”teatru de operațiuni” – într-un articol viitor.

Fig. 7. Lucrările hidrotehnice din Defileul Jiului

Până atunci, căutați să cunoașteți adevăratul preț al producerii energiei verzi și cântăriți ce e mai rentabil: câteva zeci de Mw de electricitate care ar putea fi obținuți prin exploatarea cu tehnici modernizate și mai puțin poluante a resurselor energetice convenționale, sau mirajul unor câteva sute de locuri de muncă și a unor certificate verzi, ”furate” naturii, prin nerespectarea regimului de arie protejată.

Dacă ați aflat răspunsul, vă invităm să sprijiniți online râul Jiu, semnând petiția ”Opriți distrugerea Defileului Jiului!”

Referințe:

Administraţia Bazinală de Apă Jiu, (2016), PLANUL DE MANAGEMENT  AL BAZINULUI HIDROGRAFIC JIU. CICLUL Al II – lea: 2016 – 2021, 313 p.

Administrația Națională ”Apele Române”, Memoriu de Evaluare de Mediu (SEA) pentru  „Planul pentru Prevenirea, Protecţia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor în Bazinul Hidrografic JIU”, 220 p.

Aquaproiect, (2012), Planul pentru Prevenirea, Protectia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Jiu, 149 p.

Hidroelectrica, (2000), Colmatarea lacului Vădeni – sursă de risc pentru locuitorii municipiului Târgu-Jiu, 9 p.

Uscătescu, M.A., (2013), Impactul asupra mediului produs de amenajările hidroenergetice de mică putere, 63 p.

OUG 57/2007 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice: http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-08-08_legislatie_protectia_naturii_oug57din2007regimariinaturaleprotejate.pdf

H.G. 1581/2005-privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone: https://lege5.ro/Gratuit/hazdgmru/hotararea-nr-1581-2005-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-pentru-noi-zone

https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Defileul_Jiului

http://www.defileuljiului.ro/

http://adevarul.ro/news/societate/parcul-national-defileul-jiului-pericol-distrugere-1_5927eab15ab6550cb876c922/index.html

https://sites.google.com/site/romanianatura38/home/defileul-jiului-valcan-parang-bumbesti-livezeni

http://www.romaniacurata.ro/exclusiv-jiul-va-ajunge-un-paraias-dupa-ce-statul-va-finaliza-o-investitie-hidroenergetica-de-1-miliard-de-lei-demarata-pe-baza-datelor-livrate-de-firma-controlata-de-un-ministru-psd/

http://epochtimes-romania.com/news/opriti-distrugerea-defileului-jiului-petitie-on-line-strange-mii-de-semnaturi–257902

https://www.agerpres.ro/mediu/2017/05/17/organizatiile-de-mediu-parcul-national-defileul-jiului-in-pericol-de-distrugere-din-cauza-lucrarilor-hidroenergetice-11-52-52

http://www.gds.ro/Local/2016-07-14/depoluarea-lacului-de-la-vadeni,-stabilita-instanta/

https://www.natgeo.ro/romania/natura-ro/24251-jiul-mutilat-de-o-hidrocentrala

https://natura2000.ro/comunicat-de-presa-cat-de-grave-vor-fi-efectele-hidrocentralelor-din-defileul-jiului/

La première du documentaire a eu lieu à Cluj-Napoca, à l’occasion d’une soirée d’événements organisée par l’Association Culturelle, Ecologique et Sportive AMEFA, le 11 janvier 2017, à 18 heures, dans l’amphithéâtre de la Faculté de Géographie de l’Université Babeș-Bolyai de Cluj-Napoca. La projection du film a été accompagnée par un débat avec le producteur et l’équipe du promoteur du projet.

Le film dure 60 minutes et a été produit par M Constantin Trofin. Pendant une heure, on a capturé sur la pellicule les éléments les plus représentatifs qu’on retrouve dans les deux sites Natura 2000, sous la forme d’une succession de cadres qui ont été filmés par les équipes de tous les partenaires impliqués dans ce projet. Le message du film est que, par préserver les ressources naturelles de la région d’une manière rationnelle et sur le long terme, les communautés locales impliquées peuvent se développer en harmonie et équilibre avec la nature.

Avec l’appui du partenaire national du projet, l’association Heidenroslein, le film sera présenté dans plusieurs institutions (des écoles, des mairies etc.) dans la zone qui fait l’objet du film.

On remercie chaleureusement a tous nos collaborateurs dans la réalisation du film.

Pour plus d’information sur ce matériel vidéo, tous ceux intéressés sont invités à consulter les canaux de promotion du projet (site web, Facebook et Youtube). Le trailer est disponible   https://youtu.be/cbMKQLH3lck

The film’s premiered in Cluj-Napoca, during an event organized by the AMEFA Cultural, Ecological and Sport Association on January 11^th, 2017, at 6 o’clock in the evening in an amphitheatre belonging to the Geography Faculty of the Babeș-Bolyai University in Cluj-Napoca. The film’s screening was followed by a round of debates involving the producer and the promotion team.

The film lasts 60 minutes and was produced by Mr. Constantin Trofin. During an hour, the producers tried to immortalize the most representative elements that can be found in the two Natura 2000 protected sites and present them as a series of pictures that were filmed by teams from all of the partners that have been involved in the project. The film’s message is that by the long term preservation, accomplished in a rational manner, of a region’s natural resources, the local communities can develop harmoniously and in balance with nature.

With the help of the project’s national partner, the Heidenroslein Association, this film will be presented to a number of institutions (such as schools, local administrations) in the area that forms the focus of the project.

The producers express their gratitude to all their collaborators that took part in the creation of this film.

More information on the video material can be found on the project’s promotion channels (website, Facebook page, Youtube). The trailer is available here:

Information provided by Răzvan Bătinaș, article written by Valentina Manoiu and translated by Mihail Mitoseriu.

In terms of its origins, Suhaia is a lake from Danube’s floodplain, in which the Călmăţui discharges its waters. In the 1960’s a part of Suhaia “survived” a plan to have it drained, in order to integrate its land into the agricultural fields of the Danube’s floodplain. Its regime depends on the hydrological fluctuations of the Danube, with which it is connected via the underground water table, and also of the CălmăţuiRiver. Suhaia is a place well suited for hosting water birds, because the water is shallow, usually less than 2.2 meters in depth [2] (in Romanian, suhat or suhăţie means  shallow water, a place where animals come to drink [3]), and there is plenty of fish in the lake.

This area is interesting because of the significant bird populations, belonging to protected species (some of them migratory) that feed of nest on the lake [4, 5]. The magic of SuhaiaLake is illustrated by the graceful flight of pelicans, cormorants, egrets, Danubian hawks and many other species. In the nearby fields and on the banks, there are nesting grounds for several birds, such as storks, white wagtails, common house martins and bee-eaters. The forests that border the water offer refuge to a variety of wildlife, such as the Eurasian penduline tit, Savi’s warbler, the eastern imperial eagle, and the common kingfisher,  whereas water banks are a place where plovers, northern lapwings, avocets, grey plovers, sandpipers, black wagtails, common moorhens  and also European otters and water voles come to feed. Above the reeds, one can see many birds fly freely, such as black and white terns, black-headed gulls, little gulls, mallards, garganey, northern shovelers, red-crested pochards, Eurasian wigeons, northern pintails and the western marsh harrier.

The goals of any protected area, including this one, are the preservation of biological and habitat diversity, in addition to supporting sustainable activities that could provide a source of revenue for local populations without disturbing the natural environment.

Unfortunately, Suhaia is an example of a poorly managed protected area. Bird habitats are exploited and affected by illegal fires that aim to clear vegetation, and these actions lead to its fragmentation. Poaching, particularly during the nesting period of important species, in need of protection, is another threat. Because of its recent establishment, the management lacks a proper infrastructure and cannot monitor and guard the protected area. Furthermore, there are no proposals for generating additional income, with the exception of fish farming – and the three billboards that inform people of the existence of a Natura 2000 site do not provide any information on access routes to the lake or any facilities for bird watching that may interest tourists. Therefore, the management addresses only the protection role for this area, neglecting its educational and touristic functions.

Suhaia Lake, a small patch of aquatic wilderness, is thus endangered as a habitat, because of the risk of suffering negative changes and due to the lack of promotion.

Sources:

[1] – Administraţia Fondului pentru Mediu – www.afm.ro

[2] – Ghinea, D. , 1996-1998, Enciclopedia Geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti

[3] – DEX – Dicţionarul Explicativ al Limbii Române

[4] – Antipa, G., 1910, Regiunea inundabilă a Dunării: starea ei actuală şi mijloacele de a o pune în valoare, Institutul de arte grafice Carol Göbl, Bucureşti

[5] – Toader, I. , Mardale, A., 1980, Teleorman: monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti

[6]  - http://natura2000.mmediu.ro/site/293/rospa0102.html

[7] - http://ramsar.wetlands.org

Article written by Olimpia Copăcenaru, student at the Faculty of Geography – University of Bucharest, and translated by Mihail-Andreas Mitoşeriu.

Picture: Gabriela Toroimac

Initial article to consult: 

http://greenly.ro/arii-protejate/suhaia-un-paradis-acvatic-in-pericol

Întins pe o perioada de patru ani, proiectul va fi derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea, în parteneriat cu ACDB (Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice), Agenția pentru Protecția Mediului Harghita și Agenția pentru Protecția Mediului Covasna. Zona vizată de proiect constă în partea centrală şi de sud a Carpaţilor Orientali, care cuprinde 18 situri din reţeaua Natura 2000, de pe arealul a şase judeţe: Vrancea, Covasna, Harghita, Bacău, Neamţ şi Mureş.

Despre lup

În Europa, distribuția speciei nu este una uniformă, principala problemă a populației europene de lup fiind fragmentarea habitatelor și izolarea populațiilor mici.

Munții Carpați, ce se intind pe teritoriul a șapte țări (România, Polonia, Ungaria, Cehia, Serbia, Slovacia, Ucraina), dețin a doua cea mai mare populație de lupi din Europa, după Rusia. În România, datele oficiale indică o populație cuprinsă între 2000-2700 de exemplare de lup, distribuite pe o suprafață de circa 9 milioane de hectare, specia putând fi întâlnită în zonele colinare înalte și în zonele cu munți joși de-a lungul întregului arc carpatic.

Deși România se poate lăuda cu una dintre cele mai mari populații de lupi din Europa, în țara noastră specia este supusă în permanență la multiple presiuni si amenințări, precum fragmentarea habitatului, braconajul, conflictele cu vânătorii sau lipsa unui management din partea autorităților.

,,Deși la nivel național și internațional lupii sunt protejați printr-o serie de legi și convenții, precum Convenția de la Berna, Convenția Cites, Directiva 92/43/EEC sau Legea vânătorii, în România nu s-au realizat mulți pasi pentru conservarea concretă a acestei specii și mai ales pentru asigurarea pe termen lung a viabilității populației carpatice. Lipsa unui plan de management la nivel național și absența unor informații concrete privind structura și dinamica populației de lup pot duce la implementarea unor măsuri de management greșite care să afecteze existența acestei specii pe termen lung’’, a declarat Silviu Chiriac, Manager de Proiect, APM Vrancea.

Despre proiect

Proiectul WOLFLIFE vine ca un răspuns la aceste probleme și amenințări la adresa speciei și își propune să transfere către instituțiile, organizațiile și persoanele implicate în managementul lupului si al habitatelor cheie pentru aceasta specie cele mai bune practici pentru asigurarea unei conviețuiri pașnice și a unui echilibru între necesitățile de conservare a lupului și cele ce țin de dezvoltarea durabilă a comunităților locale.

Mai mult, datele obţinute în cursul proiectului vor constitui un punct de plecare pentru elaborarea unui plan de acţiune la nivel național pentru menţinerea unei populaţii viabile de lupi. Totodată, proiectul îsi propune să implementeze soluții pilot de gestionare a conflictelor om-lup prin transferul de bune practici către publicurile țintă, precum fermierii și vânătorii.

Un alt obiectiv important al proiectului WOLFLIFE este prevenirea declinului populației de lup prin reducerea mortalității, limitarea competiției cu alte specii, limitarea braconajului și asigurarea conectivității habitatelor și a ariilor naturale protejate.

O altă amenințare importantă la adresa speciei este reprezentată de imaginea negativă a lupului în rândul comunităților. Întrucât un pilon important al proiectului este schimbarea percepției față de lup, WOLFLIFE își propune să măsoare printr-o cercetare sociologică atitudinile si percepțiile factorilor interesați față de specie. Apoi, pe baza rezultatelor cercetării, vor fi concepute și implementate acțiuni educaționale și de conștientizare menite să contribuie la o mai bună înțelegere a speciei, a rolului ei în ecosistem și la scăderea conflictelor generate de coexistența om-lup.

„Lupul este, în mod nedrept, posesorul unei imagini negative la baza căreia stau legende, basme și povești vânătorești înfricoșătoare. Noi ne dorim să schimbăm această imagine și prin intermediul acestui proiect să demonstrăm că lupul joacă un rol esențial în menținerea viabilității faunei sălbatice și în perpetuarea unor ecosisteme naturale sănătoase, valoroase din punct de vedere social, economic, ecologic, științific și turistic”, a mai adăugat Silviu Chiriac.

Pentru informatii suplimentare:

www.facebook.com/wolf.conservation 

sau

Silviu Chiriac, APM Vrancea, Manager de Proiect,

vrancealife@yahoo.co.uk , mobil: 0727774144

În acelaşi timp, sunt duse o serie de negocieri referitoare la principalele politici sectoriale pentru perioada 2014 – 2020. Acest aspect este esenţial, deoarece majoritatea programelor se termină pe 31 decembrie 2013, aşadar bază legală pentru a accede la fonduri trebuie constituită până la această dată.

Noul program LIFE are un buget global de 3,2 miliarde de Euro pe întreaga perioadă de desfăşurare, atât pentru proiecte gestionate de organisme publice cât şi private. Suma este mai mică decât cererea Parlamentului, însă reprezintă totuşi mai mult decât bugetul perioadei anterioare, 2007 – 2013 (Life+), care a fost de doar 2,2 miliarde de Euro.

Ceea ce face noul LIFE interesant este importanţa pe care o acorda acţiunilor pentru climat, printr-un subprogram dedicat acestiu aspect, ce are un buget propriu de 864 de milioane de Euro, deci aproximativ un sfert din bugetul total LIFE. Programul permite şi finanţarea de proiecte integrate, aşadar care sunt finanţate fie şi prin alte programe ale Uniunii, fie şi prin alte surse (naţionale, regionale sau din sectorul privat), pentru a aborda probleme cum ar fi apă, deşeuri, calitatea aerului şi protecţia naturii. Este vorba despre proiecte cu o cofinanţare europeană de 5-10 milioane de Euro care, în mod progresiv, vor reprezenta mai mult de 2/3 din bugetul atribuit. Motivul pentru această alegere este faptul că fondurile LIFE reprezintă doar 0,3% din întregul sistem de finanţare 2014 – 2020, ceea ce înseamnă că este imperativ necesar ca viitorii beneficiari să apeleze în parte şi la alte fonduri (ex: regionale sau pentru agricultură).

Care este arhitectura programului de finanţare?

Programul este divizat în două sub-programe: Mediu şi Acţiune pentru Climat.

Sub-programul Mediu va beneficia de 2,7135 miliarde de Euro şi este compus din trei domenii prioritare:

- Mediu şi utilizarea raţională a resurselor – soluţii inovatoare pentru o mai bună implementare a politicilor din domeniul mediului;

- Biodiversitate – practici mai bune pentru a stopa pierderea biodiversităţii şi pentru restabilirea serviciilor ecosistemice, acordând totodată un sprijin considerabil siturilor Natura 2000 (cel puţin 50% din resursele financiare ale acestui sub-program vor fi alocate acestui aspect);

- Guvernanţă şi informare în materie de mediu – campanii de sensibilizare, schimb de cunoştinţe, difuzare de bune practici, o mai bună aplicare a legilor în vigoare.

Crearea sub-programului Acţiune pentru climat reprezinta una din marile noutăţi ale programului LIFE 2014 – 2020. Un buget de 904,5 milioane de Euro îi este consacrat. Este, la rândul său, compus din trei domenii prioritare:

- Atenuarea schimbărilor climatice – reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

- Adaptarea la schimbările climatice;

- Guvernanţă şi informare în materie de climat – ameliorarea sensibilizării, a comunicării, cooperării şi difuzării de măsuri de atenuare şi de adaptare la schimbările climatice.

În final, câteva veşti bune: în primul rând, actorii locali au de câştigat de pe urmă acestui nou program LIFE, întrucât pot să realizeze proiecte la nivel local sau regional fără a implica un parteneriat internaţional. De asemenea, nivelul de cofinanţare din partea UE a crescut de la 50% la 70%, chiar şi 80% pentru proiectele integrate, pentru care va fi, de altfel, finanţabila şi faza de pregătire. LIFE îşi lărgeşte teritoriul de eligibilitate şi la tari din afară UE, în anumite condiţii.

Mai multe informaţii despre acest program, precum şi sursele acestui articol: 1, 2, 3, 4, 5 

Scriam atunci că se vor organiza 8 seminarii de informare în fiecare regiune de dezvoltare, pentru Bucureşti seminarul fiind programat în data de 27 iunie 2013. Acesta a fost organizat de Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă și Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, fiind ultimul eveniment dintr-o serie de 8 întâlniri regionale, desfășurate începând cu 28 mai în cadrul campaniei naționale de conștientizare InfoNatura2000.

Din datele studiului sociologic prezentat de Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, reiese că în urmă cu un an și jumătate peste două treimi din populația României nu auziseră despre Rețeaua Natura 2000, însă aproape 90% dintre cei care au auzit apreciază că declararea siturilor Natura 2000 reprezintă un lucru bun sau foarte bun pentru comunitatea locală. După finalizarea acțiunilor din cadrul proiectului InfoNatura2000, în toamna acestui an, va fi reevaluat gradul de informare a publicului și va fi reactualizată Strategia națională de conștientizare a publicului cu privire la rețeaua europeană Natura 2000 în România.

agenda-natura-2000

Cel mai așteptat moment al seminarului din Bucureşti a fost lansarea materialelor de o excepțională valoare artistică și științifică, realizate în premieră în România prin acest proiect: Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, Albumul Natura 2000 în România și Agenda Natura 2000 pentru anii 2013-2014. Încă o dată mărturisesc public că sunt foarte fericită să deţin aceste lucrări!

album-natura-2000

La evenimentul din 27 iunie a.c., au susținut prezentări reprezentanți ai Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Agenției pentru Protecția Mediului Ilfov și ai UNESCO Pro Natura, precum şi custodele sitului Natura 2000 Grădiștea-Căldărușani-Dridu.

La seminar au participat reprezentanți ai Agențiilor de Protecție a Mediului, Organismului Intermediar POS Mediu, Comisariatului teritorial al Gărzii de Mediu, Consiliului Județean Ilfov, Agenției  de Dezvoltare Regională, Direcțiilor Silvice, Direcțiilor Agricole, dar şi ai Apelor Române – direcțiile teritoriale, Camerelor de comerț, Institutelor de cercetare și Universităților, precum şi ONG-uri, custozi/administratori de situri Natura 2000 și mass-media din regiunea București-Ilfov.

Natura 2000 este o rețea de arii protejate la nivel european, al cărei scop este de a găsi soluții pentru a permite desfășurarea activităților economice “prietenoase cu mediul” simultan cu protecția biodiversității, însă fără limitarea dreptului la proprietate și fără interzicerea activităților umane şi liberei circulații a persoanelor. Siturile Natura 2000 asigură desfășurarea de activități ecoturistice, pășunat și cosit cu moderație, dezvoltarea agriculturii ecologice, ceea ce crește valoarea produselor locale. În România au fost declarate până în prezent 530 de situri Natura 2000.

catalog-natura-2000

Proiectul cu titlul InfoNatura 2000 – “Campanie naţională de conştientizare privind importanța conservării Biodiversităţii prin Rețeaua Natura 2000 în România” este co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) prin Programul Operaţional Sectorial Mediu – Axa prioritară 4 „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii”. Durata proiectului este de 36 de luni, între 14 decembrie 2010 – 31 decembrie 2013.

Printre materialele primite la conferinţă, se află şi o broşură intitulată „52 de sfaturi pentru biodiversitate”. Vă recomand din toată inima să o citiţi aici sau puteţi merge la site-ul „mamă”, în limba franceză! De asemenea, vă sfătuiesc să puneţi şi în practică ceea ce citiţi!! Nu este greu de loc!

Mulţumesc pentru informaţii, căldură şi amiciţie dnei Roxana Mazilu, Ofițer Relații Publice – Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă

Sursa fotografiilor: comunicatul de presă și pagina facebook “Je donne vie à ma planéte” https://www.facebook.com/pages/Je-donne-vie-%C3%A0-ma-plan%C3%A9te/113999831967746

Ce este European Green Capital Award?

Premiul de Capitală Verde a Europei reprezintă o iniţiativă a Comisiei Europene pentru a recunoaşte şi promova eforturile autorităţilor locale în ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediului înconjurător. Criteriile în alegerea unei Capitale Verzi sunt următoarele:

• A obţinut în mod susţinut diverse standarde de mediu;
• Are scopuri bine puse la punct în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea mediului;
• Poate servi drept model pentru a inspira şi a promova bunele practici în alte oraşe europene.

Oraşele alese până acum au fost Stockholm (2010), Hamburg (2011), Vitoria – Gasteiz (2012), iar Copenhaga este deţinătoarea titlului pentru anul 2014.  Anul acesta, Nantes (Franţa) a fost ales drept Capitala Verde a Europei.

De ce Nantes?

Un oraş în mare parte industrial în trecut, Nantes a trebuit să se reinventeze – economic, dar nu numai –  după închiderea şantierelor navale în 1987. Schimbările urbanistice care au mers mana în mână cu cele sociale au reuşit să transforme oraşul într-un centru urban inedit, în care cultura şi arta au luat locul halelor de producţie şi a şantierelor navale, în care mediul natural (sau, mai corect spus, cu aspect natural) este la loc de cinste, în care binele social este pus mai presus de orice altă politică. În 2004, Nantes a fost prezentat drept „cel mai agreabil oraş din Europa” de către revista Time, pentru spaţiile verzi şi cursurile de apă existente aici.

În Nantes, fiecare locuitor trăieşte la mai puţin de 300 m de un spaţiu verde. Oraşul are 100 de parcuri şi grădini care acoperă cca 215 hectare, ceea ce reprezinta, împreună cu grădinile private, 5% din suprafaţa oraşului. În 2006, în oraş existau 100.000 de arbori, dintre care 20.000 sub formă de aliniamente stradale.

Spaţiile naturale sunt şi ele prezente: de altfel, Nantes are, pe teritoriul său, singura zonă Natura 2000 care se afla într-un spaţiu urban. Este vorba despre „Mica Amazonie” sau, aşa cum este cunoscută oficial, Zona umedă Malakoff, un adevărat refugiu pentru nenumărate specii de păsări, dar şi alte animale.

În ceea ce priveşte transportul, trebuie menţionat faptul că aglomerarea urbana poseda o reţea de piste ciclabile de aproape 400 km lungime. De asemenea, oraşul este legat de traseul european EuroVelo 6, cea mai faimoasă ruta ciclabila europeană, lungă de 3653 km, care leagă Nantes de Bucureşti, respectiv St Nazare de Constanta (o informaţie utilă pasionaţilor de biciclete şi de călătorii – probabil neapărat în această ordine).

Meritã vizitat! Dar…nu mã credeti pe cuvânt. Sã lãsãm imaginile sã vorbeascã.

Surse info : http://www.nantesgreencapital.fr/fr/vivre-a-nantes/la-ville-et-la-campagne, http://fr.wikipedia.org/wiki/Nantes, www.nantes.fr, http://www.nantesmetropole.fr/,

Ca origine, Suhaia este un lac din lunca Dunării, în care se varsă râul Călmăţui. O parte din lac a „supravieţuit” desecării parţiale, în scopuri agricole, a luncii Dunării din anii `60. Funcţionarea sa este dependentă de regimul hidrologic al Dunării, prin pânza freatică, şi al Călmăţuiului. Este un habitat propice păsărilor de baltă datorită adâncimii sale reduse, sub 2,2 m [2] (suhat/suhăţie = apă puțin adâncă, unde se adapă animalele; vad de adăpare [3]), si utilizării sale pentru piscicultură.

Elementul de interes al ariei este reprezentat de efectivele importante ale unor specii de păsări protejate (unele migratoare), ce se hrănesc şi cuibăresc pe Lacul Suhaia [4, 5]. Magia lacului Suhaia se datorează zborului pelicanilor, egretelor, stârcilor, cormoranilor, şoimului dunărean sau lopătarului. În pajiştile de luncă există specii de păsări ce cuibăresc pe maluri, cum ar fi prigoria, lăstunul de mal, codobatura şi barza. Fauna zăvoaielor este reprezentată de boicuş, greluşelul de zăvoi, acvila de câmp, pescărelul albastru mic, în timp ce pe malul lacului îşi caută hrana prundăraşii, nagâţul, avozeta, ploierul argintiu, fluierarii, codobatura cu cap negru, găinuşa de baltă, vidra şi guzganul de apă, iar pe deasupra rogozişurilor zboară chirighiţa neagră, chirighiţa cu aripi albe, pescăruşul rozător, pescăruşul mic, raţa sălbatică mare, raţa cârâietoare, raţa lingurar, raţa cu ciuf, raţa fluierătoare, raţa suliţar, uliul de stuf. Obiectivele statutului de arie protejată sunt conservarea diversităţii biologice şi a habitatului, dar şi sprijinirea activităţilor durabile care ar putea aduce venituri fără să perturbe mediul natural.

Din păcate, Suhaia este un exemplu de arie protejată cu management deficitar. Habitatul păsărilor este supus exploatării şi incendierii ilegale a vegetaţiei palustre, ceea ce conduce la fragmentarea sa. Se adaugă braconajul, în special în perioada de cuibărit a speciilor de interes. Administraţia ariei protejate, fiind la început de drum, nu are o infrastructură proprie şi nu poate asigura monitorizarea şi paza sa. Mai mult decât atât, în afară de piscicultură, nu propune alte servicii care să îi asigure venituri – trei panouri explicative anunţă apropierea de un sit Natura 2000, fără facilităţi de acces spre lac şi/sau de observare a păsărilor pentru turiştii interesaţi. În concluzie, în afară de pericolul modificării habitatului, funcţiile recreativă şi educativă nu sunt susţinute.

Lacul Suhaia, frântură acvatică de sălbăticie, este, astfel, în pericol, ca habitat supus modificărilor şi abandonului prin lipsa de promovare.

Surse:

-          [1] – Administraţia Fondului pentru Mediu – www.afm.ro

-          [2] – Ghinea, D. , 1996-1998, Enciclopedia Geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti

-          [3] – DEX – Dicţionarul Explicativ al Limbii Române

-          [4] – Antipa, G., 1910, Regiunea inundabilă a Dunării: starea ei actuală şi mijloacele de a o pune în valoare, Institutul de arte grafice Carol Göbl, Bucureşti

-          [5] – Toader, I. , Mardale, A., 1980, Teleorman: monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti

-          http://natura2000.mmediu.ro/site/293/rospa0102.html

-          http://ramsar.wetlands.org

Articol realizat de Olimpia Copăcenaru, studentă în anul I, Facultatea de Geografie, specializarea Geografie

Sursa foto: Gabriela Toroimac