Defileul Jiului – (deja) o amintire?

Râul Jiu, un afluent important al Dunării, situat în sud-vestul României, drenează un bazin de 10.080 km2 si era, până nu demult, unul dintre singurele artere hidrografice din țara noastră nealterate de amenajările hidrotehnice. Pe ici, pe colo, câte un lac de acumulare pentru piscicultură sau în scopuri hidroenergetice, dar cu foarte puțin impact asupra mediului, făcea din acest bazin hidrografic unul dintre cele mai sălbatice și pitorești din România.

Format la îngemănarea dintre Jiul de Vest și Jiul de Est la sud de orașul minier Petroșani, Jiul curge de la nord la sud pe o lungime de mai bine de 300 km, trecând prin toate treptele de relief, unele dintre ele chiar spectaculoase (separă grupele de munți Parâng și Retezat Godeanu, drenează Subcarpații Gorjului și Piemontul Getic, pentru ca pe ultima sută de kilometri să se odihnească la pas mai lent și la un debit mai consistent într-o îngustă fâșie din Câmpia Olteniei, înainte de vărsarea în Dunărea albastră). Și dacă am adus vorba de spectacol, nu credem că e o exagerare să considerăm Defileul Jiului, ultima parte a parcursului său hai-hui prin Carpații Meridionali, o adevărată coridă printre stânci (Fig. 1). O vale îngustă și prăpăstioasă, sculptată printre abrupturi calcaroase și grohotișuri, sectorul defileului Jiului între localitățile Aninoasa (N) și Bumbești – Jiu (S), oferă priveliști încântătoare, subiecte inepuizabile de cercetare și posibilități de practicare a raftingului și a pescuitului sportiv. Din când în când apa vine mai tulbure din amonte, după spălarea preparațiilor de cărbune din bazinul minier Petroșani, dar și acest aspect face parte tot din specificul său… Ceea ce e cu adevărat îngrijorător este apariția unei adevărate salbe de lacuri de acumulare între Petroșani și Tîrgu Jiu, care schimbă cu totul echilibrul hidrosedimentar al râului.

P1050474

Fig. 1. Jiul în defileu într-un sector încă nemodificat de amenajările hidrotehnice planificate pentru următorii ani.

Data fotografiei: 6.08.2016

Povestea de ”desălbăticire” a Jiului a început în anii ’90, odată cu darea în folosință a centralelor hidroenergetice Tîrgu Jiu și Vădeni, care au ”schimbat la față” cinematica râului. Punerea lor în funcțiune a adus, pe lângă beneficiile economice de a producere a energiei ieftine, și modificări substanțiale în dinamica fluxurilor hidro-sedimentare, prin rolul celor două lacuri de acumulare omonime de a captura mare parte din aluviunile transportate de Jiu. Actualmente, după nici 30 de ani, ANAR estimează că lacul Vădeni, situat mai la nord, și  fiind în acest fel primul care preia materialul aluvionar al Jiului, este colmatat în proporție de 85%. Efectele sunt atât de evidente, încât se poate uneori observa stratul gros de șlamuri sedimentaro-cărbunoase ajungând până la oglinda apei în perioadele secetoase. De aici putem deduce ușor că scopul pentru care acesta a fost creat (producerea energiei electrice, în principal, și alimentarea cu apă potabilă și apărarea împotriva inundațiilor, în secundar) s-a epuizat de mult timp, la ora actuală lacul de acumulare mai funcționând doar 2 ore pe zi. La rândul său, lacul Tîrgu Jiu (Fig. 2), situat imediat în aval de lacul Vădeni, este mai puțin afectat de aceste procese de colmatare și implicit de poluare, fiind până acum ”apărat” de mai nordicul său vecin care prelua primul fluxurile lichide și solide ale apelor Jiului. Totuși, într-un viitor nu foarte îndepărtat, când lacul Vădeni va deveni complet nefuncțional, și lacul Tîrgu Jiu va avea, probabil, aceeași soartă.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Fig. 2. Acumularea Tîrgu Jiu.

Data fotografiei: 12.07.2017

Mai în amonte de Târgu Jiu, înspre intrarea în defileu, întâlnim încă o salbă de lacuri de acumulare în construcție, pe teritoriul comunelor Turcinești, Curtișoara și Sâmbotin. Acolo, albia minoră și lunca Jiului sunt conturate pe unele porțiuni de diguri de beton, iar pe altele de împrejmuiri de piatră de origine alohtonă care nu mai amintesc cu nimic de cursul meandrat al râului la ieșirea din zona muntoasă. Pentru a se putea lucra la regularizarea și artificializarea albiei, adâncimea Jiului este și ea controlată, fiind uneori atât de mică încat râul poate fi traversat la pas, în cizme de cauciuc (Fig, 3). Aproape nimic din măreția Jiului învolburat din munți sau din amplitudinea lui câmpenească nu mai seamănă cu Jiul sfios din acest sector al viitoarei salbe de lacuri de acumulare. Când lucrările vor fi terminate, Jiul va fi controlat și pe acest sector, altădată de o măreție hidromorfologică  ”à la lettre”.

P1050442

Fig. 3. Lac de acumulare în construcție în dreptul localității Sâmbotin. Se poate observa adâncimea mică a râului Jiu.

Data fotografiei: 5.08.2016

Și mai în amonte, ajungem în sectorul nostru de interes, Defileul Jiului. Declarat Parc Național în 2005 și Sit Natura 2000 din anul 2008, Defileul Jiului este protejat pentru habitatele sale, care adăpostesc o floră și o faună sălbatice, uneori chiar endemice, dar și pentru valoarea sa științifică, în cuprinsul celor peste 11 ha ale parcului național existând numeroase geomorfosituri. Din punct de vedere hidrologic, sectorul defileului de 33 km se caracterizează prin succesiuni de repezișuri, cascade, îngustări și lățiri ale albiei presărate cu obstacole de pietrișuri. Printre ele, apa Jiului ”se deșiră” în firicele de diferite viteze, care ”se întrec” unele cu altele să străbată pantele defileului. Sus, în cea mai mare parte pe stânga Jiului, șerpuiește drumul național 66, de pe care mii de ochi de camere de fotografiat au suprins de-a lungul timpului dansul de valuri al Jiului (Fig. 4). Și mai sus, dintr-un tunel într-altul străpunge stâncile neclintite calea ferată Bumbești – Livezeni.

P1050463

Fig. 4. Râul Jiu în defileu, defilând printre stânci.

Data fotografiei: 6.08.2016

De-o parte și de alta a Jiului, trunchiuri solemne de foioase și conifere se etalează pe versanți, umbrind defileul… Așa s-ar putea rezuma în câteva rânduri spectaculosul sector îngust al Jiului, între Petroșani și Bumbești (Fig. 5), sector care deja a încăput sub gheara nemiloasă a daltelor uriașe ale utilajelor. Sub pretextul producerii de energie verde, în detrimentul elementelor hidrologice, geologice, floristice și faunistice, două hidrocentrale și o microhidrocentrală sunt planificate să transforme energia cinetică a Jiului și a câtorva pârâuri afluente (Dumitra și Bratcu) în energie electrică în următoarea jumatate de secol. Energie regenerabilă, dar cu ce preț? Pe întregul sector de 30 de km, debitul râului Jiu se va reduce de 5 ori, până ce va ajunge la betonul barajelor de la Livezeni, Dumitra și Bumbești cu un debit echivalent celui mai mic atins vreodată în perioade de secetă (sub 3 m3/s). Restul până la aproape 21 m3/s, cât are râul Jiu în anii medii în sectorul din defileu (s.h. Sadu), va fi utilizat la turbinarea centralelor hidroelectrice, pentru obtinerea a aprox. 50 Mw putere instalată totală, echivalentă uzinării unui volum impresionant de apă din albia Jiului, până la lăsarea unui firicel de apă de 15 – 20 cm înălțime. Capture

Pentru a se asigura un volum de apă constant și pentru a controla râul și în perioade hidrologice extreme, de viituri, ape mari și etiaje, defileul în dreptul barajelor va fi ”perforat” de mașinile de construcție și ”căptușit” cu beton. Astfel, pe toată lungimea sa, Jiul în defileu va deveni un pârâu ”ascultător” sub nuiaua operatorului național de hidroelectricitate, total diferit de acel râu voios și liber, așa cum îl cunoaștem acum cu toții. Imaginile de mai jos surprind deja defileul în plin proces de artificializare (Fig. 6 și 7).

P1040504

Fig. 6. Lucrările hidrotehnice din Defileul Jiului

Și nu ar fi îndeajuns de dramatic dacă toate aceste artificializări ale albiei și debitului Jiului în defileu s-ar fi făcut cu respectarea legii. Ba din contră, există mari semne de întrebare, transpuse în petiții, denunțuri și articole în presă, vis-a-vis de legalitatea demarării și continuării lucrărilor hidrotehnice în Defileul Jiului, între 2003 și prezent. Mai multe informații despre aspectul legislativ al acestui ”teatru de operațiuni” – într-un articol viitor.

P1040500

Fig. 7. Lucrările hidrotehnice din Defileul Jiului

Până atunci, căutați să cunoașteți adevăratul preț al producerii energiei verzi și cântăriți ce e mai rentabil: câteva zeci de Mw de electricitate care ar putea fi obținuți prin exploatarea cu tehnici modernizate și mai puțin poluante a resurselor energetice convenționale, sau mirajul unor câteva sute de locuri de muncă și a unor certificate verzi, ”furate” naturii, prin nerespectarea regimului de arie protejată.

Dacă ați aflat răspunsul, vă invităm să sprijiniți online râul Jiu, semnând petiția ”Opriți distrugerea Defileului Jiului!”

Referințe:

Administraţia Bazinală de Apă Jiu, (2016), PLANUL DE MANAGEMENT  AL BAZINULUI HIDROGRAFIC JIU. CICLUL Al II – lea: 2016 – 2021, 313 p.

Administrația Națională ”Apele Române”, Memoriu de Evaluare de Mediu (SEA) pentru  „Planul pentru Prevenirea, Protecţia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor în Bazinul Hidrografic JIU”, 220 p.

Aquaproiect, (2012), Planul pentru Prevenirea, Protectia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Jiu, 149 p.

Hidroelectrica, (2000), Colmatarea lacului Vădeni – sursă de risc pentru locuitorii municipiului Târgu-Jiu, 9 p.

Uscătescu, M.A., (2013), Impactul asupra mediului produs de amenajările hidroenergetice de mică putere, 63 p.

OUG 57/2007 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice: http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-08-08_legislatie_protectia_naturii_oug57din2007regimariinaturaleprotejate.pdf

H.G. 1581/2005-privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone: https://lege5.ro/Gratuit/hazdgmru/hotararea-nr-1581-2005-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-pentru-noi-zone

https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Defileul_Jiului

http://www.defileuljiului.ro/

http://adevarul.ro/news/societate/parcul-national-defileul-jiului-pericol-distrugere-1_5927eab15ab6550cb876c922/index.html

https://sites.google.com/site/romanianatura38/home/defileul-jiului-valcan-parang-bumbesti-livezeni

http://www.romaniacurata.ro/exclusiv-jiul-va-ajunge-un-paraias-dupa-ce-statul-va-finaliza-o-investitie-hidroenergetica-de-1-miliard-de-lei-demarata-pe-baza-datelor-livrate-de-firma-controlata-de-un-ministru-psd/

http://epochtimes-romania.com/news/opriti-distrugerea-defileului-jiului-petitie-on-line-strange-mii-de-semnaturi–257902

https://www.agerpres.ro/mediu/2017/05/17/organizatiile-de-mediu-parcul-national-defileul-jiului-in-pericol-de-distrugere-din-cauza-lucrarilor-hidroenergetice-11-52-52

http://www.gds.ro/Local/2016-07-14/depoluarea-lacului-de-la-vadeni,-stabilita-instanta/

https://www.natgeo.ro/romania/natura-ro/24251-jiul-mutilat-de-o-hidrocentrala

https://natura2000.ro/comunicat-de-presa-cat-de-grave-vor-fi-efectele-hidrocentralelor-din-defileul-jiului/

Despre autor
Studentă în anul II Master, specializarea Climatologie și Resurse de Apă, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2017 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress