Une telle facilite est le dépôt écologique de Vidra, dans le département d’Ilfov, couvrant une superficie totale de 42 hectares, dont:

-        l’espace de stockage (qui est utilisé pour les ordures) a une superficie de presque 38,7 hectares, divisée en 8 cellules de 4.2 hectares.

-        La zone de services (crée pour abriter les services logistiques, l’activité de gestion et de transfert des déchets) mesure presque 3.3 hectares.

La capacité du dépôt est de 11.5 million mètres cubiques. Le flux journalier des déchets atteint 1.600 tonnes. La durée de fonctionnement est de 25 – 30 ans et, chaque année, 600.000 tonnes de déchets peuvent être déposés ici. A chaque 6 ou 7 minutes, un camion arrive avec des déchets qui doivent être traités.

Le dépôt écologique dessert les habitants des six secteurs de Bucarest, soit presque 1.900.000 habitants.

La facilite de Vidra a reçu une licence classe I à travers un ordre de l’Autorité Nationale pour les Services Communautaires d’Utilité Publique et son système de management de la qualité, de l’environnement, de la sante et de la sécurité des travailleurs bénéficie d’une certification de la part de organisme TUV Rheinland InterCert.

Le dépôt écologique de Vidra est unique en Roumanie à cause du fait qu’il utilise le concept de “plateforme de transfert des déchets”

La plateforme de transfert est une construction solide, qui a été aménagée pour accommoder 400 camions par jour. La rampe de transfert des déchets est l’élément le plus important dans le processus technologique du dépôt.   

Les bénéfices apportés par le concept unique de “plateforme de transfert des déchets” se reflètent dans des services de haute qualité. Le temps assez réduit passé dans le dépôt de Vidra par les camions qui transportent les ordures se traduit dans un nombre plus grand de transports chaque journée.

La surveillance de l’activité se fait à travers un système électronique de pesage – ainsi on surveille la quantité de déchets, leur source de provenance et leur type. On peut aussi identifier la société de salubrité qui a apporté les déchets. Un autre système s’occupe avec la vidéosurveillance des points clefs du dépôt.

Récemment, on a effectue un investissement de 30 millions d’euro pour la création d’une centrale électrique utilisant le biogaz.

Le biogaz est collecté, traité et transporté à des turbines de gaz, dont leurs générateurs produisent l’électricité, qui est puis versée dans le réseau de distribution.

Dans une première étape, on installa des micro-turbines, avec une puissance de 2 MW, pour arriver finalement à une puissance totale de 14 MW pour toute la centrale.

Eco Sud a comme objectifs d’offrir des solutions environnementales intégrées et l’élimination des déchets ménagers, solides ou assimilables, dans des conditions qui minimisent l’impact sur la nature.

Sources: www.ecosud.ro, www.ziare.com, http://www.energyonline.ro, http://www.curierulnational.ro.

Sources photo: www.ecosud.ro, www.curierulnational.ro.

Article écrit par Ionela Marin et traduit par Mihail Mitoşeriu.

Materiale necesare:

- o cutie de bomboane sau un capac de la o cutie pantofi
- capace de la sticle de PET (diferite mărimi și culori)
- nasturi, resturi de hârtie
- sfoară
- foarfece
- lipici
- creion

Pasul 1. Se desfac marginile lipite ale cutiei de bomboane/ capacului de la cutia de pantofi.

Pasul 2. Se lipesc între ele colțurile marginilor, pentru a asigura rigiditatea ramei.

Pasul 3.  Cu foarfeca se fac orificii de-a lungul laturii de sus a cutiei (așezată format landscape/ peisaj), la aprox. 2 cm una față de cealaltă.

Pasul 4. Se trasează conturul unui dreptunghi in interiorul cutiei, după care se decupează.

Pasul 5. Din dreptunghiul rămas la pasul anterior se decupează peștișori de diferite forme și mărimi.

Pasul 6. Pe figurinele obținute se lipesc capace, câte unul pe fiecare față.

Pasul 7.  Fiecare figurină se decorează pe ambele fețe, după plac (refolosind materiale vechi: nasturi, fâșii de hârtie rămase de la alte proiecte, buline de hârtie rezultate în urma perforării etc.)

Pasul 8. Figurinele se găuresc în partea superioară cu ajutorul unui ac gros sau cu perforatorul și se leagă de rama de carton, trecând sfoara prin orificiile obținute la pasul 3.

Acvariul ECO este gata! Când te plictisești de o față, îl poți întoarce pe cealaltă parte!

Produs realizat de către Diana Lemnaru, echipa Infinit-Edu.

Să zâmbim așadar, să luăm exemplul lor și să avem grijă de planeta noastră!

Sursă foto

Da, sunt al nu-știu-câtelea ecologist împotriva masacrării a mii de brazi cu ocazia Crăciunului. Dar nu te costa nimic să citești articolul mai departe. O să fiu succintă.

De ce nu e frumos să cumperi un brad tăiat:

- pentru că nu ai certitudinea că bradul pe care îl cumperi nu este tăiat ilegal. Dacă încurajezi acest comerț, nu faci decât să contribui la un obicei născut din foame de bani, iar anul viitor vor fi ciopârțiți și mai mulți brazi.

- pentru că după ce își va da duhul complet, va sfârși în mod tragic azvârlit (sau așezat, nu contează) în fața blocului, și de acolo la groapa de gunoi (de multe ori nu foarte prompt, pentru că gunoiul e colectat mai greu după Revelion). În loc să crească înalt ca bradul ce este, i-ai schimbat destinul, umilindu-l. Iată câteva fotografii care să susțină spusele mele:

Sursă foto: bihon.ro

Sursă foto:danbotoman.blogspot.com

Sursă foto:danbotoman.blogspot.com

Sursă foto: gradinavisata.wordpress.com

În cazul în care în orașul tău, brazii sunt colectați separat ca resturi vegetale și folosiți ca îngrășământ în agricultură (ceea ce în București nu se întâmplă), e cât de cât în regulă să ai un brad tăiat. Altfel, nu prea.

Deși obiceiul cu bradul este de origine păgână, putem avea în minte o semnificație frumoasă pentru el. O poveste spune că Fecioara Maria, căutând să-și adăpostească pruncul de ninsoare, a găsit un loc ferit sub un brad, întrucât era singurul copac verde pe timp de iarnă. Iar noi, în semn de recunoștință, împodobim bradul ca pe un adevărat erou al serii de Crăciun, care ne va adăposti cadourile. Apoi, îl privim cum se ofilește (ba chiar ne enervăm pe el că încep să cadă ace și face mizerie) iar cândva prin ianuarie, pa-pa, brad! (revezi foto de mai sus. Halal priveliște în ziua mea de nume…)

Pe de altă parte, de ce este frumos să ai un brad natural?

- pentru că miroase superb. Într-adevăr, și eu ador să miroasă a brad în casa mea. Este ceva minunat, îți amintește de copilărie și îți provoacă flash-back-uri ale cadourilor primite, ale momentelor calde petrecute an de an cu cei iubiți.

Noi (familia mea) avem un brad de plastic. Nici plasticăraiele nu sunt eco prin natura lor non-biodegradabilă, dar dacă te asiguri că bradul tău de plastic ajunge, după ani buni de uz, la reciclat, atunci poți sta liniștit.

După cum spuneam, avem un brad artificial. Miroase a motan, nicidecum a brad. Îi sugerasem mamei să cumpere mai multe ramuri naturale și să le înșire prin casă după plac, ca să miroasă frumos. Dar parcă nu mirosea suficient. Așa că anul trecut, pe lângă brăduțul de plastic, am mai avut încă unul, natural. Viu, în ghiveci! Iar anul acesta, același brăduț care ne-a slujit în trecut se află acum în curte și va fi împodobit cu beculețe rezistente la ger.

Așadar, o soluție eco este să cumperi un brad în ghiveci.
Vei spune:

- e mai mic și e mai scump! Plătești vreo 100- 150 lei și e mic cât brăduții care se dau în piață cu 30 de lei. Noi, oamenii, dorim ca lucrurile noastre să fie MARI. Multe și cât mai MARI, ca să arătăm bunăstarea noastră. Ce să fac cu o piticanie de brad?

Răspunsul meu: gândește-te că achiziționând un brad în ghiveci, plătești prețul vieții lui! Nu prețul morții lui. Are sens ce zic? Bradul acela va avea șansa să trăiască mai departe după ce te va fi slujit pe tine. Așa mic cum e, se va face mare.

- nu am curte, ce fac cu el după Sărbători? Răspunsul e simplu, firma de unde l-ai cumpărat cu siguranță  îl va primi înapoi și îl va replanta.

Am auzit că în Suedia există o lege care presupune ca la fiecare copac pe care l-ai tăiat, să plantezi doi puieți. Dar nu suntem în Suedia. Ciopârțim cu sânge rece și nu ne interesează că pe viitor, vom avea mai mulți copii și mai puțini brazi. Dacă strănepoții noștri vor dori un brad natural în loc de unul de plastic, n-au decât să-și cumpere unul din Suedia.

În ceea ce privește podoabele… Se comercializează în fiecare an atâtea globuri, de parcă ar fi prima oară în viața noastră când serbăm Crăciunul și n-avem, domn’le, globuri, trebuie să cumpărăm! Dacă anul trecut ornasem bradul în nuanțe de un albastru enervant, hai anul acesta să-l facem mov cu picățele. Să cumpărăm globuri, deci… Mari și sclipicioase. Dar podoabele, eco sau nu, sunt cu totul altă poveste.

Am încredere în responsabilitatea ta pentru mediu și în bunul tău gust, cititorule. Știu că vei fi un creștin exemplar anul acesta.

Studiu analiza deseu menajer

Aproximativ 40% din deșeurile românilor reprezintă materie primă pentru economia țării.

În prezent, un român din mediul urban generează, în medie, aproximativ 346 kg de deșeuri menajere*/an, în timp ce persoanele din mediul rural produc, în medie, de până la 3,5 ori mai puțin (aproximativ 95 kg de deșeuri menajere*/an). Din acestea, deșeurile reciclabile reprezintă aproximativ 39% în urban și 52% în rural, din care aproximativ jumătate sunt ambalaje.

*deșeuri menajere = deșeuri de ambalaj din plastic, metal, hârtie-carton, sticlă; deșeuri reciclabile altele decât cele de ambalaje, deșeuri reziduale (resturi de mâncare, de exemplu).

Categoriile de deșeuri generate în mediul urban 346 kg/ om/ an. Sursa: Eco-Rom Ambalaje.

Studiul este realizat de Eco-Rom Ambalaje, compania deţinătoare a licenţei “Punctul Verde” în România şi cea mai importantă organizaţie de preluare de la agenţii economici a obligaţiei de reciclare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje, în perioada septembrie 2012 – august 2013. Acesta prezintă analiza compoziției deșeului menajer în România, generat atât în mediul urban, cât și în cel rural.

,,După 10 ani de la ultimul studiu care a stat la baza strategiilor naționale de gestionare a deșeurilor, a venit timpul să aflăm ce cantitate de deșeuri generează un român, care sunt acestea și cum putem să le transformăm în resurse. Practic, acest studiu ne arată un aspect esențial pentru România în momentul de față: dacă gestionăm eficient deșeurile de ambalaje, putem îndeplini cu succes obligațiile naționale stabilite până în 2020 – reciclarea a 50% din deșeul reciclabil generat în gospodării.” a declarat Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.

Rezultatele studiului arată că, în mediul urban, populația separă, în containerele dedicate de 1,1m3, 6.3% (8.4 kg) din totalul deșeurilor reciclabile generate (134,6 kg deșeuri reciclabile generate anual de o persoană). Restul de aproximativ 94% se regăsesc în masa de deșeuri colectate în amestec și trimise spre stațiile de sortare și depozitele de deșeuri. Cele mai multe deșeuri reciclabile identificate de cetățeni sunt cele de hârtie, urmate de cele de plastic și de cele de sticlă.

Din masa totală de deșeuri reciclabile, deșeurile de ambalaje reprezintă aproximativ 50% (65 kg), iar raportat la totalul deșeurilor generate anual de o persoană în mediul urban (346 kg de deșeuri menajere*), ambalajele reprezintă 18%. Dacă acum 10 ani, conform unui studiu similar, toate deșeurile de ambalaje erau trimise la gropile de gunoi, în prezent, 7,5% din acestea sunt colectate în containerele de 1,1m3 (respectiv 5 kg din totalul de 65 kg de deșeuri de ambalaje generate anual de o persoană, în mediul urban).

,,Odată cu extinderea infrastructurii de reciclare, a crescut și numărul românilor care separă corect deșeurile de ambalaje. Cu toate acestea, efectele noilor investiții cu fonduri europene și private în gestionarea deșeurilor nu s-au făcut simțite în măsura așteptată, cauza fiind participarea unui număr încă redus de persoane la colectarea separată a deșeurilor menajere. În acest context, trebuie ca toți actorii – industrie, autorități, operatori de salubritate – să se implice mai mult în informarea și conștientizarea publicului, astfel încât separarea deșeurilor să devină o obligație și un obicei.” a mai declarat Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.

Studiul a fost realizat cu scopul de a evidenția posibilitatea atingerii țintelor stabilite prin Legea 211/2011 – Legea Deșeurilor – și a determina tipurile și cantitățile de deșeuri generate în gospodăriile populației (cu precădere ponderea ambalajelor în acest flux). Aceste date vor servi și la stabilirea de noi obligații în domeniul reciclării ambalajelor la nivel național, domeniu pentru care, pentru anul 2013, s-au stabilit următoarele ținte minime de reciclare: hârtie/carton – 60%; plastic – 22,5%; metale – 50%; sticlă – 50%.

În prezent, aproximativ 9 milioane de români au acces la sistemul de colectare separată pus la dispoziție de Eco-Rom Ambalaje. În parteneriat cu autoritățile locale și operatorii de salubritate desemnați, organizația dezvoltă serviciile de colectare separată a deșeurilor de ambalaje în 450 de localități, cu aproximativ 165 mai multe decât aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe detalii despre studiu, precum şi informaţii despre colectarea separată a deşeurilor de ambalaje pot fi aflate accesând site-ul  www.ColecteazaSelectiv.ro.

Compoziția deșeurilor menajere generate de populație; din masa deșeurilor reciclabile sunt evidențiate separat deșeurile de ambalaje

Ponderea deșeurilor generate în funcție de sezon

Despre Eco-Rom Ambalaje

ECO – ROM AMBALAJE S.A. este o organizaţie înfiinţată la sfârşitul anului 2003 de un grup de companii care activează în România şi care au luat iniţiativa implementării sistemului ”Der Grüne Punkt” – Punctul Verde, în ţara noastră. Acest sistem are ca scop îndeplinirea obligațiilor de reciclare a deșeurilor de ambalaje ce revin producătorilor care pun pe piață produse ambalate.

Eco-Rom Ambalaje a început activitatea în 2004 cu 81 de companii care au aderat la sistemul companiei, urmând ca prima jumătate a anului 2013 să se încheie cu 2591 de companii responsabile în portofoliu. Eco-Rom Ambalaje a preluat şi a îndeplinit cu succes, în fiecare an, obligaţiile de valorificare şi reciclare pe care şi le-a asumat pentru membrii săi.

Eco-Rom Ambalaje implementează şi dezvoltă în România un sistem de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje ce vizează atât agenţii economici, cât şi populaţia, care contribuie semnificativ la realizarea ţintelor de colectare şi reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

În 2012, Eco-Rom Ambalaje a îndeplinit cu succes obiectivul legal de reciclare de 55% şi a valorificat 61% (398.463 tone) din cantitatea de deşeuri de ambalaje puse pe piaţă de membrii săi (651.126 tone). Creșteri semnificative în ceea ce privește cantitatea de deșeuri de ambalaje reciclată s-au înregistrat, în principal, la ambalajele de tip PET și aluminiu. Astfel, la finalul anului 2012, au fost reciclate 2,7 miliarde de PET-uri (67.902 tone) și 400 de milioane de doze de aluminiu (5.073 tone).

În prima jumătate a anului 2013, Eco-Rom Ambalaje a extins serviciile de colectare separată în 450 de localități, cu aproximativ 165 mai multe decât aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, în prezent, aproximativ 45% din populația României – circa 9 milioane de români – au acces la sistemul de colectare selectivă prin cele aproximativ 17.500  pubele colorate puse la dispoziție de Eco-Rom Ambalaje.

Datorită rezultatelor obținute și a susținerii permanente a industriei, respectiv a producătorilor de bunuri ambalate, în dezvoltarea și eficientizarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje la nivel național, Eco-Rom Ambalaje îndeplinește 72% din obligația de reciclare a României pentru deșeurile de ambalaje (conform ANPM 2011).

Despre Punctul Verde

“Punctul Verde” este un simbol internaţional care semnalează cumpărătorului că firma producătoare sau importatoare s-a angajat să îndeplinească obligaţiile de reciclare şi valorificare a cantităţilor de ambalaje puse pe piaţă, prin contribuţia la dezvoltarea sistemului de colectare selectivă de la populaţie.

Colectare selectiva

În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani, calitatea apelor din UE lasă de dorit. Nici în ceea ce privește cantitatea de apă disponibilă nu stăm mai bine: deficitul de apă devine o problemă din ce în ce mai răspândită în Europa, în vreme ce un număr prea mare de state membre se confruntă cu tot mai multe fenomene extreme, cum ar fi inundațiile.

Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a rezolva problemele vechi și noi, în special poluarea apei, captarea apei pentru agricultură și producția de electricitate, utilizarea terenurilor și efectele schimbărilor climatice. Sunt necesare măsuri consolidate pentru a ajuta UE să își protejeze resursele de apă și să îmbunătățească eficiența utilizării resurselor sale (inclusiv a apei).

Janez Potočnik, comisarul pentru mediu, a declarat: „Acest plan de acțiune arată că avem o bună înțelegere a problemelor cu care ne confruntăm și că dispunem de o bază solidă pentru a le aborda. A venit momentul să trecem la acțiune pentru a beneficia pe deplin de legislația noastră și a deschide calea unor soluții inovatoare la nivel strategic și la nivel practic în acest sector. Este necesar un echilibru durabil între cererea și oferta de apă, luând în considerare nevoile populației și pe cele ale ecosistemelor naturale pe care se bazează aceasta.”

Un plan de acțiune

Pentru a atinge până în 2015 obiectivul referitor la o stare bună a apelor, stabilit deja prin directiva-cadru privind apa, planul de acțiune propune o abordare strategică pe trei niveluri:

• îmbunătățirea implementării politicii actuale a UE în domeniul apei, prin exploatarea la maximum a posibilităților oferite de legile în vigoare; de exemplu, stimularea adoptării de măsuri de reținere naturală a apei, cum ar fi refacerea zonelor umede și a zonelor inundabile ori îmbunătățirea implementării principiului „poluatorul plătește” prin măsurători, stabilirea tarifelor și o analiză economică mai bună;
• favorizarea integrării obiectivelor politicii în domeniul apei în alte domenii strategice relevante, cum ar fi agricultura, pescuitul, energia regenerabilă, transportul, precum și fondurile de coeziune și fondurile structurale;
• acoperirea lacunelor cadrului existent, în special în ceea ce privește instrumentele necesare pentru creșterea eficienței utilizării apei; în acest sens, planul de acțiune prevede stabilirea de către statele membre a unor obiective în materie de contabilizare a apei și de eficiență a utilizării apei, precum și elaborarea de norme UE în ceea ce privește reutilizarea apei.

Planul de acțiune nu prevede un cadru constrângător, care să stabilească o soluție unică universală, ci le propune statelor membre un set de instrumente susceptibile să îmbunătățească gospodărirea apei la nivel național și regional și la nivelul bazinelor hidrografice.

Planul de acțiune precizează că protecția apei nu se limitează la protecția mediului, ci este de asemenea o problemă de sănătate și de bunăstare, care are efecte asupra creșterii economice și prosperității. Planul de acțiune urmărește să garanteze că sectorul apei din UE exploatează din plin potențialul său de creștere și că sectoarele economice care depind de disponibilitatea apei la anumiți parametri calitativi pot prospera și stimula astfel creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Planul de acțiune beneficiază de susținerea unui parteneriat european pentru inovare în domeniul apei lansat în mai 2012.

Etapele următoare

Implementarea propunerilor prezentate în planul de acțiune se va face în cadrul strategiei comune de implementare a directivei-cadru privind apa. Este vorba de un proces deschis și participativ care reunește statele membre, organizații neguvernamentale și întreprinderi. Calendarul planului de acțiune privind apa este strâns legat de cel al strategiei Europa 2020 a UE și în special de cel al Foii de parcurs privind eficiența utilizării resurselor 2011, în cadrul căreia planul de acțiune este elementul-cheie în domeniul apei. Totuși, analiza pe care se bazează planul de acțiune acoperă o perioadă mai lungă, care se întinde până în 2050, și este de așteptat să contureze politicile UE în domeniul apei pe termen lung.

Context

În 2000, directiva-cadru privind apa a instituit un cadru juridic pentru protejarea și restabilirea purității apei în întreaga Europă și pentru garantarea utilizării acesteia pe termen lung și în mod sustenabil. Obiectivul general al directivei-cadru privind apa este de a readuce toate apele – de exemplu lacuri, râuri, pâraie și pânze freatice – la o stare sănătoasă până în 2015. Însă atingerea obiectivelor politicilor UE în domeniul apei este amenințată de mai multe probleme vechi și noi. Planul de acțiune pentru protejarea resurselor de apă ale Europei este răspunsul dat de UE la o provocare permanentă: atingerea obiectivelor politicii UE în domeniul apei. Propunerile din planul de acțiune sunt rezultatul unui proces de vastă consultare a publicului și a părților interesate.

În cursul elaborării planului de acțiune, s-a efectuat o evaluare a planurilor de management al bazinelor hidrografice ale statelor membre ale UE și a politicii UE privind deficitul de apă și seceta. Evaluarea a arătat că legislația actuală privind apa prezintă încă anumite lacune, precum și deficiențe considerabile privind implementarea, subliniind de asemenea că este necesar să se rezolve conflictele dintre politica în domeniul apei și obiectivele altor politici

Pentru informații suplimentare puteți consulta pagina web a Comisiei dedicată Planului de acțiune pentru protejarea resurselor de apă ale Europei: http://ec.europa.eu/environment/water/blueprint/index_en.htm

A se vedea de asemenea pagina web a Comisiei dedicată Parteneriatului european pentru inovare în domeniul apei: http://ec.europa.eu/environment/water/innovationpartnership/index_en.htm

Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor: http://ec.europa.eu/environment/resource_efficiency/pdf/com2011_571.pdf

Telefoanele mobile sunt îmbunătățite constant, acest lucru rezultând în mii de telefoane nedorite, baterii și accesorii ce sunt aruncate în fiecare an. Telefoanele mobile nu trebuie aruncate niciodata la gunoi !!  Ele conțin metale grele și alte materiale otravitoare ce pot polua apa și solul. Telefoanele mobile pot fi donate sau reciclate. Ele pot fi recondiționate și distribuite unor oameni care au nevoie de ele, familii, școli sau organizații caritabile din toata lumea.

Dacă un telefon nu poate fi recondiționat, el va fi reciclat. În timpul procesului de reciclare, plasticul, aurul, cuprul și alte metale prețioase sunt colectate. Nichelul și cadmiul sunt de asemenea extrase, prin casarea bateriilor în bucăți mici și introducerea lor într-un mic cuptor. Acesta arde plasticul și permite colectarea metalelor și răcirea lor.

Majoritatea caselor din România au în medie 3 telefoane mobile nefolosite, în sertare şi dulapuri. Aceste telefoane se devalorizează cu 20 RON pe lună. Uneori aceste lucruri se întamplă deoarece este mai scumpă organizarea vânzării acestora decât valoarea ce urmează a fi încasată.

Ultima invenție a americanilor, care nu există pe piața românească, este tonomatul pentru reciclat telefoane. Profitând de noua tendință ecologistă, aceștia au inventat un aparat în care introduci telefonul tau vechi și primești în schimb cupoane de cumpărături și cupoane cadou.

Noile dispozitive destinate uzului public şi intitulate EcoATM sunt prevăzute cu un compartiment special, în care oricine îşi poate depune telefonul mobil sau MP3 player-ul vechi. Acestea sunt scanate şi evaluate, iar clientul primeşte un bon şi o sumă de bani pentru reciclarea gadgetului său ieşit din uz.

După ce clientul depune gadgetul respectiv într-un compartiment special, dispozitivul EcoATM îl identifică cu ajutorul unei camere video şi stabileşte gradul de uzură. După această etapă, device-ul este verificat (cu ajutorul unui cablu special) pentru a se stabili dacă funcţionează. Conform politicii firmei producătoare, aparatele EcoATM nu preiau date din telefoanele sau tabletele depuse la reciclare.

După încheierea analizei şi a estimării, clientul primeşte un bon, alături de suma de bani care reflectă contravaloarea device-ului depus.

Conform biroul de presă al companiei producătoare, noile EcoATM-uri vor rezolva problema reciclării numeroaselor dispozitive electronice uzate sau îmbătrânite tehnologic, din întreaga lume. Aceeaşi companie crede că electronicele “recoltate” astfel vor fi reciclate, iar toate componentele lor vor fi folosite la crearea device-urilor de ultimă generaţie. Conform datelor companiei, telefoanele şi tabletele actuale pot fi reciclate în proporţie de aproximativ 75%.

Aparatele folosesc inteligență artificială pentru a recunoaște și deosebi diverse aparate electronice, dar și pentru a stabili  valoarea lor. Dacă posesorul telefonului este de acord cu prețul propus de aparat, primește banii cash sau îi poate dona unor fundații caritabile.

Dispozitivele de tip EcoATM au fost instalate deja în statul California, urmând să fie amplasate pe viitor şi în restul statelor americane.

Primele dispozitive acceptă pentru reciclare doar telefoane mobile şi MP3 playere, dar dispozitivele din următoarea generaţie vor accepta şi device-uri Galaxy Tab, iPad-uri, e-readere Kindle şi Nook uzate.

Automatele firmei au o acuratețe de 97,5% în recunoașterea dispozitivelor electronice. Practic, aparatele nu au nevoie de supraveghere umană. Acestea pot face diferența între ecranul unui telefon, care are sticla crăpată, ce nu necesită reparații prea scumpe și între unul cu pixelii stricați, ceea ce înseamnă că aparatul este inutilizabil.

EcoATM-urile  revând trei sferturi dintre telefoanele pe care le colectează. Fondatorii companiei plănuiesc deschiderea a peste 300 de asemenea ATM-uri în America, până la sfarsitul acestui an.

Surse informații: www.descopera.ro, http://www.ceasulcuc.ro, http://www.lumeatacurata.ro, http://www.dcnews.ro, www.ideideafaceri.manager.ro.

Surse foto: http://www.businessweek.com, http://www.dcnews.ro,www. postscapes.com.

Articol realizat de Ionela Marin

Noaptea, marea a rămas singură și pustie, așteptând nerăbdătoare răsăritul soarelui ce aduce cu el turiști dornici de a privi, a iubi, de a se cufunda în mare. Odată cu ei, nisipul fin devine mai arzător și mai încărcat cu…deșeuri. Am observat că în perioada vacanței, turiștii își lasă acasă grijile, stresul, problemele, uneori și manierele. Parcă din dorința de a lăsa ceva în urma noastră ”ne semnăm” cu deșeurile aruncate întâmplător.

Sunt și oameni care se ocupă de protejarea mediului chiar și în vacanță! Organizaţia „Mare Nostrum”, în parteneriat cu Asociaţia Litoral – Delta Dunării şi ABADL, au desfăşurat primele acţiuni de informare a turiştilor cu privire la necesitatea colectării deşeurilor pe plaje, începând din data de 15 iunie până la 15 septembrie, în cadrul campaniei Litoral curat 2012.

Voluntarii organizaţiei „Mare Nostrum” au împărţit, în fiecare weekend, peste  3.000 de materiale informative pentru conştientizarea turiştilor şi hotelierilor cu privire la importanţa colectării deşeurilor de pe plaje.

Până pe 15 septembrie, activităţile din cadrul proiectului Litoral Curat se vor desfăşura în toate staţiunile de pe litoral, între Năvodari şi Vama Veche. Acţiunile fac parte din ediţia a 8-a a campaniei Litoral curat, având ca scop adoptarea unui comportament responsabil şi prietenos faţă de mediul înconjurător, faţă de plajă şi mare.

În acțiunile de informare, conștientizare și educare a constănțenilor și turiștilor de pe litoral, Mare Nostrum are ca scop principal promovarea necesității colectării deșeurilor numai în zonele special amenajate, precum și importanța reciclarii materialelor recuperabile. Publicul țintă al campaniei este reprezentat de turiștii aflați pe litoral în sezonul estival, operatori de plajă, locuitori din zona costieră romanească și administrația locală.

Săptamânal, au loc caravane de informare în stațiuni diferite, pentru a fi informat un numar mai mare de turiști. În zilele de joi, echipele de coordonatori și voluntari Mare Nostrum merg la hotelieri, pentru a pune la dispoziția turiștilor materiale informative.

La fiecare final de săptămână, au loc sesiuni de informare şi conştientizare pe plajele româneşti. Directorul ONG Mare Nostrum, Mihaela Cândea, a declarat: „Ediţia de anul acesta este o continuare a acţiunilor noastre desfăşurate pe linia protejării zonei costiere româneşti şi a implementării conceptului de colectare selectivă, în special în rândul turiştilor. Anul acesta ne bucurăm de parteneriatul cu Asociaţia Litoral, sperând ca, prin eforturile noastre comune, să aducem un plus de informaţie şi o schimbare reală de atitudine în rândul turiştilor şi localnicilor”.

Noaptea marea nu se mai vede…se aude!

Sursa: http://www.radiovacanta.ro, http://www.cugetliber.ro, www.ecomagazin.ro, http://www.bursa.ro, http://www.telegrafonline.ro, http://business-forum.ro

Sursa foto: http://www.kudika.ro,  http://www.nelutu.info, http://business-forum.ro

Astept cu interes comentariile voastre pe aceasta tema. De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invit sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre!

Articol realizat de Ionela Marin

- Zona de depozitare (zona destinată stocării deșeurilor) – suprafața aproximativă de 38,7 ha, compartimentată în 8 celule de cca. 4,2 ha fiecare;

- Zona de servicii (zona destinată serviciilor logistice, activităților de gestionare și de transfer a deșeurilor), cu o suprafață de cca. 3,3 ha.

Capacitatea de depozitare este de: 11,5 milioane mc. Fluxul zilnic deșeuri: aprox. 1,600 tone. Timpul de funcționare: 25-30 ani. Cantitate deșeuri: 600,000 tone / an. Frecvența de sosire la depozit: 1 auto-gunoiera / 6-7 minute.

Depozitul ecologic deservește gospodării din toate sectoarele capitalei, adica circa 1.200.000 locuitori.

Depozitul ecologic Vidra este licențiat în clasa I prin Ordin emis de Autoritatea Naționala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice și este certificat pentru Sistemul de Management de Calitate, Mediu și Sănătate și Securitate Ocupațională de catre organismul de certificare TUV Rheinland InterCert.  Depozitul Ecologic Vidra este un depozit unicat în România datorită conceptului “platforma de transfer deșeuri”.

Platforma de transfer este o construcție solidă, proiectată să susțină un flux care în prezent se ridică la 400 de autogunoiere pe zi. Rampa de transfer deșeuri este cel mai important punct în desfășurarea procesului tehnologic al Depozitului Ecologic Vidra.

Beneficiile oferite de conceptul unic de “platformă de transfer deșeuri” se transpun în servicii de calitate. Timpul scurt petrecut în incinta depozitului ecologic Vidra crește exponențial posibilitatea efectuării unui numar mai mare de transporturi zilnice de catre o autogunoieră.

Monitorizarea activității depozitului se face printr-un sistem electronic de cântărire – monitorizarea cantității de deșeuri, a provenienței și natura acestora; identificarea operatorului de salubritate; un alt sistem este cel de supraveghere video a punctelor cheie din cadrul depozitului.

În cadrul depozitului s-a investit 30 de milioane de euro pentru construirea unei centrale de producție a energiei electrice din biogaz.

Biogazul este colectat, tratat și transportat la turbinele pe gaze, ale caror generatoare  produc energie electrică, fiind evacuată în rețeaua zonală de distribuție.

Într-o prima faza vor exista microturbine, pentru o putere egala cu 2 MW, iar în final, puterea totală netă a centralei va atinge 14 MW.

Eco Sud are drept obiectiv soluții integrate de mediu, destinate depozitarii și eliminării deșeurilor menajere solide și asimilabile, în condițiile minimizării impactului asupra mediului înconjurător.

Sursa: www.ecosud.ro, www.ziare.com, http://www.energyonline.ro, http://www.curierulnational.ro.

Sursa foto: www.ecosud.ro, www.curierulnational.ro.

Articol realizat de Ionela Marin