Materiale necesare:

- o cutie de bomboane sau un capac de la o cutie pantofi
- capace de la sticle de PET (diferite mărimi și culori)
- nasturi, resturi de hârtie
- sfoară
- foarfece
- lipici
- creion

Pasul 1. Se desfac marginile lipite ale cutiei de bomboane/ capacului de la cutia de pantofi.

Pasul 2. Se lipesc între ele colțurile marginilor, pentru a asigura rigiditatea ramei.

Pasul 3.  Cu foarfeca se fac orificii de-a lungul laturii de sus a cutiei (așezată format landscape/ peisaj), la aprox. 2 cm una față de cealaltă.

Pasul 4. Se trasează conturul unui dreptunghi in interiorul cutiei, după care se decupează.

Pasul 5. Din dreptunghiul rămas la pasul anterior se decupează peștișori de diferite forme și mărimi.

Pasul 6. Pe figurinele obținute se lipesc capace, câte unul pe fiecare față.

Pasul 7.  Fiecare figurină se decorează pe ambele fețe, după plac (refolosind materiale vechi: nasturi, fâșii de hârtie rămase de la alte proiecte, buline de hârtie rezultate în urma perforării etc.)

Pasul 8. Figurinele se găuresc în partea superioară cu ajutorul unui ac gros sau cu perforatorul și se leagă de rama de carton, trecând sfoara prin orificiile obținute la pasul 3.

Acvariul ECO este gata! Când te plictisești de o față, îl poți întoarce pe cealaltă parte!

Produs realizat de către Diana Lemnaru, echipa Infinit-Edu.

Să zâmbim așadar, să luăm exemplul lor și să avem grijă de planeta noastră!

Sursă foto

După articolul dedicat apei, revin cu o serie de filmulețe care atrag atenția asupra mâncării irosite la nivel global.

Pentru alte sfaturi pentru a nu risipi mâncarea, în articolul Greenly.

Sursă foto

Da, sunt al nu-știu-câtelea ecologist împotriva masacrării a mii de brazi cu ocazia Crăciunului. Dar nu te costa nimic să citești articolul mai departe. O să fiu succintă.

De ce nu e frumos să cumperi un brad tăiat:

- pentru că nu ai certitudinea că bradul pe care îl cumperi nu este tăiat ilegal. Dacă încurajezi acest comerț, nu faci decât să contribui la un obicei născut din foame de bani, iar anul viitor vor fi ciopârțiți și mai mulți brazi.

- pentru că după ce își va da duhul complet, va sfârși în mod tragic azvârlit (sau așezat, nu contează) în fața blocului, și de acolo la groapa de gunoi (de multe ori nu foarte prompt, pentru că gunoiul e colectat mai greu după Revelion). În loc să crească înalt ca bradul ce este, i-ai schimbat destinul, umilindu-l. Iată câteva fotografii care să susțină spusele mele:

Sursă foto: bihon.ro

Sursă foto:danbotoman.blogspot.com

Sursă foto:danbotoman.blogspot.com

Sursă foto: gradinavisata.wordpress.com

În cazul în care în orașul tău, brazii sunt colectați separat ca resturi vegetale și folosiți ca îngrășământ în agricultură (ceea ce în București nu se întâmplă), e cât de cât în regulă să ai un brad tăiat. Altfel, nu prea.

Deși obiceiul cu bradul este de origine păgână, putem avea în minte o semnificație frumoasă pentru el. O poveste spune că Fecioara Maria, căutând să-și adăpostească pruncul de ninsoare, a găsit un loc ferit sub un brad, întrucât era singurul copac verde pe timp de iarnă. Iar noi, în semn de recunoștință, împodobim bradul ca pe un adevărat erou al serii de Crăciun, care ne va adăposti cadourile. Apoi, îl privim cum se ofilește (ba chiar ne enervăm pe el că încep să cadă ace și face mizerie) iar cândva prin ianuarie, pa-pa, brad! (revezi foto de mai sus. Halal priveliște în ziua mea de nume…)

Pe de altă parte, de ce este frumos să ai un brad natural?

- pentru că miroase superb. Într-adevăr, și eu ador să miroasă a brad în casa mea. Este ceva minunat, îți amintește de copilărie și îți provoacă flash-back-uri ale cadourilor primite, ale momentelor calde petrecute an de an cu cei iubiți.

Noi (familia mea) avem un brad de plastic. Nici plasticăraiele nu sunt eco prin natura lor non-biodegradabilă, dar dacă te asiguri că bradul tău de plastic ajunge, după ani buni de uz, la reciclat, atunci poți sta liniștit.

După cum spuneam, avem un brad artificial. Miroase a motan, nicidecum a brad. Îi sugerasem mamei să cumpere mai multe ramuri naturale și să le înșire prin casă după plac, ca să miroasă frumos. Dar parcă nu mirosea suficient. Așa că anul trecut, pe lângă brăduțul de plastic, am mai avut încă unul, natural. Viu, în ghiveci! Iar anul acesta, același brăduț care ne-a slujit în trecut se află acum în curte și va fi împodobit cu beculețe rezistente la ger.

Așadar, o soluție eco este să cumperi un brad în ghiveci.
Vei spune:

- e mai mic și e mai scump! Plătești vreo 100- 150 lei și e mic cât brăduții care se dau în piață cu 30 de lei. Noi, oamenii, dorim ca lucrurile noastre să fie MARI. Multe și cât mai MARI, ca să arătăm bunăstarea noastră. Ce să fac cu o piticanie de brad?

Răspunsul meu: gândește-te că achiziționând un brad în ghiveci, plătești prețul vieții lui! Nu prețul morții lui. Are sens ce zic? Bradul acela va avea șansa să trăiască mai departe după ce te va fi slujit pe tine. Așa mic cum e, se va face mare.

- nu am curte, ce fac cu el după Sărbători? Răspunsul e simplu, firma de unde l-ai cumpărat cu siguranță  îl va primi înapoi și îl va replanta.

Am auzit că în Suedia există o lege care presupune ca la fiecare copac pe care l-ai tăiat, să plantezi doi puieți. Dar nu suntem în Suedia. Ciopârțim cu sânge rece și nu ne interesează că pe viitor, vom avea mai mulți copii și mai puțini brazi. Dacă strănepoții noștri vor dori un brad natural în loc de unul de plastic, n-au decât să-și cumpere unul din Suedia.

În ceea ce privește podoabele… Se comercializează în fiecare an atâtea globuri, de parcă ar fi prima oară în viața noastră când serbăm Crăciunul și n-avem, domn’le, globuri, trebuie să cumpărăm! Dacă anul trecut ornasem bradul în nuanțe de un albastru enervant, hai anul acesta să-l facem mov cu picățele. Să cumpărăm globuri, deci… Mari și sclipicioase. Dar podoabele, eco sau nu, sunt cu totul altă poveste.

Am încredere în responsabilitatea ta pentru mediu și în bunul tău gust, cititorule. Știu că vei fi un creștin exemplar anul acesta.

Studiu analiza deseu menajer

Aproximativ 40% din deșeurile românilor reprezintă materie primă pentru economia țării.

În prezent, un român din mediul urban generează, în medie, aproximativ 346 kg de deșeuri menajere*/an, în timp ce persoanele din mediul rural produc, în medie, de până la 3,5 ori mai puțin (aproximativ 95 kg de deșeuri menajere*/an). Din acestea, deșeurile reciclabile reprezintă aproximativ 39% în urban și 52% în rural, din care aproximativ jumătate sunt ambalaje.

*deșeuri menajere = deșeuri de ambalaj din plastic, metal, hârtie-carton, sticlă; deșeuri reciclabile altele decât cele de ambalaje, deșeuri reziduale (resturi de mâncare, de exemplu).

Categoriile de deșeuri generate în mediul urban 346 kg/ om/ an. Sursa: Eco-Rom Ambalaje.

Studiul este realizat de Eco-Rom Ambalaje, compania deţinătoare a licenţei “Punctul Verde” în România şi cea mai importantă organizaţie de preluare de la agenţii economici a obligaţiei de reciclare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje, în perioada septembrie 2012 – august 2013. Acesta prezintă analiza compoziției deșeului menajer în România, generat atât în mediul urban, cât și în cel rural.

,,După 10 ani de la ultimul studiu care a stat la baza strategiilor naționale de gestionare a deșeurilor, a venit timpul să aflăm ce cantitate de deșeuri generează un român, care sunt acestea și cum putem să le transformăm în resurse. Practic, acest studiu ne arată un aspect esențial pentru România în momentul de față: dacă gestionăm eficient deșeurile de ambalaje, putem îndeplini cu succes obligațiile naționale stabilite până în 2020 – reciclarea a 50% din deșeul reciclabil generat în gospodării.” a declarat Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.

Rezultatele studiului arată că, în mediul urban, populația separă, în containerele dedicate de 1,1m3, 6.3% (8.4 kg) din totalul deșeurilor reciclabile generate (134,6 kg deșeuri reciclabile generate anual de o persoană). Restul de aproximativ 94% se regăsesc în masa de deșeuri colectate în amestec și trimise spre stațiile de sortare și depozitele de deșeuri. Cele mai multe deșeuri reciclabile identificate de cetățeni sunt cele de hârtie, urmate de cele de plastic și de cele de sticlă.

Din masa totală de deșeuri reciclabile, deșeurile de ambalaje reprezintă aproximativ 50% (65 kg), iar raportat la totalul deșeurilor generate anual de o persoană în mediul urban (346 kg de deșeuri menajere*), ambalajele reprezintă 18%. Dacă acum 10 ani, conform unui studiu similar, toate deșeurile de ambalaje erau trimise la gropile de gunoi, în prezent, 7,5% din acestea sunt colectate în containerele de 1,1m3 (respectiv 5 kg din totalul de 65 kg de deșeuri de ambalaje generate anual de o persoană, în mediul urban).

,,Odată cu extinderea infrastructurii de reciclare, a crescut și numărul românilor care separă corect deșeurile de ambalaje. Cu toate acestea, efectele noilor investiții cu fonduri europene și private în gestionarea deșeurilor nu s-au făcut simțite în măsura așteptată, cauza fiind participarea unui număr încă redus de persoane la colectarea separată a deșeurilor menajere. În acest context, trebuie ca toți actorii – industrie, autorități, operatori de salubritate – să se implice mai mult în informarea și conștientizarea publicului, astfel încât separarea deșeurilor să devină o obligație și un obicei.” a mai declarat Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.

Studiul a fost realizat cu scopul de a evidenția posibilitatea atingerii țintelor stabilite prin Legea 211/2011 – Legea Deșeurilor – și a determina tipurile și cantitățile de deșeuri generate în gospodăriile populației (cu precădere ponderea ambalajelor în acest flux). Aceste date vor servi și la stabilirea de noi obligații în domeniul reciclării ambalajelor la nivel național, domeniu pentru care, pentru anul 2013, s-au stabilit următoarele ținte minime de reciclare: hârtie/carton – 60%; plastic – 22,5%; metale – 50%; sticlă – 50%.

În prezent, aproximativ 9 milioane de români au acces la sistemul de colectare separată pus la dispoziție de Eco-Rom Ambalaje. În parteneriat cu autoritățile locale și operatorii de salubritate desemnați, organizația dezvoltă serviciile de colectare separată a deșeurilor de ambalaje în 450 de localități, cu aproximativ 165 mai multe decât aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe detalii despre studiu, precum şi informaţii despre colectarea separată a deşeurilor de ambalaje pot fi aflate accesând site-ul  www.ColecteazaSelectiv.ro.

Compoziția deșeurilor menajere generate de populație; din masa deșeurilor reciclabile sunt evidențiate separat deșeurile de ambalaje

Ponderea deșeurilor generate în funcție de sezon

Despre Eco-Rom Ambalaje

ECO – ROM AMBALAJE S.A. este o organizaţie înfiinţată la sfârşitul anului 2003 de un grup de companii care activează în România şi care au luat iniţiativa implementării sistemului ”Der Grüne Punkt” – Punctul Verde, în ţara noastră. Acest sistem are ca scop îndeplinirea obligațiilor de reciclare a deșeurilor de ambalaje ce revin producătorilor care pun pe piață produse ambalate.

Eco-Rom Ambalaje a început activitatea în 2004 cu 81 de companii care au aderat la sistemul companiei, urmând ca prima jumătate a anului 2013 să se încheie cu 2591 de companii responsabile în portofoliu. Eco-Rom Ambalaje a preluat şi a îndeplinit cu succes, în fiecare an, obligaţiile de valorificare şi reciclare pe care şi le-a asumat pentru membrii săi.

Eco-Rom Ambalaje implementează şi dezvoltă în România un sistem de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje ce vizează atât agenţii economici, cât şi populaţia, care contribuie semnificativ la realizarea ţintelor de colectare şi reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

În 2012, Eco-Rom Ambalaje a îndeplinit cu succes obiectivul legal de reciclare de 55% şi a valorificat 61% (398.463 tone) din cantitatea de deşeuri de ambalaje puse pe piaţă de membrii săi (651.126 tone). Creșteri semnificative în ceea ce privește cantitatea de deșeuri de ambalaje reciclată s-au înregistrat, în principal, la ambalajele de tip PET și aluminiu. Astfel, la finalul anului 2012, au fost reciclate 2,7 miliarde de PET-uri (67.902 tone) și 400 de milioane de doze de aluminiu (5.073 tone).

În prima jumătate a anului 2013, Eco-Rom Ambalaje a extins serviciile de colectare separată în 450 de localități, cu aproximativ 165 mai multe decât aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, în prezent, aproximativ 45% din populația României – circa 9 milioane de români – au acces la sistemul de colectare selectivă prin cele aproximativ 17.500  pubele colorate puse la dispoziție de Eco-Rom Ambalaje.

Datorită rezultatelor obținute și a susținerii permanente a industriei, respectiv a producătorilor de bunuri ambalate, în dezvoltarea și eficientizarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje la nivel național, Eco-Rom Ambalaje îndeplinește 72% din obligația de reciclare a României pentru deșeurile de ambalaje (conform ANPM 2011).

Despre Punctul Verde

“Punctul Verde” este un simbol internaţional care semnalează cumpărătorului că firma producătoare sau importatoare s-a angajat să îndeplinească obligaţiile de reciclare şi valorificare a cantităţilor de ambalaje puse pe piaţă, prin contribuţia la dezvoltarea sistemului de colectare selectivă de la populaţie.

Colectare selectiva

Planficarea călătoriei

- Cât se poate, alegeți hostelurile! Aceste locații sunt aproape  întotdeauna primitoare și funcționează pe principiul economisirii, în orice sens! De obicei au implementate sisteme de reducere a consumului, de reciclare și sunt ocazii de formare a prieteniilor în camerele comune, unde o masă multiculturală este apreciată de toți! Tot aici puteți obține informații importante despre punctele turistice din zonă și chiar un ghid free of charge! :)

- Alegeți cazarea cât mai aproape de mijloacele de transport în comun. În felul acesta bifați atât economia combustibilului, cât și un transport favorabil mediului înconjurător. Căutați informații cu privire la costul călătoriilor; se pot găsi foarte ușor pachete convenabile (de grup, de weekend etc.)

- Alegeți cu responsabilitate modalitatea de transport până la destinație. Dacă sunteți curajoși, încercați varianta autostopului (în România a început promovarea acestui transport și pe rețelele de socializare, unde oricine poate cere sau da ajutor în acest sens. Costurile sunt întotdeauna mai mici. Vă recomand https://www.facebook.com/groups/ia.ma.nene/ pentru România. Există și variantele “Ia-mă, nene” Muntenia, Moldova și Ardeal.) Dacă decideți să plecați în grup cu autoturismul personal, este de asemenea, o variantă bună – costurile sunt împărțite și aici. Dacă alegeți destinații îndepărtate și mergeți cu avionul, un eco-gest pe care să îl faceți rămâne să rezervați biletele online (orice economisire a hârtiei este mai mult decât apreciată).

Înainte de plecare

- Nu uitați să scoateți din priză orice aparate, să opriți gazul și eventual, pentru siguranța voastră, să aveți o persoană delegată prin chei în grija casei. :)

Cât timp sunteți acolo

- Nu lăsați becurile aprinse când părăsiți camera! Este valabilă și o responsabilitate față de frigiderul comun sau calorifere (puteți opri sau scade căldura când plecați pentru o perioadă mai lungă).

- Nu consumați multă apă la duș. În unele locuri apa este mai prețioasă decât am crede.

- Pe cât posibil, mergeți pe jos, cu bicicleta sau cu transportul în comun.

- Luați hărți și broșuri pe care aveți de gând să le folosiți. Împărțiți-le atunci când este cazul. Economia de hârtie parcă ne apropie mai mult. :) Le puteți găsi gratuite în aproape orice Info-Point local.

- Nu deranjați mediul natural prin ruperea florilor sau adunarea altor elemente. Rezumați-vă în a face fotografii. Fiți creativi și imortalizați locația într-un mod haios gândindu-vă la o caracteristică a acesteia.

- Nu cumpărați produse care să provină de la animale în pericol de dispariție! Dacă nu le cunoașteți, puteți oricând să cercetați aici http://www.cites.org/eng/resources/species.html

- Când urcați pe munte sau faceți trekking în oricare altă locație minunată din lumea aceasta mare, nu părăsiți traseul marcat pentru a fi în siguranță și pentru a fi siguri că nu distrugeți natura.

- Cumpărați alimente produse local. În felul acesta se reduce considerabil poluarea rezultată din import.

- Păstrați-vă o sticluță de apă pe care să o reumpleți – evitați deșeurile în plus și economisiți și bani.

- Folosiți bateriile re-încărcabile pentru aparatele foto. Acest gest contează enorm de mult!

- Folosiți sacoșa de pânză la cumpărăturile pe care le faceți în călătoria voastră. Evitați cumpărarea sacoșelor de plastic, care parcă inundă Pământul!

- Nu cereți schimbarea lenjeriei de pat decât atunci când considerați că este necesar.

- Pentru a evita folosirea în exces a paharelor de plastic, vă puteți aduce o cană de acasă.

- Nu luați toate produsele de igienă din baia hotelului, dacă nu vă sunt de folos.

- Alegeți să urcați pe scări, în loc să folosiți liftul din hotel.

- Oferiți ajutorul vostru gazdelor (de exemplu de la pensiuni)! În felul acesta vă puteți împrieteni și îndeplinirea anumitor sarcini ar dura mult mai puțin.  Există anumite locații care oferă cazare și masă în schimbul ajutorului vostru. Trebuie doar să faceți o cercetare temeinică pe internet.

Când ajungeți acasă

- Scrieți un e-mail de mulțumire persoanelor care v-au găzduit, ghidat sau ajutat în călătorie. Specificați importanța comportamentului lor eco pentru voi. Aprecierea aceasta va determina o promovare eco mai departe.

Zâmbiți și veți primi zâmbete! :)

Surse informații: www.epa.gov, www.squidoo.com

Surse fotografii: zazzle, thesimpledollar, life123, budapestinfo, tanyaeco, fundraising, sacosadepanza, tripadvisor

Chiar dacă nu aveți preocupări pentru protecția mediului înconjurător sau pentru conservarea resurselor, tot merită să respectați principiile unei „vieți eco”, cel puțin pentru avantajele financiare. Folosirea apei la cât este strict necesar, nu vă va afecta confortul personal. Iată ce trebuie să faci:

• Petrece un timp rezonabil la duş. Fiecare minut în plus înseamnă 25 de litri de apă risipiţi.
• Închide apa când te speli pe dinţi. Poţi face astfel o economie de aproximativ 60 de litri de apă pe lună.
• Alege o maşină de spălat rufe economică. În acest fel, o familie poate economisi până la 300 de litri de apă pe lună. (Maşinile de spălat automate cu încărcare frontală au nevoie de 30-50 de litri de apă pentru un ciclu obişnuit de spălare. Cele cu încărcare prin partea verticală folosesc în medie 130 de litri de apă.)
• Înlocuieşte instalaţiile sanitare vechi şi închide corect robinetul de apă după ce îl foloseşti pentru a face o economie de apă de aproape 500 de litri pe lună.
• Înlocuieşte vasele de WC obişnuite cu unele cu un consum reglabil sau diferenţiat. Poţi reduce astfel cu până la 50% consumul de apă. Vasele de WC dotate cu două nivele de tragere a apei – până la jumătate pentru necesitatea lichidă (urina) și completă pentru necesitatea solidă – te ajută să economisești până la 25.000 de litri de apă pe an.
• Fă duş în loc de baie. Astfel poţi consuma de 4 ori mai puţină apă. În timpul unui duş obişnuit de 10 minute se consumă 250 de litri de apă. Dacă nu poți renunța la baia în cadă, folosește apa respectivă pentru toaletă. Nu uita însă că apa folosită la baia în cadă echivalează cu necesitățile umane de apă pentru 60 de zile.
• Înlocuieşte capul de duş obişnuit cu unul economic. Deşi când te speli nu simţi diferenţa, acesta introduce aer în apa care curge prin duş, reducând consumul.
• Când reglezi temeperatura apei la duş, dă apa caldă mai încet în loc să dai drumul la mai multă apă rece. Economiseşti de 2 ori, atât prin reducerea cantităţii de apă cât şi prin minimizarea consumului de apă caldă, mai scumpă în medie cu 5%. În plus, economiseşti şi energia necesară în centrală pentru a încălzi apa.
• Nu folosi vasul de toaletă ca pe un coş de gunoi. De fiecare dată când tragi apa la WC în alt scop decât acela pentru care a fost destinat, cheltuieşti echivalentul cantităţii de apă pe care o foloseşti. Să arunci la coşul de gunoi nu te costă nimic.
• Utilizează apa doar când ai nevoie să clăteşti vasele. Nu lăsa apa să curgă atunci când foloseşti buretele şi detergentul de vase. Astfel poţi economisi 20 de litri de apă la fiecare ciclu de spălare. Spălatul vaselor într-o gospodărie obişnuită înseamnă un consum mediu zilnic de 150 de litri de apă. Mai poți de asemenea să speli vasele în lighean, iar chiuveta să o folosești doar pentru limpezire – economie minim 2 mc/ lună.
• Închide apa când foloseşti săpunul pentru a te spăla pe mâini. Astfel economiseşti cel puţin 1 litru de apă la fiecare spălare pe mâini.
• Foloseşte apa cu intermitenţă când te bărbiereşti. Poţi face astfel o economie de 20 de litri de apă de persoană pe lună.
• Aşteaptă până când ai suficiente haine de spălat pentru o încărcare completă a maşinii de spălat. Economiseşti timp, apă şi electricitate.
• Redu cantitatea de apă pentru clătire, prin utilizarea detergenţilor ecologici,
• Instalează o sită care introduce aer în apa care curge la robinet. Prin acest dispozitiv economiseşti 20% din apa consumată fără a resimţi în mod neplăcut diferenţa când foloseşti robinetul. Vei avea un jet mai puternic cu un consum mai mic de apă.
• Colectează apa de ploaie dacă locuieşti la casă. O poţi folosi la udatul grădinii sau la spălatul maşinii şi astfel poţi face o economie de 1.000 de litri pe an.
• Dacă spălați autoturismul personal singuri nu folosiți furtunul. Mașina se poate spăla mult mai bine cu o găleată de apă călduță și șampon. Astfel veți economisi minim 3 mc de apă pe lună.

Poate îți este justificată reținerea, reticența cu care privești sfaturile enunțate mai sus, dar fă un test, ia-ți un timp de probă (măcar o lună) în care să respecți principiile acestea și compară facturile la apă. Diferența de bani care ți-a rămas în buzunar, înmulțește-o cu cele 12 luni ale anului, și vei vedea cât economisești într-un an, apoi în 10 ani.

Poate vă gândiți că efortul dvs este neglijabil, nu contribuie cu nimic la rezolvarea problemei, că altele sunt problemele și soluțiile, însă nici nu știți ce putere are exemplul personal. O vorbă din popor spune că pic cu pic se face marea! Și mai ai ceva de câștigat: acea satisfacție personală a lucrului împlinit, a liniștii sufletești că ai făcut un lucru bun și util.

Surse info:

http://www.economisestepentrutine.ro/consumul-de-apa/; http://www.ecumsa.ro/economii-cheltuieli/cum-sa-economisim-la-consumul-de-apa; http://www.libertatea.ro/detalii/articol/cum-sa-faci-economie-de-energie-la-tine-acasa-415663.html; http://economisim.info/2012/09/28/astazi-discutam-despre-economisirea-apei/; http://www.amz.ro/cum-se-face/cum-sa-faci-economie-la-apa; http://www.energeia.ro/sa-facem-economie/metode-revelatoare-de-a-economisi-apa-in-propria-locuinta-1279/#respond; http://www.misiuneacasa.ro/forum/showthread.php?23900-Necesitatea-economiei-de-apa/page3; http://decoresque.blogspot.ro/2012/03/79-economie-la-apa-cu-bateriile-kludi.html

Surse foto:

http://www.ziarulring.ro/stiri/42749/cum-sa-procedezi-ca-sa-scapi-de-factura-la-apa

Termoizolaţiile pe bază de celuloză sunt o soluţie ecologică şi practică.

Izolaţia pe bază de celuloză a apărut în America anilor 1920. În 1928, hârtia reciclată era pusă în operă cu ajutorul unei maşini de suflat, special concepută pentru acest tip de lucrare. În România hârtia era des folosită înainte de 1989 la izolaţia dintre perete şi tocul ferestrelor, unde acum se foloseşte spuma poliuretanică. Meşterii “comunişti” umpleau aceste goluri cu ambalajele sacilor de ciment sau chiar cu ziare, după care finisau în jurul ferestrei.

Între timp, lucrurile s-au schimbat… Deși în România încă nu este populară izolația celulozică, ea este o metodă care se folosește cu succes pe piețele nordice de zeci de ani, de exemplu în Finlanda, aceste sistem este folosit de 25-30 de ani, iar circa 80% din casele finlandezilor sunt izolate astfel.

Fig. 1,2- Case finlandeze 

Această tehnologie a patruns la noi din 2003 și se dezvoltă încet-încet, parțial din lipsă de informații, dar și dintr-o oarecare reticență la nou. Celuloza este un foarte bun izolator termic.

Izolația celulozică modernă folosește ca materie primă hârtia de ziar reciclată, care este sortată, tocată marunt și introdusă apoi într-o moară de tocat care descompune hârtia până la obținerea fibrelor sale brute, tratate apoi cu aditivi speciali pentru a căpăta proprietăți ignifuge sau protecție față de dăunători (insecte, șoareci). Fibrele de celuloză sunt impregnate cu sare de bor pentru a le proteja de foc, mucegai, insecte sau alți dăunători. Sarea de bor este naturală și nu dăunează omului sau mediului înconjurator. Ea se regaseste, de exemplu, în cantiăți minime, în alimente cât și în lichidele pentru lentilele de contact. Producția este supusă celor mai severe criterii de calitate folosind tehnică germană, austriacă și europeană.

Izolația termică se poate folosi atât pentru pereți, podele, cât și pentru tavane și acoperișuri, asigurând totodată o protecție fonică ridicată.

Izolația celulozică poate fi proiectată pe orice fel de structură, iar de obicei este folosită la interior și la mansarde. Avantajul ei este că fibrele de celuloză sunt suflate mecanic în locurile dorite printr-un furtun, creând o „saltea”, care are aspectul lânii.

De asemenea, izolația celulozică are avantajul că se instalează repede. De pildă, o suprafață de 120 de metri pătrați poate fi acoperită în 3-4 ore cu un strat de 10 centimetri, în funcție de complexitatea structurii. Totodată, asigură un grad de umplere de 100% a suprafețelor.

Mai mult, costurile de încălzire sunt diminuate cu cel putin 25% în perioada iernii prin acest tip de izolație, în timp ce vara temperatura din casă este mai scazută cu cel puțin 5 grade decât în mod obișnuit. Caracteristicile acestui produs îl fac ideal pentru folosirea în spaţii precum golurile din pereţi în case de lemn sau pe structură din metal. Fibrele de celuloza devin în constructia lor pâsloase, formând o saltea care se potriveste exact locului unde este așezată.

Montajul este simplu: pe profilele fixate pe peretele exterior se montează un plastic special. Astfel, rezultă un perete dublu gol pe dinăuntru, asemănător celor din gips-carton, în interiorul căruia se toarnă materialul celulozic. Performanţele termice sunt similare cu ale polistirenului, dar preţul este un pic mai mare, din cauza tratamentului ignifug la care este supusă hârtia reciclată. Astfel, un metru pătrat de izolaţie celulozică costă între 15 şi 17 lei, în timp ce polistirenul se situează în jurul sumei de 10 lei. Însă un mare avantaj al celulozei este că produsul nu se tasează în timp, deci performanţele vor fi menţinute un timp îndelungat.

Disponibilă sub formă de blocuri sau pulbere fibroasă, izolaţia termică pe bază de celuloză este uşor de aplicat. Acest tip de izolaţie poate fi făcut de orice persoană înzestrată cu puţin simţ practic şi cu unelte de mână care în general se află în gospodăria tuturor. Bineînţeles, utilizarea unei maşini de suflat asigură o calitate mai bună.

Spre deosebire de alte materiale izolante, celuloza nu este toxică, nu contine substanțe nocive, nu irită pielea, fiind considerată un material termoizolant ”simpatic”.

Sursa: http: //www.ecosistemrecycling.ro, www.termocel.ro, www.rlh.ro, http://izolare.termice.ro/, http://www.omuletiiverzi.ro, http://casa.acasa.ro, http://www.adevarul.ro, http://www.arazu.ro.

Sursa foto: www.ecocel.ro, www.termocel.ro, www.ecology.md, www.stiri.com.ro.

Articol realizat de Ionela Marin

Există mari diferențe de calitate a apei, de la oraș la oraș și de la o zonă la alta, însă aceste diferențe țin mai mult de proprietățile organoleptice ale acesteia și mai puțin de cele chimice sau microbiologice (vorbim de apa de la robinet aici). De asemenea, există unele diferențe și între calitatea apei care pleacă din stația de tratare și calitatea apei care ajunge la consumatori; aici diferențele sunt date de starea rețelei de distribuție. Totuși, influența rețelei de distribuție asupra calității apei este neglijabilă.

De exemplu, în București, calitatea apei care curge la robinet este testată periodic iar consumatorii pot verifica ce caracteristici are aceasta pe site-ul companiei Apa Nova, acolo unde puteți afla și concentrația de minerale din apă.

Mulți au o concepție eronată despre apa îmbuteliată și cred că aceasta este luată din izvor și băgată direct în sticle, pentru că așa au văzut în reclame. Realitatea este însă că între izvor și centrul de îmbuteliere există „kilometri întregi de conducte”, la fel cum există și în orașele mari, iar apa respectivă este tratată într-un mod asemănător cu cea de la robinet.

“Apele minerale sunt extrase din izvoare de la munte, unde terenurile nu au fost îngrăşate cu nitraţi. La apa plată poate fi un risc mai mare, pentru că izvoare sunt şi la şes, unde agricultorii fac exces de îngrăşământ. Periculoasă este însă apa îmbuteliată, cum există prin corporaţii, pentru că stă mult timp în butoaiele acelea şi se poate contamina. Mai sănătoasă este, surprinzător, apa de la robinet pentru că e testată permanent”, afirmă Nastasia Belc, directoarea IBA, conform evz.ro

Adrian Stanciu, director de producție al companiei Apa Nova (principalul furnizor de apă curentă din capitală) este de părere că s-a creat o psihoză în jurul apei furnizate de la operator: “Apa de la robinet, cel puțin în București, este foarte bună pentru băut, contrar psihozei create în jurul apei furnizate de la operator. Calitatea apei potabile în București este foarte ridicată. În România s-a creat o psihoza în ceea ce privește conținutul apei de la robinet, în special al clorului. Trebuie menționat că niciun operator de apă nu are interesul de a injecta în apă reactivi mai mult decât este necesar, întrucât aceștia au costuri ridicate. Reactivii cu care este tratată apa sunt dozați conform standardelor, dar niciodată nu se face exces, ar fi absurd”, a explicat acesta.

Consumul crescut de apă îmbuteliată, în ultimii ani, relevă preocuparea oamenilor pentru sănătate și dispoziția acestora de a face tot ce le stă în putință pentru a fi departe de ușa medicului. Masele sunt ușor de manipulat, iar companiile care comercializează apa și-au perfecționat strategiile și politica de creștere a vânzărilor. Astăzi, sticla cu apă a ajuns accesoriu și o întâlnim peste tot, fiind una din cele mai importante surse de poluare cu PET-uri; în fiecare an se consumă, doar în Europa, 35 milioane de barili de petrol în acest scop, iar gestionarea deșeurilor este o problemă serioasă în toate statele lumii.

Suntem dispuși să cheltuim sume mari de bani pe apa îmbuteliată, mergând cu încredere pe principiul „ce e mai scump, e mai bun”, însă realitatea este că utilizarea apei de la robinet este mult mai sigură față de cea îmbuteliată, datorită unei monitorizări continue a acesteia și a legislației mult mai riguroase comparativ cu reglementările care se aplică apei îmbuteliate.

Vreți să știți care sunt problemele ridicate de apa îmbuteliată ? Click aici !

Dacă aveți încă rețineri (justificate poate) de a consuma apa de la robinet, vă puteți monta un filtru care poate absorbi până la 99% din substanțele toxice, neschimbând temperatura și proprietățile chimice ale apei.

Dacă nu vă permiteți un astfel de filtru, iată o metodă mai simplă de purificare a apei, cu 0 costuri:

„Se umplu cu apă două sticle de plastic de un litru şi jumătate şi se ţin la  temperatura camerei timp de 24 de ore, pentru a se decanta impurităţile şi pentru a se elimina clorul (le ţineţi fără dop). După aceea, le aşezaţi cu dopul bine închis în congelator pentru două-trei ore, până când veţi constata că pe pereţii sticlei s-a depus un strat de circa trei milimetri de gheaţă.

Scoateţi sticlele, spargeţi gheaţa prin apăsarea fermă pe pereţii plasticului, apoi strecuraţi apa prin tifon într-un vas curat. Apa rezultată este purificată, numai bună de băut, iar cea îngheţată este apă grea sau deuterizată!

Explicaţia purificării apei în acest fel este simplă: apa care îngheaţă este cea care conţine deuteriu, ce are punctul de îngheţare mai ridicat decât apa curată, la +3ºC. Biologii au arătat că reducerea conţinutului de deuteriu poate influenţa metabolismul şi regimul de funcţionare a celulei vii, ajungându-se la stoparea dezvoltării şi chiar la dispariţia celulei tumorale!

Dacă doriţi să scăpaţi şi de alte substanţe nocive din apă, cum ar fi fenolii, azotaţii şi pesticidele, este bine ca apa obţinută în faza anterioară să o puneţi din nou la congelator. După ce o lăsaţi patru-cinci  ore, aruncaţi de data aceasta apa neîngheţată şi păstraţi gheaţa la  temperatura camerei. Când s-a topit, aţi obţinut apa suprauşoară sau pură.  Impurităţile coboară punctul de îngheţare la -3ºC, deci au rămas neîngheţate. Aceasta este explicaţia.

Apa astfel epurată are efecte curative: fluidifică sângele şi limfa, stimulează metabolismul, este antioxidantă şi uşor diuretică, fiind indicată în boli cardiovasculare, renale şi cancer!”.

În continuare, vă prezentăm două materiale video foarte sugestive și explicite cu privire la apa îmbuteliată vs apa de la robinet:

http://www.youtube.com/watch?v=Se12y9hSOM0

http://www.youtube.com/watch?v=XfPAjUvvnIc&feature=player_embedded

Când tot Pământul este acoperit de apă, e greu de înțeles de ce totuși dăm banii pe ea. „E ca şi când ai cumpăra nisip în deşert, diferenţa fiind că el ar fi pus în borcănele simpatice.” Robert Lazăr

Surse info:

http://verticalnews.ro/cancerul-din-apa-plata-lista-cu-valorile-nitratilor-existenti-apa-plata-care-se-vinde-in-romania/

http://www.evz.ro/detalii/stiri/ce-nu-se-vede-si-nu-miroase-in-apa-minerala-925378.html

http://www.apanovabucuresti.ro/buletine-de-analiza-a-apei/

http://b365.realitatea.net/foto_147341_apa-de-la-robinet-e-mai-buna-decat-apa-imbuteliata-la-bidoane_163873.html

http://www.ziaruldeiasi.ro/ghidul-casei/de-ce-este-important-ph-ul-apei-de-la-robinet-de-la-dus-si-din-piscine~ni8tq3

http://www.csid.ro/health/mituri-si-adevaruri-despre-apa-plata-2780380/

http://www.nutritionistcluj.ro/ii-alimentatie-si-nutritie/ii-5-lichidele-in-alimentatie/apa-minerala-apa-plata-si-apa-de-robinet/

http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t876599.html

http://b365.realitatea.net/de-unde-beau-bucurestenii-apa-fotogalerie_75502.html

http://totul.md/ro/expertitem/1267.html

http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Bucuresti-stiri_din_bucuresti-apa_nova-apa_curenta-apa_de_la_robinet-mizerie-potabila_0_725327611.html

http://verticalnews.ro/cum-sa-purifici-apa-de-la-robinet/