<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Greenly Magazine &#187; ONU</title>
	<atom:link href="https://greenly.ro/subiecte/onu/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://greenly.ro</link>
	<description>Revista ta online de mediu</description>
	<lastBuildDate>Wed, 06 May 2026 11:00:44 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>En 2016, nous apprécions encore la lumière !</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/en-2016-nous-apprecions-encore-la-lumiere</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/en-2016-nous-apprecions-encore-la-lumiere#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 01 Jul 2016 18:14:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Energie]]></category>
		<category><![CDATA[Message dans une bouteille]]></category>
		<category><![CDATA[Viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[Anul International al Lumini]]></category>
		<category><![CDATA[energie electrica]]></category>
		<category><![CDATA[energie solara]]></category>
		<category><![CDATA[fotonica]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[lumina]]></category>
		<category><![CDATA[ONU]]></category>
		<category><![CDATA[optica]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=16226</guid>
		<description><![CDATA[La lumière cosmique, la lumière électrique, la lumière terrestre, toutes ont un élément commun: L&#8217;Année Internationale de la Lumière. Proclamée en 2013 par les Nations Unies, et célébrée en 35 pays, cette fête...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">La lumière cosmique, la lumière électrique, la lumière terrestre, toutes ont un élément commun: <b>L&#8217;Année Internationale de la Lumière</b>. Proclamée en 2013 par les Nations Unies, et célébrée en 35 pays, cette fête scientifique a pour but la reconnaissance de l&#8217;importance de la lumière et la croissance du niveau de la prise en conscience, partout dans le monde, sur les possibilités presque illimitées pour valoriser la lumière. Le premier événement dans le calendrier pour 2015 a eu lieu au siège de l&#8217;UNESCO, à Paris, en Janvier. A cette première cérémonie, des nombreux collaborateurs de l’UNESCO dans le domaine de la recherche et du développement ont participé, contribuant avec leurs recherches à l&#8217;étude de la lumière. Le logo de l&#8217;Année Internationale de la Lumière 2015 (Photo en bas a droite) est formé par une série d&#8217;œuvres graphiques, chacune avec un symbolisme différent sur la source ou l&#8217;emploi de la lumière: Le Soleil, qui, par sa lumière, est une source de vie, la dimension cosmique de la lumière et l&#8217;éternité, les drapeaux qui symbolisent l&#8217;ampleur internationale de l&#8217;enveniment et les couleurs des drapeaux, disposées d&#8217;une manière concentrique autour du Soleil, qui représentent le spectre de la lumière, comme elle est perçue par l&#8217;œil de l&#8217;homme ou par une prisme, et aussi les liens de la lumière avec l&#8217;art, la science et la culture. <img class="alignright" alt="" src="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/International_Year_of_Light_2015_-_color_logo_2.png/280px-International_Year_of_Light_2015_-_color_logo_2.png" width="280" height="280" /></p>
<p style="text-align: justify">Autrement, la lumière est toujours présente dans nos vies, sur nos lèvres, si nous parlons du temps, de l&#8217;électricité et du Soleil, et elle joue un rôle de premier rang dans l&#8217;apparition de la vie, dans le développement de la société, dans le maintient de la santé humaine et dans le réglage du cycle jour-nuit pour les hommes, les plantes et les animaux. Elle représente ainsi un sujet transdisciplinaire qu’on rencontre depuis les premières années d&#8217;école dans des nombreuses matières: biologie (photosynthèse, les organes photosensibles, les photophores), la chimie (les réactions qui se produisent dans la présence de la lumière, employées comme un stimulateur chimique), la géographie (la répartition des êtres vivantes sur la Terre en fonction de la quantité de lumière reçue du Soleil, qui dépend de l&#8217;angle fait par les rayons de l&#8217;astre avec la latitude du lieu, l&#8217;explication des phénomènes météorologiques), la physique (les lois de la propagation de la lumière dans l&#8217;espace, l&#8217;optique), etc.</p>
<p style="text-align: justify">2015 n&#8217;a pas été choisi par hasard pour cette fête, parce qu’il il représente une période anniversaire très importante pour l&#8217;histoire de la science.</p>
<ul style="text-align: justify">
<li>· 1000 ans sont passés du moment ou les travaux d&#8217;optique d&#8217;Ibn Al Haythem (XIème siècle) ont été publiés.</li>
<li>· Nous célébrons le bicentenaire de la proposition de Fresnel (1815) qui définissait la lumière comme &#8221;onde&#8221;.</li>
<li>· 150 ans sont passés de la naissance de la théorie électromagnétique de la propagation de la lumière, crée par Maxwell (1865)</li>
<li>· Nous célébrons 110 et 100 du moment de la publication des théories de l&#8217;effet photoélectrique de la lumière (1905) et de la relativité générale (1910) par Albert Einstein.</li>
<li>· Nous marquons la découverte de la radiation cosmique de fond et de la transmission de la lumière par la fibre optique, découvertes qui appartiennent aux Penzias et Wilson (1965)</li>
<li>· Enfin, mais pas dernier comme importance, en 2015, on fête 50 ans des la création de la Société Internationale pour l&#8217;Optique et la Photonique (SPIE)</li>
</ul>
<p style="text-align: justify">Devenue une des plus importantes ressources énergétiques et d&#8217;information pour le monde moderne, la lumière est utilisée pour faciliter les communications par l&#8217;internet et aide, à travers les télescopes ou les microscopes, le progrès de la science. Par conséquent, il vient de soi que l&#8217;Année Internationale de la Lumière met l&#8217;accent sur la lumière comme sujet scientifique et sur les applications de la lumière dans les nouvelles technologies, qui offrent des solutions pour les défis globaux dans les domaines de l&#8217;énergie, de la croissance de la productivité agricole et de la promotion de l&#8217;éducation, à l&#8217;aide de l&#8217;étude de la lumière et ses formes de stockage.</p>
<p style="text-align: justify">Voici en bas quelques directions de recherche sur les emplois de la lumière dans les sciences nécessaires pour la vie et aussi pour l&#8217;industrie et l&#8217;agriculture.<b></b></p>
<p style="text-align: justify">1.<b> La lumière dans la médicine </b></p>
<p style="text-align: justify">La médicine est un des secteurs essentiels pour la vie, et l&#8217;emploi des propriétés de la lumière a apporté une vraie révolution scientifique (la lumière polarisée dans les techniques de récupération médicale, les traitements esthétiques avec la lumière bleue, la chirurgie, l’analyse médicale, etc.)<b></b></p>
<p style="text-align: justify"><b> </b></p>
<p style="text-align: justify">2.<b> Dans la photonique </b></p>
<p style="text-align: justify">La photonique est la science qui étudie la lumière, avec des technologies de génération, contrôle et détection des photons. Les caractéristiques des longueurs d&#8217;onde et des photons peuvent être utilisées pour explorer l&#8217;univers, pour guérir des maladies et même pour résoudre des crimes. Les scientifiques ont étudié la lumière depuis longtemps. Les couleuse des l&#8217;arcs-en-ciel ne sont qu&#8217;une petite partie de l&#8217;entière gamme de longueurs d&#8217;onde de la lumière, qui porte le nom de spectre électromagnétique. La photonique explore une vaste variété de longueurs d&#8217;onde, comme les rayons gamma, les ondes radio, les rayons X, UV et l&#8217;infrarouge.</p>
<p style="text-align: justify">Même si nous ne pouvons pas voir l&#8217;entier spectre électromagnétique, les ondes de lumière, visibles ou non, font partie de nos vies quotidiennes. La photonique est partout – dans les appareils électroniques, (des lecteurs de codes de barres, les lecteurs DVD, la télécommande du TV), dans les télécommunications (l&#8217;internet), dans la santé (la chirurgie ophtalmologique, les instruments médicaux), l&#8217;industrie (la coupure avec des lasers), la défense et la sécurité (des appareils en infrarouge, la télédétection), le divertissent (les hologrammes), etc.<b></b></p>
<p style="text-align: justify">3.<b>Source d’électricité </b></p>
<p style="text-align: justify">Quand nous pensons à la lumière et à l’énergie, il y a deux approches: l’une qui appartient au présent et qui a un potentiel de valorisation immédiat, et l’autre, qui attend encore son développement. Quant à la dernière approche, il s’agit de l’emploi des lasers d’haute puissance pour obtenir la fusion nucléaire contrôlée. La première option, celle du présent, vise bien sûr l’énergie solaire, capable d’offrir une ressource d’énergie théoriquement illimitée, qui est aussi soutenable, réduit la pollution et les couts du réchauffement climatique. L’énergie solaire est produite en utilisant la chaleur des rayons du Soleil, employant des technologies comme les panneaux photovoltaïques. L’utilisation de l’énergie solaire a augmenté beaucoup pendant les derniers dix ans, ouvrant la voie d’un avenir énergétique plus propre et durable. Cette technologie peut être rencontrée dans les zones résidentielles, commerciales, agricoles et même rurales. A cause des changements climatiques qui affecteront la Terre, l’emploi de l’énergie solaire deviendra certainement un investissement écologique et viable pour notre planète et pour l’humanité.     <b></b></p>
<p style="text-align: justify">4.<b>La lumière dans l’environnement construit </b></p>
<p style="text-align: justify">L’éclairage des immeubles représente presque 20 pourcents de la consommation globale d’électricité (d’après l’Agence Internationale pour l’Energie). Le développement futur de notre société dépendra, dans les pays de l’Occident et aussi dans les pays émergents, de la capacité de créer un éclairage public efficient pour nos villes, maisons, écoles et espaces de loisir.</p>
<p style="text-align: justify">L’éclairage public nous donne la sureté et la sécurité, offrant aussi l’accès à l’éducation et améliorant l’architecture des immeubles et la qualité générale de la vie. Néanmoins, nous l’utilisons sans limites, comme s’il était une ressource naturelle inépuisable, comprenant notre consommation seulement quand nous devons payer le prix de l’électricité ou pendant les périodes de limitations sur la consommation. Dans l’environnement urbain, la lumière est un vecteur de développement incontestable, mais malgré ca,  il est vital d’utiliser des technologies innovatrices dans le design de l’éclairage public et de l’éclairage intérieur, avec des solutions qui améliorent l’efficience énergétique et sont facilement adaptables aux besoins locaux</p>
<p style="text-align: justify">Nous avons vu déjà pourquoi il est important de marquer dans le calendrier des événements scientifiques l&#8217;existence et les moyens de valoriser la lumière. Les sciences de l’environnement sont préoccupées par tous les emplois de la lumière pour la génération de l’énergie, qui exercent une influence plus ou moins grande sur les autres composantes des cycles bio-géo-chimiques. La photonique ouvre un monde entier de possibilités vastes et encore inconnues, qui sont limitées seulement par notre manque d’imagination…</p>
<p style="text-align: justify"><b>Sites utiles a lire sur l&#8217;Année Internationale de la Lumière </b></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.light2015.org/Home.html">http://www.light2015.org/Home.html</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.light2015.org/Home/About.html">http://www.light2015.org/Home/About.html</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.eps.org/?page=event_iyol">http://www.eps.org/?page=event_iyol</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://en.unesco.org/events/launch-international-year-light-and-light-based-technologies-2015">http://en.unesco.org/events/launch-international-year-light-and-light-based-technologies-2015</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.instalnews.ro/2015-anul-international-al-luminii.html">http://www.instalnews.ro/2015-anul-international-al-luminii.html</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.academiaaltfel.acadiasi.org/content/astronomia-%C5%9Fi-anul-interna%C5%A3ional-al-luminii-iyl-2015">http://www.academiaaltfel.acadiasi.org/content/astronomia-%C5%9Fi-anul-interna%C5%A3ional-al-luminii-iyl-2015</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/anul-international-al-luminii-2015-fapte-si-curiozitati-1346512">http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/anul-international-al-luminii-2015-fapte-si-curiozitati-1346512</a></p>
<p style="text-align: justify"><strong><em> Article ecrit par Gabriela Morosanu et traduit par Mihail Andreas Mitoseriu!</em></strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-162270"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/en-2016-nous-apprecions-encore-la-lumiere/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>In 2015 pretuim lumina !</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/in-2015-pretuim-lumina</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/in-2015-pretuim-lumina#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 27 Jul 2015 20:14:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Gabriela Morosanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Energie]]></category>
		<category><![CDATA[Viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[Anul International al Lumini]]></category>
		<category><![CDATA[energie electrica]]></category>
		<category><![CDATA[energie solara]]></category>
		<category><![CDATA[fotonica]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[lumina]]></category>
		<category><![CDATA[ONU]]></category>
		<category><![CDATA[optica]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15910</guid>
		<description><![CDATA[Lumina cosmică, lumina electrică, lumina terestră au anul acesta  un numitor comun: Anul Internațional al Luminii. Proclamată de ONU în 2013 si celebrata in peste 35 de tari, această sărbătoare științifică are ca...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Lumina cosmică, lumina electrică, lumina terestră au anul acesta  un numitor comun: <b><i>Anul Internațional al Luminii</i></b>. Proclamată de ONU în 2013 si celebrata in peste 35 de tari, această sărbătoare științifică are ca scop recunoașterea importanței luminii și creșterea gradului de conștientizare la nivel mondial a posibilităților tehnologice aproape infinite la nivelul actual de dezvoltare, de a valorifica lumina. Primul eveniment din calendarul acestui an al luminii a fost organizat la sediul UNESCO de la Paris în luna ianuarie. La această primă ceremonie au luat parte numeroși colaboratori din domeniul cercetării și dezvoltării ai UNESCO, toți contribuind într-un fel sau altul prin cercetările departamentelor lor științifice la studierea luminii.</p>
<p style="text-align: justify">Sigla Anului International al luminii 2015 (<i>Foto dreapta jos</i>) este compusa dintr-o serie de reprezentări grafice, fiecare având o simbolistică diferită a sursei sau a utilizării luminii: Soarele, care prin lumina sa, este izvor de viață, dimensiunea cosmică a luminii și eternitatea, steagurile simbolizează extinderea pe plan internațional a evenimentului, iar culorile steagurilor concentrice nucleului solar reprezintă spectrul luminii, așa cum este ea percepută de ochiul uman sau de prismă, precum și legătura luminii cu știința, arta și cultura.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/07/sans-titre.png"><img class="alignright size-full wp-image-15914" alt="sans-titre" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/07/sans-titre.png" width="300" height="168" /></a></p>
<p style="text-align: justify">De altfel, mereu prezentă în viețile noastre, mereu pe buzele noastre, fie că ne referim la starea timpului, la electricitate sau la Soare, lumina joacă unul dintre rolurile vitale în apariția vieții primare, în dezvoltarea societății, în menținerea sănătății oamenilor, în reglarea ciclului diurn al oamenilor, florei și faunei, reprezentând un subiect transdisciplinar și promovat încă din școală la diferite materii: <strong><em>biologie</em></strong> (fotosinteza, organisme fotosensibile, fotofore), <strong><em>fizica</em></strong> (legile propagării luminii în spațiu, optica), <strong><em>chimia</em></strong> (reacții ce au loc în prezența luminii, folosite ca și stimulator chimic), <strong><em>geografia</em></strong> (răspândirea viețuitoarelor pe Terra în funcție de cuantumul energiei luminoase primite de la Soare și de unghiul făcut de astru cu latitudinea locului, explicarea fenomenelor meterologice, etc).</p>
<p style="text-align: justify">Anul 2015 nu a fost ales la întamplare pentru aceasta sarbatoare, ci reprezintă un o perioadî aniversară marcantă pentru istoria științei.</p>
<ul>
<li>Au trecut 1000 de ani de când lucrările de optică ale lui Ibn Al Haythem (sec. al XI-lea) au fost daruite omenirii</li>
<li>Celebram un bicentenar de la propunerea de catre Fresnel (1815) a notiunii de lumina ca « unda »</li>
<li>Au trecut 150 de ani si de la nasterea teoriei electromagnetice a propagarii luminii, al carui autor este Maxwell (1865)</li>
<li>Celebram 110, respectiv 100 de ani de la momentul cand celebrele teorii a efectului fotoelectric (1905) si a relativitatii generale (1915) ale lui Einstein au « vazut lumina » tiparelor</li>
<li>Sau de la descoperirea radiatiei cosmice de fond si a transmisiei luminii prin fibra optica, autori Penzias si Wilson (1965)</li>
<li>Nu în ultimul rând, tot in acest an se împlinesc șase decenii de la înființarea Societății Internaționale pentru Optică și Fotonică (SPIE)</li>
</ul>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/07/sans-titresdsds.png"><img class="size-full wp-image-15915 aligncenter" alt="sans-titresdsds" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/07/sans-titresdsds.png" width="371" height="136" /></a></p>
<p style="text-align: justify">Devenită astfel una dintre resursele energetice și informaționale cele mai de pret pentru lumea modernă, lumina este folosită la înlesnirea comunicațiilor prin Internet și facilitează prin proprietățile materiei văzute cu ajutorul ei de ochiul uman, telescopic sau microscopic evoluția științei. Astfel, este de la sine înțeles că <b><i>Anul Internațional al Luminii</i></b> se centrează pe tema luminii ca subiect științific și mai ales pe aplicațiile sale pe baza tehnologiilor noi care oferă soluții la provocările globale de a obține energia electrică, de a crește productivitatea agricolă sau de a promova educația, cu ajutorul studiului realizat asupra luminii și formelor ei de stocare.</p>
<p style="text-align: justify">Iata mai jos doar cateva directii in care lumina este folosita in stiintele necesare vietii si industriei sau agriculturii :</p>
<ol style="text-align: justify" start="1">
<li><b>Lumina utilizată în domeniul medical </b></li>
</ol>
<p style="text-align: justify">Medicina este unul  dintre domeniile necesare vietii in care utilizarea proprietatilor luminii a reprezentat o adevarata revolutie stiintifica (lumina polarizata in tehnicile de recuperare medicala, tratamente de medicina estetica cu ajutorul luminii albastre, chirurgie, ecografie, etc)</p>
<ol style="text-align: justify" start="2">
<li><b>In fotonică</b></li>
</ol>
<p style="text-align: justify">Fotonica este știința care studiază lumina, prin tehnologia de generare, control și detectare de fotoni de lumină. Caracteristicile lungimilor de unda si a fotonilor pot fi folosite pentru a explora universul, vindeca boli, și chiar pentru a rezolva crime. Oamenii de stiinta au studiat lumina de sute de ani. Culorile curcubeului sunt doar o mică parte a întregii game de undă a luminii, numit spectrul electromagnetic. Fotonica explorează o mai mare varietate de lungimi de undă, de la raze gamma la radio, inclusiv raze X, UV și lumină infraroșie.</p>
<p style="text-align: justify">Chiar dacă nu putem vedea întregul spectru electromagnetic, undele luminoase vizibile și invizibile sunt o parte din viața noastră de zi cu zi. Fotonica este peste tot; în electronice de consum (scanere de coduri de bare, DVD playere, telecomanda televizorului), telecomunicații (internet), sănătate (chirurgie ochi, instrumente medicale), industria prelucrătoare (tăiere cu laser), apărării și securității (cameră în infraroșu, teledetecție), divertisment (holografie), etc.</p>
<ol style="text-align: justify" start="3">
<li><b>Sursa de generare a energiei electrice</b></li>
</ol>
<p style="text-align: justify">Când ne gândim la lumină și energie, există două abordări care vin în minte: una apartine prezentului și are un potențial de valorificare imediat, iar cealaltă este isi așteapta dezvoltarea în continuare. Cu privire la aceasta din urmă sursă de energie ne referim la utilizarea de lasere puternice pentru a crea fuziunea în condiții controlate. Prima este, desigur, energia solara, capabila sa ofere o resursa practic inepuizabila de energie, care va spori durabilitatea, reduce poluarea și costurile de atenuare a schimbărilor climatice.<br />
Energia solara poate fi produsa prin valorificarea căldurii din razele soarelui folosind tehnologii, cum ar fi panourile fotovoltaice solare. Utilizarea energiei solare a crescut dramatic in ultimii zece ani pentru a deschide calea unui viitor energetic mai curat si mai durabil. Această tehnologie este folosită în zonele rezidențiale, comerciale, agricole, și chiar rurale. Din cauza schimbarilor climatice cu care se confrunta Pamantul, cu siguranta folosirea luminii solare pentru generarea electricitatii va deveni o investitie ecologica si viabila pentru Terra si pentru omenire.</p>
<ol style="text-align: justify" start="4">
<li><b>Lumina în</b><b> mediul construit</b></li>
</ol>
<p style="text-align: justify">Iluminatul imobilelor reprezintă aproape 20% din consumul global de energie electrică (conform Agenția Internaționale a Energiei). Dezvoltarea viitoare a societății atât în țările occidentale cât și in cele cu economii emergente este sunt intim legată de capacitatea de a lumina în mod eficient orașele, casele, școlile și zone de recreere.</p>
<p style="text-align: justify">Iluminatul public oferă siguranță și securitate, oferă acces la educație, imbunatateste arhitectura și calitatea vieții. Noi, însă, îl folosim nelimitat, ca și cum ar fi o resursă naturală inepuizabilă și conștientizăm cât am consumat doar în momentul efecturarii platii facturilor la electricitate, sau prin raționalizarea consumului de lumină. In mediul urban, lumina este un vector de dezvoltare de necontestat,  dar cu toate acestea, devine esențial să se folosească tehnici inovatoare de design al iluminarii stradale și de interior, prin tehnologii care îmbunătățesc eficiența energetică și pot fi adaptate cu ușurință la nevoile locale.</p>
<p style="text-align: justify">Am văzut în cele expuse anterior de ce este important sa marcăm în calendarul evenimentelor științifice existența și formele de valorificare a luminii. De interesul știintelor mediului este întreaga gamă de utilizări a luminii pentru scop energetic, care au o influență mai mică sau mai mare asupra celorlalte componente ale ciclurilor bio-geo-chimice.<b> </b>Fotonica deschide o lume de posibilități necunoscute și de anvergură limitate doar de lipsa de imaginație&#8230;<b></b></p>
<p style="text-align: justify"><b>Site-uri de consultat cu privire la Anul International al Luminii:<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/07/images.jpg"><img class="alignright size-full wp-image-15916" alt="images" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/07/images.jpg" width="311" height="162" /></a></b><b></b></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.light2015.org/Home.html">http://www.light2015.org/Home.html</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.light2015.org/Home/About.html">http://www.light2015.org/Home/About.html</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.eps.org/?page=event_iyol">http://www.eps.org/?page=event_iyol</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://en.unesco.org/events/launch-international-year-light-and-light-based-technologies-2015">http://en.unesco.org/events/launch-international-year-light-and-light-based-technologies-2015</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.instalnews.ro/2015-anul-international-al-luminii.html">http://www.instalnews.ro/2015-anul-international-al-luminii.html</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.academiaaltfel.acadiasi.org/content/astronomia-%C5%9Fi-anul-interna%C5%A3ional-al-luminii-iyl-2015">http://www.academiaaltfel.acadiasi.org/content/astronomia-%C5%9Fi-anul-interna%C5%A3ional-al-luminii-iyl-2015</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/anul-international-al-luminii-2015-fapte-si-curiozitati-1346512">http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/anul-international-al-luminii-2015-fapte-si-curiozitati-1346512</a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-159110"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/in-2015-pretuim-lumina/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Les diamants sanglants (Blood Diamonds) &#8211; «nourriture» pour les conflits armés dans le Tiers Monde</title>
		<link>https://greenly.ro/soluri/les-diamants-sanglants-blood-diamonds-nourriture-pour-les-conflits-armes-dans-le-tiers-monde</link>
		<comments>https://greenly.ro/soluri/les-diamants-sanglants-blood-diamonds-nourriture-pour-les-conflits-armes-dans-le-tiers-monde#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Jan 2014 09:42:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Gabriela Morosanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Message dans une bouteille]]></category>
		<category><![CDATA[Soluri]]></category>
		<category><![CDATA[bood diamond]]></category>
		<category><![CDATA[conflit arme]]></category>
		<category><![CDATA[diamant]]></category>
		<category><![CDATA[Global Witness]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[le Processus Kimberley]]></category>
		<category><![CDATA[ONU]]></category>
		<category><![CDATA[Revue online d'environnement]]></category>
		<category><![CDATA[Sierra Leone]]></category>
		<category><![CDATA[The Coming Anarchy]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=14098</guid>
		<description><![CDATA[Le diamant est le meilleur ami d&#8217;une femme, n’est – ce pas? &#8230; Ou au moins croit la célèbre Marilyn Monroe.  Vous pouvez vous considérer heureux  si vous possédez un diamant &#8230; Les...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p style="text-align: justify">Le diamant est le meilleur ami d&#8217;une femme, n<span lang="FR">’est – ce pas</span>? &#8230; Ou au moins croit la célèbre Marilyn Monroe. <span> </span>Vous pouvez vous <span lang="FR">considérer </span>heureux <span> </span>si vous possédez un dia<span lang="FR">mant</span> &#8230; Les diamants nous provoquent un état d&#8217;exaltation et un statut qui impose le respect et la noblesse. Mais quel <span> </span>est le prix réel pour satisfaire <span> </span>cette nécessité ? Avez-vous jamais demandé comment un diamant est formée, par quels processus il va, comment il est utilisé pour obtenir le collier autour de votre cou ?</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal">Les diamants sont formés dans la croûte de la terre à de très grandes profondeurs de jusqu&#8217;à 150 km, ou les températures sont entre 1200 et 1400°C, alors que les pressions sont aussi élevées. Du point de vue chimique, le diamant, en tant que le graphite, ne représentent que des états allotropes du carbone pur. Dans ces conditions, le carbone, empêché de se transformer en graphite, cristallise et devient diamant. Toutefois, le processus de formation dure quelques millions d&#8217;années.</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: center;line-height: normal"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/1.jpg"><img class="size-medium wp-image-14099 aligncenter" alt="1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/1-300x198.jpg" width="300" height="198" /></a></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><strong>Quels sont les diamants sanglants (”Blood Diamonds”)?</strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal">Dans le contexte de la guerre civile en Sierra Leone <span> </span>dans les années ’90, le film ”Blood Diamond” retrace le parcours d&#8217;un diamant rose rare trouvé par un pêcheur qui travaillait <span> </span>comme un esclave dans une des mines d’extraction des diamants, contrôlée par les rebelles. Parce que le diamant est le type de pierre précieuse qui peut changer radicallement la vie des hommes, ce diamant aussi a <span> </span>changé et terminé de nombreuses vies dans sa route, en comportant également un message social fort. Le film est évidemment une fiction intéressante, mais sa base est réele. L&#8217;histoire peut vous aider à comprendre comment une ressource minérale peut fournir une oppression constante et l&#8217;abattage de milliers de vies.</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal">Les diamants sanglants, aussi connus comme &#8220;<em>diamants de la guerre&#8221;</em>, <span lang="FR">exploités</span><span> </span>dans les zones contrôlées par les forces rebelles qui s&#8217;opposent aux gouvernements internationalement reconnus , sont vendus puis, <span lang="FR">évidemment</span><span lang="FR"> <span> </span></span>par les biais du commerce illégal, l&#8217;argent servant à financer l&#8217;achat d&#8217;armes et du financement des actions militaires, en particulier en Afrique Centrale et Occidentale Comment sont-ils exploités, cependant, dépasse toutes les limites de la compréhension et abordabi<span lang="FR">lité</span>humaine, impliquant souvent des abus terribles contre l’être humain, que ce soit les hommes, les femmes ou les enfants, y compris la violation totale des droits de l&#8217;homme &#8220;alimentée&#8221; par le marché du diamant, et pas moins, par la destruction de l&#8217;environnement. <span lang="FR">Etant</span> la principale source de financement des rebelles, d&#8217;énormes montants d&#8217;argent sont en jeu et la corruption, les<span>  </span>menaces, les actes de torture et assassinations sont leurs modes de fonctionnement. Par conséquence, il est plus correctement d’utilisé le terme « diamants sanglants ».</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><em>L’Organisation des Nations Unies (ONU)</em> a définit ces diamants qui sont des raisons de conflit, comme <span> </span>”<em>Des diamants qui proviennent des régions contrôlées par des pouvoirs  ou des groupes qui s&#8217;opposent  à reconnaître les gouvernements internationaux légitimes et qui sont utilisés pour financer une action militaire contre les gouvernements ou comme des contraventions des décisions prises par le Conseil de Sécurité</em>&#8220;.</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal">Après des millions de personnes ont été tuées dans les conflits armés financés par les diamants exploités, principalement générés dans les <span lang="FR">états</span>Sierra Leone, Angola, Congo, Libéria et Côte d&#8217;Ivoire, <span> </span>l’ONG internationale <b><i>Global Witness</i></b> et d&#8217;autres organisations de ce type ont développé une campagne d&#8217;information, de sensibilisation, des pressions sur la production mondiale de diamants, par la conception d’ultime instance par l&#8217;Organisation des Nations Unies, d’une politique dirigée contre les diamants de conflit, appelée ”<strong><em>Le Système de certification du Processus de Kimberley</em></strong>”. Adopté en 2003, le système visait à bloquer l&#8217;entrée des diamants sur le marché légal.</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal">La procédure exigeait que chaque <span lang="FR">état</span> participant doit s’assurer que tous les diamants extraits, non transformés, sont fabriqués et vendus légalement et aussi qu&#8217;ils ne sont pas utilisés d&#8217;une manière directe pour financer l&#8217;armée rebelle.</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal">Cependant, le Processus Kimberley signifie si peu pour les milliers d&#8217;êtres humains &#8220;<span lang="FR">exploitées</span>&#8221; eux-mêmes dans les conditions les plus misérables et inhumaines qui, bien qu’ils « se <span lang="FR">promènent »</span> sur l&#8217;une des ressources les plus riches du sol, vivent dans des pays de l&#8217;extrême pauvreté &#8230; leurs gains pendant une journée de travail avec des outils les plus rudimentaires, des pelles et les mains nues &#8230; sont, la plupart du temps, moins de un dollar par jour.</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/Harta-zonelor-climatice-din-SUA.gif"><img class="aligncenter size-medium wp-image-14100" alt="Harta-zonelor-climatice-din-SUA" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/Harta-zonelor-climatice-din-SUA-199x300.gif" width="199" height="300" /></a></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><strong>Ce jeune homme de dix-sept ans est un exemple de victime à la suite d&#8217;un conflit armé en Sierra Leone…</strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal">La <span lang="FR">même</span>Sierra Leone, si dans la &#8220;solidarité humaine&#8221; est une cause perdue &#8230; ni au chapitre sur l&#8217;environnement n’occupe pas un bon rang &#8230; au contraire &#8230; En 1961, quand il a obtenu son indépendance, plus de 60% du pays <span lang="FR">était</span> couvert de forêts vierges humides. En 1994, seulement 6% &#8230; Le même situation s&#8217;applique en Côte d&#8217;Ivoire, dont le pourcentage de couverture de terres forestières a diminué de 38% à 8 % pour les mêmes années. Les traces des convois de camions chargés de bois ont été retirés après les inondations créé à la suite de l&#8217;érosion du sol intensif &#8230; et l&#8217;invasion de nombreux moustiques, qui apportaient une forme de paludisme pour chaque être humain de l&#8217;Afrique de l&#8217;Ouest&#8230;</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal">Mais non&#8230; nous ne pouvons pas parler de la conservation de lénvironnement dans les <span> </span>circonstances spécifiques de ces pays &#8230; Les gens veulent survivre &#8230; certains veulent survivre plus violemment que les autres &#8230; et la seule façon de s&#8217;imposer et avec le décisive arbitrage &#8230; la violence sous toutes ses formes &#8230; pour une pierre, pour un morceau de bois, pour un verre d&#8217;eau &#8230; pour la vie&#8230;</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal">&#8220;<em>Les diamants sont une ressource unique, évoquant la beauté et l&#8217;amour éternel. Au cours des dernières années, les images d&#8217;enfants mutilés ont menacé de submerger ces images positives traditionnelles, quand les groupes de rebelles en Afrique utilisaient les diamants pour financer des guerres et des brutalités indescriptibles contre leurs populations civiles</em>&#8221; &#8211; <strong>JD Bindenagel</strong>.</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/blood-diamonds.gif"><img class="aligncenter size-medium wp-image-14101" alt="blood-diamonds" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/blood-diamonds-300x216.gif" width="300" height="216" /></a></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal">Pour plus d&#8217;informations sur ce diamants de la guerre &#8221; phénomène &#8220;, vous pouvez accéder aux liens suivants:</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><a href="http://www.un.org/peace/africa/Diamond.html">http://www.un.org/peace/africa/Diamond.html</a></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><a href="http://s3.amazonaws.com/3b59dcdf1c4552f8d85a16a4808a3b38-default/AIGWfactsheet.pdf">http://s3.amazonaws.com/3b59dcdf1c4552f8d85a16a4808a3b38-default/AIGWfactsheet.pdf</a></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><a href="http://humantraffickingmovie.com/stopping-blood-diamonds.html">http://humantraffickingmovie.com/stopping-blood-diamonds.html</a> et un article plus ancien (1994), mais très intéressant &#8211; <b>The Coming Anarchy</b>, par Robert D.Kaplan – <a href="http://www .theatlantic.com/magazine/archive/1994/02/the-coming-anarchy/304670/">http://www .theatlantic.com/magazine/archive/1994/02/the-coming-anarchy/304670/</a>. Il est intéressant de voir comment la pénurie, la criminaelité, la surpopulation, le tribalisme et la maladie sont en train de détruire le tissu social de notre planète rapidement!</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><b>Surse info/foto:</b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><a href="http://www.diamondfacts.org/index.php">http://www.diamondfacts.org/index.php</a></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><a href="http://geology.com">http://geology.com</a></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><a href="http://www.arashmazinani.com/2011/03/15/bling-bang-exploring-the-blood-diamond-trade/">http://www.arashmazinani.com/2011/03/15/bling-bang-exploring-the-blood-diamond-trade/</a></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><a href="http://nickilisacole.wordpress.com/2012/06/03/the-bloody-truth-about-conflict-free-diamonds">http://nickilisacole.wordpress.com/2012/06/03/the-bloody-truth-about-conflict-free-diamonds</a></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><a href="http://greenly.ro/soluri/diamantele-sangerii-blood-diamonds-aliment-pentru-conflictele-armate-din-lumea-a-treia">http://greenly.ro/soluri/diamantele-sangerii-blood-diamonds-aliment-pentru-conflictele-armate-din-lumea-a-treia</a></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><strong><em>Article ecrit par Elena Neacșu et traduit par Gabriela Moroșanu</em></strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-140990"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/soluri/les-diamants-sanglants-blood-diamonds-nourriture-pour-les-conflits-armes-dans-le-tiers-monde/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Acviferele Kenyei – noi descoperiri</title>
		<link>https://greenly.ro/apa/acviferele-kenyei-noi-descoperiri</link>
		<comments>https://greenly.ro/apa/acviferele-kenyei-noi-descoperiri#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 28 Oct 2013 06:05:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Gabriela Morosanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Apa]]></category>
		<category><![CDATA[acvifer]]></category>
		<category><![CDATA[bazinul Athi]]></category>
		<category><![CDATA[Deșertul Turkana]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[Kenya]]></category>
		<category><![CDATA[Lacul Victoria]]></category>
		<category><![CDATA[Lotikipi]]></category>
		<category><![CDATA[Marele Rift African]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[ONU]]></category>
		<category><![CDATA[radar]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=13325</guid>
		<description><![CDATA[În luna septembrie 2013, Franța, utilizând tehnologiile RADAR și satelitare și confirmând prin foraje, în colaborare cu guvernul kenyan și al ONU și cu finanțare din Japonia, au detectat mai multe acvifere în...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">În luna septembrie 2013, Franța, utilizând tehnologiile RADAR și satelitare și confirmând prin foraje, în colaborare cu guvernul kenyan și al ONU și cu finanțare din Japonia, au detectat mai multe acvifere în Kenya, care ar putea rezolva criza apei pe un termen destul de lung de acum înainte. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/10/081643-b71d75d2-1ba6-11e3-bcde-48256d9f999c.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-13327" style="border: 1px solid black;" alt="081643-b71d75d2-1ba6-11e3-bcde-48256d9f999c" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/10/081643-b71d75d2-1ba6-11e3-bcde-48256d9f999c.jpg" width="316" height="421" /></a></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';"><em>Figura 1. Localizarea acviferului (Imagine RADAR)</em><br />
</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Descoperirea de noi acvifere în nordul Kenyei este o veste foarte bună pentru o regiune în care o mare parte a populației nu are acces sigur la apă potabilă și unde deficitul de resurse a afectat creșterea economică. </span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Beneficiul descoperirii acviferelor crește și din perspectiva că, dintr-o populație de aproximativ 41 de milioane de locuitori, 17 milioane de kenyeni au acces suficient la apă potabilă și 28 de milioane sunt fără condiții sanitare adecvate, a declarat Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). &#8220;<i>Această bogăție recent descoperită de apă deschide o ușă spre un viitor mai prosper pentru oamenii din Turkana și națiunea kenyană ca întreg</i>&#8220;, a explicat Judi Wakhungu, secretar Kenya pentru mediu, apă și resurse naturale, într-o declarație a sa către UNESCO. &#8220;<i>Trebuie să lucrăm acum pentru a aprofunda cunoașterea și utilizarea acestor resurse în mod responsabil și să le protejăm pentru generațiile viitoare</i>”, a mai adăugat acesta. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/10/kenya.png"><img class="size-full wp-image-13328 aligncenter" alt="kenya" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/10/kenya.png" width="974" height="479" /></a></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><em>Figura 2. Mod tradițional de a colecta apa în Kenya</em></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Descoperirea cea mai notabilă în acest studiu a fost acviferul <b>Lotikipi</b> în partea de nord-vest a marelui Rift African. </span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Radar Technologies International, firma de explorare a resurselor naturale care a descoperit acviferele, a declarat că acestea conțin o rezervă minimă </span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">estimată a avea o valoare de 207 miliarde m<sup>3</sup> de apă și cu o rată anuală de reîncărcare de 1,2 miliarde m<sup>3</sup>. În total, aproximativ 250 de miliarde m<sup>3 </sup>au fost descoperite, cu o rata de reîncărcare anuală de așteptat de 3,4 miliarde m<sup>3  </sup>însumând un volum<span>  </span>aproximativ egal cu 15% din cele 21 de miliarde m<sup>3</sup> de apă disponibile în prezent în Kenya în fiecare an.</span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';"><br />
Descoperirile au fost posibile grație cooperării dintre Guvernul kenyan și UNESCO, cu sprijinul financiar al Japoniei. Potrivit UNESCO, este nevoie de studii suplimentare pentru a determina exact cât de multă apă este și calitatea acesteia. De asemenea, rămâne de văzut cât de ușor și costisitor va fi procesul extragerii apei. Celelalte trei acvifere încă trebuie să fie confirmate de foraj, a declarat UNESCO. </span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Existența acestor acvifere se explică prin faptul că atunci când apa cade sub formă de ploaie sau zăpadă, mare parte din ea fie curge în râuri sau este folosită pentru a oferi umiditate plantelor și a culturilor. Ceea ce este lăsat să curgă în mod natural se prelinge în jos la straturile de roca, care stau sub solul semideșertic.<br />
Precum un un burete uriaș, acviferul se va umple prin acumularea apelor subterane în spațiile dintre pietre și în micile spații interconectate între granulele individuale de rocă. Apele subterane nu rămân mult timp în acvifer, fiind împinse în sens invers gravitațional de presiunea apei de deasupra.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/10/081643-b71d75d2-1ba6-11e3-bcde-48256d9f999c1.jpg"><img class="alignright size-full wp-image-13329" alt="081643-b71d75d2-1ba6-11e3-bcde-48256d9f999c" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/10/081643-b71d75d2-1ba6-11e3-bcde-48256d9f999c1.jpg" width="259" height="194" /></a>Gretchen Kalonji, asistent UNESCO pentru științe naturale, a declarat că descoperirea acestor acvifere &#8220;<i>demonstrează în mod clar modul în care știința și tehnologia poate contribui la industrializarea și creșterea economică, precum și la rezolvarea problemelor reale ale societății, cum ar fi accesul la apă</i>&#8220;. UNESCO a descris descoperirea ca un triumf științific și unul care se speră să se reproducă și în altă parte a regiunii secetoase a Africii, din ce în ce mai întinse. &#8220;<i>Vom continua să sprijinim Africa pentru a debloca întregul potențial al bogăției sale de apă</i>&#8220;, a mai declarat dna Kalonji.</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Cercetările satelitare și RADAR au urmat celor din anul 2012 când, pe baza unei hărți detaliate a rezervoarelor de apă subterană ce se află sub o mare parte din Africa Saheliană și Sahariană, a crescut interesul pentru astfel de cercetări. </span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';"><br />
Un alt acvifer a fost descoperit și în Namibia – cea mai secetoasă țară africană sub – sahariană, unde, la fel ca în Turkana, mulți dintre locuitorii din regiune sunt pastori nomazi.</span></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/10/081643-b71d75d2-1ba6-11e3-bcde-48256d9f999c2.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-13330" alt="081643-b71d75d2-1ba6-11e3-bcde-48256d9f999c" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/10/081643-b71d75d2-1ba6-11e3-bcde-48256d9f999c2.jpg" width="300" height="168" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><em>Figura 4. Efectele secetei din Kenya</em></p>
<p style="text-align: justify;">Stratul acvifer Lotikipi se află la sud de Deșertul Turkana, în apropierea granițelor cu Uganda și Sudanul de Sud. Turkana este una dintre cele mai fierbinți, mai uscate și sărace regiuni ale Kenyei și deseori a fost lovită de o secete devastatoare.<br />
Printre cele mai sărace zone din Kenya și cu o vulnerabilitate crescută la eroziune, regiunea susține o populație nomadă în primul rând. Mulți locuitori nu au acces regulat la apă potabilă și se bazează foarte mult pe ajutorul alimentar de la guvern sau organizațiile nonguvernamentale. Prin comparație, nucleul economic al țării este situat în apropiere de lacul Victoria și bazinul Athi, unde există aproximativ 60% din rezervele de apă. Populațiile rare de-a lungul coastei și din nord au fost istoric mai puțin importante pentru guvern. Cu toate acestea, descoperirea petrolului în Turkana, în 2012, ridică perspectiva posibile creșteri economice.</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/10/081643-b71d75d2-1ba6-11e3-bcde-48256d9f999c3.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-13331" alt="081643-b71d75d2-1ba6-11e3-bcde-48256d9f999c" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/10/081643-b71d75d2-1ba6-11e3-bcde-48256d9f999c3-300x186.jpg" width="300" height="186" /></a>Disponibilitatea resurselor semnificative de apă poate determina acum Nairobi să se concentreze mai mult pe protejarea și dezvoltarea regiunii.<br />
</span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">În plus față de furnizarea potențială de apă potabilă, vaste provizii subterane ar putea fi folosite ca o sursă de irigare pentru culturile agricole sau pentru șeptel. Malnutriția este o problemă din ce în ce mai prezentă printre locuitorii din Turkana, și un nou mod de furnizare a apei ar putea aplana conflictele pentru resursele limitate din regiune, unde mortalitatea la animalele crescute este în creștere.<br />
</span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Totuși, s-a calculat că acviferele pot oferi apă doar pentru o perioadă de 70 de ani, iar cererile inițiale de apă pentru activitatea economică planificată nu au luat în considerare constrângerile în timp și volumul de apă de rezervă ce trebuie lăsat neexploatat. În timp ce o disponibilitate crescută a apelor subterane ar putea sprijini creșterea economică locală, Nairobi trebuie să utilizeze resursele într-un mod controlat pentru a fi sustenabile. Kenya va lupta probabil pentru dezvoltarea infrastructurii fizice necesare pentru a utiliza eficient acviferele și se va orienta cu probabilitate mare și în direcția unor ajutoare externe în gestionarea apei. Mai mult, șeful organizației non-guvernamentale ”<i>Prietenii din Lacul Turkana</i>”, a declarat, de asemenea, că guvernul kenyan este nevoit de acum înainte să se angajeze mai mult în programele de ajutorare a comunităților locale și în alimentarea cu apă a așezărilor din regiunea Turkana într-un mod cât mai eficient.<span>  </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">În următoarea lună, se preconizează că se vor realiza două puțuri de testare. Prioritatea este de a furniza apă pentru oamenii din zonă, iar mai apoi utilizarea apei și pentru alte activități.<br />
</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Sursa:</span></b></p>
<ol style="text-align: justify;">
<li><a href="http://www.stratfor.com/"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">http://www.stratfor.com/</span></a></li>
<li><a href="http://www.nytimes.com/2013/09/12/world/africa/aquifers-discovered-in-drought-ridden-kenya.html?_r=0"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">http://www.nytimes.com/2013/09/12/world/africa/aquifers-discovered-in-drought-ridden-kenya.html?_r=0</span></a></li>
<li><a href="http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-24049800"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-24049800</span></a></li>
<li><a href="http://www.bbc.co.uk/news/world-africa-24051374"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">http://www.bbc.co.uk/news/world-africa-24051374</span></a></li>
<li><a href="http://www.rationalskepticism.org/earth-sciences/kenya-aquifer-discovered-in-dry-turkana-region-t41464.html"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">http://www.rationalskepticism.org/earth-sciences/kenya-aquifer-discovered-in-dry-turkana-region-t41464.html</span></a></li>
<li><a href="http://www.news.com.au/world-news/giant-water-reserves-found-in-desertdry-region-of-kenya/story-fndir2ev-1226718081792"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">http://www.news.com.au/world-news/giant-water-reserves-found-in-desertdry-region-of-kenya/story-fndir2ev-1226718081792</span></a></li>
<li><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';"><a href="http://www.last.fm/forum/23/_/2215168">http://www.last.fm/forum/23/_/2215168</a></span></li>
</ol>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-133260"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/apa/acviferele-kenyei-noi-descoperiri/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sfatul 37: particip la campania “Să plantăm pentru planetă”!</title>
		<link>https://greenly.ro/biodiversitate/sfatul-37-particip-la-campania-sa-plantam-pentru-planeta</link>
		<comments>https://greenly.ro/biodiversitate/sfatul-37-particip-la-campania-sa-plantam-pentru-planeta#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 10 Aug 2013 05:34:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Valentina Manoiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[arbori]]></category>
		<category><![CDATA[biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[campanie]]></category>
		<category><![CDATA[Comisia Europeana]]></category>
		<category><![CDATA[despădurire]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[hrana]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[ONU]]></category>
		<category><![CDATA[oxigen]]></category>
		<category><![CDATA[planeta]]></category>
		<category><![CDATA[plantam]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[sfat]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=12151</guid>
		<description><![CDATA[Arborii oferă omului hrană, combustibil, materiale pentru construcţii, fibre şi medicamente. De asemenea, ei adăpostesc mamifere, păsări, nevertebrate, muşchi, ciuperci… Şi absorb gazele carbonice, degajă oxigen, împiedică eroziunea, păstrează umiditatea solului, reduc temperatura...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/1005189_583110021739131_2145370231_n.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-12152" alt="" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/1005189_583110021739131_2145370231_n-200x300.jpg" width="200" height="300" /></a>Arborii oferă omului hrană, combustibil, materiale pentru construcţii, fibre şi medicamente. De asemenea, ei adăpostesc mamifere, păsări, nevertebrate, muşchi, ciuperci… Şi absorb gazele carbonice, degajă oxigen, împiedică eroziunea, păstrează umiditatea solului, reduc temperatura cu câteva grade, cresc raportul de umiditate din aer şi contribuie la menţinerea echilibrului climatic.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/1016703_10151686235606740_244679438_n.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-12153" alt="" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/1016703_10151686235606740_244679438_n-300x149.jpg" width="300" height="149" /></a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/tree1.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-12154" alt="" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/tree1-300x202.jpg" width="300" height="202" /></a>Dar sunt ameninţaţi de o despădurire crescută. Pentru a lupta contra consecinţelor dezastruoase ale despăduririi, participaţi la campania „Să plantăm pentru planetă”, coordonată prin Programul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru mediul înconjurător.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/unep-plant-trees-log1.gif"><img class="alignright size-medium wp-image-12155" alt="" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/unep-plant-trees-log1-300x286.gif" width="300" height="286" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Pentru a afla mai multe detalii, consultaţi pagina web <a href="http://www.unep.org/billiontreecampaign">www.unep.org/billiontreecampaign</a>.</p>
<p style="text-align: justify;"><b>Sursă informații</b>: 52 de sfaturi pentru biodiversitate – Comisia Europeană/Direcția Generală pentru Mediu</p>
<p><b>Surse foto</b>: <a href="http://heliosmonroe.wordpress.com/2008/09/28/40-million-trees-seven-billion-trees/">http://heliosmonroe.wordpress.com/2008/09/28/40-million-trees-seven-billion-trees/</a></p>
<p><a href="http://news.amrita.edu/news/page/45/">http://news.amrita.edu/news/page/45/</a></p>
<p><a href="https://www.facebook.com/thenatureconservancy?directed_target_id=0">https://www.facebook.com/thenatureconservancy?directed_target_id=0</a></p>
<p><a href="https://www.facebook.com/NJConservancy">https://www.facebook.com/NJConservancy</a>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-121520"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/biodiversitate/sfatul-37-particip-la-campania-sa-plantam-pentru-planeta/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>La Multi Ani mediului inconjurator! Ziua mediului si economia verde</title>
		<link>https://greenly.ro/viata-eco/la-multi-ani-mediului-inconjurator-ziua-mediului-si-economia-verde</link>
		<comments>https://greenly.ro/viata-eco/la-multi-ani-mediului-inconjurator-ziua-mediului-si-economia-verde#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 05 Jun 2012 05:32:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Magda Baidan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[5 iunie]]></category>
		<category><![CDATA[aniversare]]></category>
		<category><![CDATA[Brazilia]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltare durabila]]></category>
		<category><![CDATA[echitabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[economie verde]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[ONU]]></category>
		<category><![CDATA[responsabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[unep]]></category>
		<category><![CDATA[viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[WED]]></category>
		<category><![CDATA[ziua internationala a mediului]]></category>
		<category><![CDATA[ziua mediului]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=3606</guid>
		<description><![CDATA[  Creată de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu şi sărbătorită în fiecare an pe 5 iunie, Ziua Mondială a Mediului este unul dintre principalele moduri prin care ONU stimulează conştientizarea problemelor mediului la...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify"> <a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/06/themelogo.jpg"><img class="alignleft  wp-image-3609" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/06/themelogo.jpg" alt="Ziua Mediului 2012" width="509" height="188" /></a></p>
<p style="text-align: justify">Creată de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu şi sărbătorită în fiecare an pe 5 iunie, Ziua Mondială a Mediului este unul dintre principalele moduri prin care ONU stimulează conştientizarea problemelor mediului la nivel mondial şi încurajează atenţia politică şi de acţiune în acest domeniu. Anul 2012 marchează sărbătorirea a 40 de ani de la înfiinţarea Programului de Mediu al Naţiunilor Unite (UNEP). Prin Ziua Internaţională a Mediului (WED – World Environmental Day), ONU permite oamenilor nu numai de a-şi asuma responsabilitatea individuală, dar îi şi sprijină pentru a deveni promotori ai schimbării în sprijinul dezvoltării durabile şi echitabile.</p>
<p style="text-align: justify">Scopurile WED sunt:</p>
<p style="text-align: justify">-  De a da o faţă umană problemelor de mediu;</p>
<p style="text-align: justify">-  De a sprijini oamenii să devină agenţi activi de dezvoltare durabilă şi echitabilă;</p>
<p style="text-align: justify">- De a promova ideea conform căreia comunităţile sunt vitale pentru schimbarea atitudinii faţă de problemele de mediu;</p>
<p style="text-align: justify">- De a promova cooperarea prin care toate naţiunile şi popoarele se pot bucura de un viitor mai sigur şi mai prosper.</p>
<p style="text-align: justify">Anul acesta, WED este găzduita de Brazilia şi are o temă deosebit de interesantă şi cât se poate de actuala: <em>Economia verde: te include şi pe tine?.</em></p>
<p style="text-align: justify">Tot în Brazilia se va desfăşura Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (numită Rio +20), în perioada 20-22 iunie 2012. Rio +20, după cum sugerează şi numele, marchează a 20-a aniversare a Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare din 1992 şi se va concentra pe două teme: o economie verde, în contextul dezvoltării durabile şi eradicării sărăciei, precum şi cadrul instituţional pentru dezvoltarea durabilă.</p>
<p style="text-align: justify">Ce este Economia Verde?</p>
<p style="text-align: justify">UNEP defineşte economia verde ca o economie care duce la îmbunătăţirea capitalului uman şi a bunăstării  sociale, în timp ce reduce în mod semnificativ riscurile de mediu şi  problemele ecologice. În expresia sa cea mai simplă, o economie verde poate fi gândită ca o soluţie ce combina emisii reduse de carbon, eficienţa resurselor şi incluziunea socială.</p>
<p style="text-align: justify">Practic vorbind, o economie verde este una în care creşterea veniturilor şi a ocupării forţei de muncă este determinată de investiţii publice şi private care reduc emisiile de carbon şi poluarea, sporesc eficienţa energetică şi a resurselor şi previn pierderea biodiversităţii.</p>
<p style="text-align: justify">Cele 10 mari sectoare ale anului 2012 sunt: construcţii, pescuit, pădure, transport, apa, agricultura, energie, turism, deşeuri, manufactura şi industrie.</p>
<p style="text-align: justify">Citiţi Greenly în continuare pentru mai multe detalii despre economia verde!</p>
<p style="text-align: justify"> Surse foto si info: <a href="http://www.unep.org/wed/theme/">http://www.unep.org/wed/theme/</a><a href="http://www.greeningtheblue.org/event/world-environment-day-5-june-2012">, http://www.greeningtheblue.org/event/world-environment-day-5-june-2012</a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-36070"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/viata-eco/la-multi-ani-mediului-inconjurator-ziua-mediului-si-economia-verde/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
