<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Greenly Magazine &#187; mediu inconjurator</title>
	<atom:link href="https://greenly.ro/subiecte/mediu-inconjurator/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://greenly.ro</link>
	<description>Revista ta online de mediu</description>
	<lastBuildDate>Wed, 13 May 2026 15:56:14 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>Merită să te duci pe la Tecuci</title>
		<link>https://greenly.ro/apa/merita-sa-te-duci-pe-la-tecuci</link>
		<comments>https://greenly.ro/apa/merita-sa-te-duci-pe-la-tecuci#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 03 Apr 2017 13:25:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Apa]]></category>
		<category><![CDATA[Deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[Invitati]]></category>
		<category><![CDATA[Soluri]]></category>
		<category><![CDATA[apa]]></category>
		<category><![CDATA[deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[poluare]]></category>
		<category><![CDATA[poluarea apei]]></category>
		<category><![CDATA[protectia apei]]></category>
		<category><![CDATA[protectia mediului]]></category>
		<category><![CDATA[responsabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[sfat]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=16478</guid>
		<description><![CDATA[Dragi cititori Greenly, Cu siguranță, măcar o dată în viață, ați făcut cunoștință cu savurosul muștar din Tecuci. Ei bine, am să încerc să vă prezint și orașul pe care muștarul l-a consacrat....]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><!-- p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 8.0px 0.0px; font: 12.0px 'Times New Roman'} p.p2 {margin: 0.0px 0.0px 8.0px 0.0px; text-indent: 35.4px; font: 12.0px 'Times New Roman'} p.p5 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 53.4px; font: 12.0px 'Times New Roman'; min-height: 15.0px} li.li3 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; font: 14.0px 'Times New Roman'} li.li4 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; font: 12.0px 'Times New Roman'} span.s1 {font-kerning: none} span.Apple-tab-span {white-space:pre} ol.ol1 {list-style-type: decimal} --></p>
<p style="text-align: justify">Dragi cititori Greenly,</p>
<p style="text-align: justify">Cu siguranță, măcar o dată în viață, ați făcut cunoștință cu savurosul muștar din Tecuci. Ei bine, am să încerc să vă prezint și orașul pe care muștarul l-a consacrat.</p>
<div id="attachment_16481" class="wp-caption aligncenter" style="width: 566px"><img class="wp-image-16481  " alt="Festivalul Național Muștar din Tecuci" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Festivalul-Național-Muștar-din-Tecuci.png" width="566" height="240" />
<p class="wp-caption-text">Festivalul Național Muștar din Tecuci</p>
</div>
<p style="text-align: justify">Așadar, să vedem ce este Tecuci și ce îl recomandă ca fiind un loc demn de apreciere. Se încadrează în orașele cu funcția suplimentară de reședință de județ (este vorba despre județul Galați). Nu ocupă un teritoriu atât de impresionant ca extindere, doar 86.76 km<sup>2</sup>, dar cu siguranță că populația găzduită de acest loc, evaluată la 31,0004 de locuitori, dă dovadă de naționalism, tradiționalism, cultură și bună creștere. Acest oraș este situat în cuprinsul Câmpiei Tecuciului, la confluența Râului Bârlad cu Râul Tecucel, la numai 10 km distanță de Valea Siretului, Râul Bârlad fiind un afluent al acestuia.</p>
<p style="text-align: justify"><img class="alignright size-full wp-image-16485" alt="Tecuci -Poziție Geografică și Poziție pe Harta Județului Galați" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Tecuci-Poziție-Geografică-și-Poziție-pe-Harta-Județului-Galați.png" width="291" height="535" /></p>
<p style="text-align: justify">De-a lungul timpului, orașul Tecuci a mai purtat denumirea de “Orașul Trandafirilor”, iar pentru a întregi imaginea de ansamblu asupra acestui mic, dar impresionat loc, o să menționez câteva curiozități despre Tecuci</p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Este printre puținele noduri feroviare, la nivel de țară, care dispune de patru direcții de orientare a liniilor ferate.</li>
<li>Din acest oraș s-a dirijat și ofensiva victoriosă de la Mărășești ce avea să conducă la înfrângerea forțelor germane în cel de-al II-lea Război Mondial.</li>
<li>Nu de foarte mulți ani, orașul a adoptat un stil original de abordare a zilelor orașului, anume Festivalul Național “Muștar din Tecuci”.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify">Acum că ne-am făcut o oareșce idee despre zonă, să vedem pe ce anume se bazează economia acestui oraș. Oraș modest, dar cu principii asupra un trai decent, tecucenii își desfășoară activitățile zilnice în întreprinderi de tip industrial ce vizează comercializarea legumelor și a fructelor, a produselor lactate, produselor din panificație, dar nu numai, deoarece economia se bazează și pe transportul local de tip maxi-taxi și furnizarea serviciilor publice de apă.</p>
<p style="text-align: justify">Ca în aproape oricare oraș din țară, situația, dacă este analizată în profunzime, nu poate fi întotdeauna roz, deoarece poluarea sub diverse forme își pune amprenta și asupra acestui oraș. Însă, înainte de toate, să vedem împreună ce este poluarea și cum contribuim noi, oamenii, la apariția ei. “Poluarea reprezintă apariția unor factori perturbatori ai mediului și producerea de dezechilibre ecologice.” Poluarea a apărut odată cu creșterea nevoilor omului, dar și din cauza utilizării haotice a resurselor naturale și a plasării necorespunzătoare a deșeurilor, și nu numai. Acum că am văzut ce reprezintă aceasta, să vedem în ce măsură se reflectă asupra orașului Tecuci.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Poluarea aerului</strong></p>
<p style="text-align: justify">Am să încep cu poluarea aerului în acest oraș, nu înainte de a menționa faptul că aerul reprezintă element vital pentru viață. Sursele poluatoare ale aerului constau în cele două fabrici alimentare, una dintre ele fiind Olympia, care are drept menire fabricarea conservelor de legume, bulion, borș și muștar. Aceasta prelucrează prin ardere cutiile metalice pentru conservare și borcanele din sticlă, acțiune ce emite următorii poluanți: monoxid de carbon, dioxid de carbon, oxizi de sulf și de azot și aerosoli fini. Cea de-a doua fabrică poluatoare este Teco, unde se produc adevăratul muștar din Tecuci și pasta de tomate, poluând ca în cazul primului exemplu.</p>
<p style="text-align: justify">O altă sursă de poluare constă în modalitățile de încălzire a locuințelor. Unii oameni preferă centrala termică (ce folosește ca materie primă cărbunele și lemnul), alții centralele pe gaz. În cazul centralelor termice pe cărbune, sunt poluate atât zonele de extracție a acestuia, în urma căruia rămân halderele de steril care poluează când sunt spălate de ploile meteorice, cât și zona de utilizare, deoarece prin ardere, sunt emiși poluanți cum ar fi: dioxidul de carbon (care generează efectul de zeră), oxizii de sulf și de azot (care ajută la formarea ploilor acide și a smogului fotochimic), zgură, pulberi în suspensie și sedimentare. Pe cealaltă parte, centralele termice pe gaz emit și ele o serie de poluanți cum ar fi: dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf și de azot.</p>
<p style="text-align: justify">Traficul nu este nici el de neglijat când vine vorba de poluare, pentru că da, potențează destul de mult degradarea calității aerlui prin poluanții binecunoscuți: monoxid de carbon, dioxid de carbon, amestecuri de hidrocarburi, oxizi de azot și sulf, pulberi în suspensie și sedimentare. Traficul în Tecuci nu este foarte intens, dar când vine vorba de anumite locuri cheie afectate de poluare, ne putem gândi la: Gara de Nord, Autogara Geg” și, în apropiere de aceasta, Strada Transilvaniei. Această stradă leagă intrarea în Tecuci dinspre București și ieșirea din oraș spre Galați, unde este frecvent circulată de mașini de mare tonaj. Acest lucru nu numai că poluează atmosfera, însă afectează și infrastructura locului, prin fisuri adânci în asfalt și în pereții caselor alăturate.</p>
<div id="attachment_16482" class="wp-caption aligncenter" style="width: 622px"><img class=" wp-image-16482  " alt="Gara de Nord - Tecuci" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Gara-de-Nord-Tecuci1.jpg" width="622" height="414" />
<p class="wp-caption-text">Gara de Nord &#8211; Tecuci</p>
</div>
<p style="text-align: justify">Desigur, nici activitățile “de relaxare” ale oamenilor nu sunt fără efecte negative asupra mediului, precum și asupra lor în mod direct, deoarece o bună parte din locuitori este fumătoare sau iubitoare de celebrele grătare la iarbă verde, care de asemenea poluează prin degajări de monoxid și dioxid de carbon, dar și prin nicotină, dacă vorbim de țigări.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Poluarea apelor</strong></p>
<p style="text-align: justify">Poluarea apelor este întâlnită în Tecuci la nivelul Râului Tecucel, deoarece malurile acestuia sunt transformate în “platformă de gunoi”. Oamenii își aruncă gunoaiele pe apă ca și cum apa ar spăla tot. Dar cum să mai spele o apă care este deja murdară? Pe lângă acest fapt, în apele Râului Bârlad sunt spălate animale precum cai, câini etc. Unde mai punem că și copiii se scaldă vara în aceste ape.</p>
<p style="text-align: justify">Deși există o stație de epurare a apelor uzate din gospodării, aceasta este rar sau deloc folosită, prin urmare ape neepurate ajung atât în Râul Tecucel, cât și în Râul Bârlad. În anul 2007, orașul  a fost “scăldat ” în apele Tecucelului, într-o mare inundație cauzată de intensitatea și frecvența ploilor, însă dacă în ziua de astăzi ar fi o inundație asemănătoare, orașul ar fi cufundat în gunoaiele aruncate de oameni în și lângă rău.</p>
<div id="attachment_16483" class="wp-caption aligncenter" style="width: 542px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Râul-Tecucel.jpg"><img class=" wp-image-16483 " alt="Râul Tecucel" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Râul-Tecucel.jpg" width="542" height="306" /></a>
<p class="wp-caption-text">Râul Tecucel</p>
</div>
<p style="text-align: justify">Consider că neepurarea apelor uzate este o problemă de maximă importanță în ceea ce privește impactul asupra mediului.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Poluarea solului</strong></p>
<p style="text-align: justify">O sursă de poluare a solului constă în resturile menajere aruncate în mod haotic și necontrolat, pe străzi sau lângă tomberoanele aproape nefolosite. Însă, cel mai grav lucru este că sunt aruncate fără simț de răspundere și deșeurile periculoase, cum ar fi bateriile uzate. Acestea, prin ardere, pot degaja oxizi metalici, totodată expunând mediul la plumb, acid și alte diverse degajări toxice, care în contact cu aerul sau apa, pot provoca explozii.</p>
<div id="attachment_16480" class="wp-caption aligncenter" style="width: 300px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Deșeuri-periculoase.jpg"><img class="size-medium wp-image-16480" alt="Deșeuri periculoase" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Deșeuri-periculoase-300x272.jpg" width="300" height="272" /></a>
<p class="wp-caption-text">Deșeuri periculoase</p>
</div>
<p style="text-align: justify"><strong>Poluarea fonică</strong></p>
<p style="text-align: justify">Poluarea fonică nu este la un nivel atât de ridicat în acest oraș, însă cu siguranță nu lipsește. Sursele principale sunt traficul, șantierele în lucru, dar și prezența unei fabrici de mobilă care este amplasată central, lângă o stație de autobuz. Ne putem da seama că este un loc destul de zgomotos din pricina faptului că oamenii evită pe cât posibil acea stație.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Poluarea lumimoasă și cea estetică</strong></p>
<p style="text-align: justify">Cât despre poluarea luminoasă, orașul nu este atât de predispus la acest tip de poluare, nici din pricina panourilor publicitare, nici din pricina iluminării stradale ineficiente. Nu sunt multe la număr străzile iluminate seara în Tecuci, ar fi neplăcut ca acestea să fie iluminate ineficient. Același lucru îl putem spune și despre poluarea estetică a orașului, care se rezumă doar la deșeuri plasate haotic și clădiri devenite ruine.</p>
<p><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Stradă-din-Tecuci.jpg"><img class="wp-image-16473 aligncenter" alt="Stradă din Tecuci" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/04/Stradă-din-Tecuci.jpg" width="630" height="386" /></a></p>
<p style="text-align: justify"><strong>Proiecte posibile pentru reducerea poluării</strong></p>
<p style="text-align: justify">Propun pentru rezolvarea acestor probleme câteva proiecte, cum ar fi:</p>
<ol style="text-align: justify">
<li>Construirea unor piste pentru bicicliști din zona centrală până în zona industrială, unde sunt majoritatea spațiilor ce conferă locuri de muncă.</li>
<li>Un program de educare a populației pentru conștientizarea importanței mediului. Deși sunt mulți oameni educați din acest punct de vedere, nu sunt suficienți. Consider că doi oameni care încalcă regulile pot fi o sursă de mare neplăcere pentru restul celor care le respectă.</li>
<li>De asemenea, consider că sancționarea nerespectării normelor de protejare a mediului ar putea fi benefică.</li>
</ol>
<p style="text-align: justify">În concluzie, Tecuci nu este unul dintre cele mai poluate orașe românești, poate datorită lipsei industriilor siderurgice și metalurgice. Totuși, cu siguranță s-ar putea înscrie pe viitor în lista orașelor model, dacă populația ar conștientiza mai mult nevoia de un mediu curat.</p>
<p style="text-align: justify">Autor articol: Georgiana-Adriana Gudană</p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-164790"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/apa/merita-sa-te-duci-pe-la-tecuci/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Antarctica&#8217;s Lakes</title>
		<link>https://greenly.ro/apa/antarcticas-lakes</link>
		<comments>https://greenly.ro/apa/antarcticas-lakes#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 16 Mar 2015 07:26:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Apa]]></category>
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[Message in a bottle]]></category>
		<category><![CDATA[Antarctica]]></category>
		<category><![CDATA[apa]]></category>
		<category><![CDATA[biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[incalzire globala]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[water]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15728</guid>
		<description><![CDATA[It was August 16th 1897, a beautiful summer day, a day like any other for most people, but nevertheless a special day for a team of nineteen men, who had long prepared themselves...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">It was August 16th 1897, a beautiful summer day, a day like any other for most people, but nevertheless a special day for a team of nineteen men, who had long prepared themselves for that moment. The harbour was crowded and bustling with activity, because the ship “Belgica” was about to set sail from Antwerp, accompanied by the tunes of a brass band, and head towards the Antarctica. The crewmen readied themselves as well as they could for such an experience: maps and plans were drafted for the voyage, then a list of supplies was prepared, with enough provisions to last for at least two years. In addition to the forty tons of food, 120 tons of coal, 40 tons of anthracite and large amounts of drinking water were also taken on board. The ship will go through 1800 kilograms of coal each day.<br />
<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/1.png1.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15729" alt="1.png" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/1.png1-229x300.jpg" width="229" height="300" /></a>Among the crew members, there was a well-known Romanian scientist, Emil Racoviță (who will be the subject of a separate article). He was entrusted with the photographic laboratory and its equipment for producing images onto special glass plates which were ordered specifically for the expedition.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/2.png.jpg"><img class="alignright  wp-image-15730" alt="2.png" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/2.png-300x300.jpg" width="210" height="210" /></a>Thus, “Belgica” entered history as the first ship to penetrate the Antarctic ice and spend more than one year there. Further historical information on the discovery of the Antarctic realms can be found <a title="here" href="http://www.roxy-world.ro/antarctica_istorie.php">here</a>. Also, it is worth reading about the <a title="attempts" href="http://salveazamonumentul.blogspot.ch/2012/05/amundsen-si-scott-in-lupta-pentru-polul.html">attempts</a> made by explorers in their quest to conquer this land, and the <a title="sories" href="http://www.tribuna.ro/stiri/descopera-lumea/antarctica-un-continent-cu-1000-de-locuitori-si-89-grade-celsius-72298.html">stories</a> that emerged in relation with some of these <a title="places" href="http://www.ziare.com/magazin/cercetare/baza-secreta-nazista-in-lacul-misterios-de-sub-antarctica-1149340">places</a>.<br />
From the end of the 19th century and the beginning of the 20th right up to our times, this part of the Globe has been studied by scientists from all fields of science, and numerous research stations have been set up, some permanent and others temporary, which host between 1000 people during winter and 5000 in the summer months.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/3.png1.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15731" alt="3.png" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/3.png1-239x300.jpg" width="239" height="300" /></a>In the “Land of the eternal ice”, as this continent is sometimes named (though the word “eternal” is called into question nowadays), temperatures can plummet to -89 degrees Celsius (as measured at the Russian station “Vostok” on July 21st 1983) and 98% of its surface is blanketed by a layer of ice with a thickness of at least 1.6 kilometres. Therefore, what kind of lakes are we talking about?<br />
<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/4.png.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15732" alt="4.png" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/4.png-300x236.jpg" width="300" height="236" /></a>With the help of satellites, radars and infra-red imagery, it was possible to discover under the ice cap a number of lakes and subterranean hydrographic networks. Today, in Russian, American and British laboratories, scientists prepare the necessary equipment for exploring the Antarctic through new projects. The mysterious depths of the ice cap will be investigated, together with the ice rivers that flow among 350 isolated freshwater lakes.<br />
<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/5.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15733" alt="5" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/5-300x168.jpg" width="300" height="168" /></a><strong>Vostok Lake</strong>, discovered in 1970 by airborne radars, is by far the largest sub-glacial lake found so far. Its name comes from the Russian station created in 1956. Russian scientists were the first ones capable of drilling down to a depth of 3.769 metres, in a mission that stared more than ten years ago. In 1993, British specialists from university College London managed to map the lake, by means of data provided by radars. Located almost four kilometres below the frozen Antarctic surface, this lake has a length of 250 kilometres and a width of 50 kilometres. In May 2005, an island was identified in its middle region.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/6.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15734" alt="6" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/6-300x187.jpg" width="300" height="187" /></a>It the water samples that were collected, the Russian researchers hope to find new micro-organisms, unknown to science, and clues about the evolution of life in this part of the world.<br />
<em>These organisms have spent a very long time without coming into contact with the atmosphere, devoid of sunlight</em>, declared Valeri Lukin, the project&#8217;s leader, who works at the Russian&#8217;s Federation Institute for Arctic and Antarctic Studies. But there are voices saying that the microbes collected so far seem to come from the drilling equipment rather than from the lake itself.<br />
Another sub-glacial lake that has enjoyed the attention of scientists is <strong>Lake Whillans</strong>. Recently, a team of American researchers managed to reach the lake&#8217;s surface, according to the <a title="BBC" href="http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-21231380">BBC</a>. It is to be found 800 metres below the ice cap, in the western part of the Antarctic, and covers an area of 60 square metres. Scientists claimed that the sensors of the drilling installation detected a change in pressure, signalling that the lake&#8217;s surface had been reached. Next, a video camera was sent in to verify the discovery. By using a hot water drill, they dug a hole 30 centimetres wide in the ice above the lake. After that, a number of instruments were lowered into the water in order to collect samples and sensors were used to measure the lake&#8217;s properties and characteristics.<br />
<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/7.jpg"><img class="alignleft  wp-image-15735" alt="7" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/7-300x300.jpg" width="210" height="210" /></a>Some samples were studied on the spot, inside temporary labs located on the ice around the drilling site, whereas others will be sent to participating universities for a more detailed analysis.<br />
It could be the first proof of life from a sub-glacial lake in the Antarctic, declared journalist Douglas Fox for The Crux, as quoted by NBC News.</p>
<p style="text-align: justify">Until now, more than 300 large water bodies have been identified underneath the Antarctic. The reasons why this water stays liquid are geothermal heat and pressure.</p>
<p style="text-align: justify">Scientists want to study the sub-glacial hydrological systems of the Antarctic Continent, because liquid water under the ice layer affects the continent&#8217;s movement (for example, ice above Whillans Lake moves almost 300 metres per year), and such knowledge could be very useful when creating forecasts and estimations of global warming.<em id="__mceDel"><br />
</em>2011 marked the beginning of a new adventure in the American project, this time at Ellsworth, in Western Antarctica, where another “invisible lake” is to be found, a reservoir 10 kilometres long and 3 kilometres wide, beneath 3.5 kilometres of ice. The drilling will not involve aggressive chemical mixtures, but only warm water, filtered and sterilized by ultra-violet radiation. Then, pressure sensors, a camera and a robot for collecting sediments will be inserted in the tunnel. Everything will be perfectly sterilized in advance, so as not to contaminate the potential underwater lifeforms. Experts believe the lake has been “disconnected” from the outside world for a sufficiently long time that its microbial life has evolved independently.<em id="__mceDel"><br />
Everything must be done as cleanly as possible, as sterile as possible. We do not want to contaminate this pristine environment, and if we will not keep our experiment sterile, we will end up analysing what we brought down with us from the surface, and that would, of course, be useless, </em>said Martin Siegert, a scientist working on the project.<em id="__mceDel"><br />
Massive, but delicate, </em>that is how chief engineer Andy Tait describes the operation.<em id="__mceDel"><br />
<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/8.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15736" style="border: 1px solid black" alt="8" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/8-300x173.jpg" width="300" height="173" /></a> </em>The water of Ellsworth Lake is kept liquid by heat seeping from the earth&#8217;s depths. The lake was mapped using radars and seismic tests, and on this occasion, it was noted that its bottom is soft, which led researchers to assume that the bottom is covered by a thick layer of sediments.<br />
Lake Vida of Antarctica has characteristics that, at first sight, would make it inhospitable to life: its waters are seven times saltier than the Ocean, its temperature is thirteen degrees Celsius below freezing and its depths are pitch-black. And still, after penetrating twenty metres of ice, scientists were surprised to discover that it was teeming with life, reports <a title="decopera.ro" href="http://www.descopera.ro/dnews/10352851-uimitor-un-lac-izolat-sub-gheata-timp-de-aproape-3000-de-ani-abunda-in-forme-de-viata">descopera.ro</a>.<em id="__mceDel"><br />
<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/9.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15737" alt="9" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/9-300x174.jpg" width="300" height="174" /></a></em>Its life forms are represented by bacteria, and their discovery fuels hopes that someday, life will be found on planets such as Mars or on natural satellites like Europa, Jupiter&#8217;s moon.<br />
What happened at Lake Vida, explained scientists from Illinois University and Desert Research Institute of Reno – USA, could happen with lakes on other celestial bodies, when temperatures are low enough to allow the formation of thick ice caps.<em id="__mceDel"><br />
<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/10.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15738" alt="10" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/03/10-300x225.jpg" width="300" height="225" /></a></em>Bacteria from Lake Vida, brought to the surface by drilling at depths of 27 metres, belong to species previously unknown to science. These creatures probably survive by metabolising large amounts of hydrogen and nitrogen oxides that are found in the lake&#8217;s salty and oxygen-deprived waters.<br />
Scientists have been puzzled by the large quantities of hydrogen, nitrogen oxides and carbon discovered in Lake Vida, and presume that these substances may have been formed by reactions between salts and chemical compound rich in nitrogen that exist in surrounding rocks. More information can be found <a title="here" href="http://www.scientia.ro/blogul-catalina-oana-curceanu/4391-bacteriile-din-antarctica-si-viata-extraterestra.html">here</a> and <a title="here" href="http://www.newscientist.com/article/dn22535-lake-life-survives-in-total-isolation-for-3000-years.html">here</a>.<br />
Over time, oxygen-deprived bacteria have adapted to use these substances for energy production. It is believed that the lake&#8217;s unusual conditions played an essential role in the evolution its life-forms&#8217; diversity and characteristics.<br />
Scientists now try to find out more, by cultivating some of these bacteria in laboratory conditions. Thus, they hope to better understand the physical and chemical limits these creatures can withstand.</p>
<p style="text-align: justify">Antarctica remains a land of many unknowns for science, and the results of these resent investigations could alter our theories about the Earth&#8217;s history.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Sources:</strong><br />
<a href="http://adevarul.ro/news/societate/emil-racovita-roman-polul-sud-1_50ac24847c42d5a663853fe7/index.html;">http://adevarul.ro/news/societate/emil-racovita-roman-polul-sud-1_50ac24847c42d5a663853fe7/index.html</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.roxy-world.ro/antarctica_istorie.php"> http://www.roxy-world.ro/antarctica_istorie.php</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.tribuna.ro/stiri/descopera-lumea/antarctica-un-continent-cu-1000-de-locuitori-si-89-grade-celsius-72298.html">http://www.tribuna.ro/stiri/descopera-lumea/antarctica-un-continent-cu-1000-de-locuitori-si-89-grade-celsius-72298.html</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://salveazamonumentul.blogspot.ch/2012/05/amundsen-si-scott-in-lupta-pentru-polul.html">http://salveazamonumentul.blogspot.ch/2012/05/amundsen-si-scott-in-lupta-pentru-polul.html</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.revistamagazin.ro">http://www.revistamagazin.ro</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.gandul.info/magazin/descoperire-importanta-la-800-de-metri-sub-patura-de-gheata-a-antarcticii-10526795utm_source=feedburner&amp;utm_medium=feed&amp;utm_campaign=Feed%3A+GandulMagazin+%28Gandul_Magazin%29;">http://www.gandul.info/magazin/descoperire-importanta-la-800-de-metri-sub-patura-de-gheata-a-antarcticii-10526795utm_source=feedburner&amp;utm_medium=feed&amp;utm_campaign=Feed%3A+GandulMagazin+%28Gandul_Magazin%29</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/lacul-misterios-antarctica-1_50aeb6307c42d5a6639f6dea/index.html">http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/lacul-misterios-antarctica-1_50aeb6307c42d5a6639f6dea/index.html</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.scienceworld.ro/stiri/lacul-vostok-capsula-timpului-din-antarctica-11695.htm">http://www.scienceworld.ro/stiri/lacul-vostok-capsula-timpului-din-antarctica-11695.htm</a>l</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.roxy-world.ro/antarctica_stiri.php">http://www.roxy-world.ro/antarctica_stiri.php</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.ziare.com/articole/forme+viata+lac+antarctica">http://www.ziare.com/articole/forme+viata+lac+antarctica</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://totb.ro/a-inceput-cautarea-vietii-in-lacul-ascuns-sub-antarctica/">http://totb.ro/a-inceput-cautarea-vietii-in-lacul-ascuns-sub-antarctica/</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.publika.md/surpriza-ce-au-descoperit-cercetatorii-intr-un-lac-acoperit-de-gheata-antarcticii_1144951.html">http://www.publika.md/surpriza-ce-au-descoperit-cercetatorii-intr-un-lac-acoperit-de-gheata-antarcticii_1144951.html</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.scientia.ro/blogul-catalina-oana-curceanu/4391-bacteriile-din-antarctica-si-viata-extraterestra.html">http://www.scientia.ro/blogul-catalina-oana-curceanu/4391-bacteriile-din-antarctica-si-viata-extraterestra.html</a><br />
<strong><em></em></strong></p>
<p style="text-align: justify"><strong><em>Photo sources:</em></strong><br />
<a href="http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/lacul-misterios-antarctica-1_50aeb6307c42d5a6639f6dea/index.html">http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/lacul-misterios-antarctica-1_50aeb6307c42d5a6639f6dea/index.html</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.scienceworld.ro/pictures/2012/02/13/186.jpg">http://www.scienceworld.ro/pictures/2012/02/13/186.jpg</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.roxy-world.ro/Images/antarctic_map.jpg">http://www.roxy-world.ro/Images/antarctic_map.jpg</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://i0.wp.com/www.rfmromania.ro/wp-content/uploads/2013/01/virus-news.jpeg">http://i0.wp.com/www.rfmromania.ro/wp-content/uploads/2013/01/virus-news.jpeg</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://totb.ro/a-inceput-cautarea-vietii-in-lacul-ascuns-sub-antarctica/">http://totb.ro/a-inceput-cautarea-vietii-in-lacul-ascuns-sub-antarctica/</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.stiintasitehnica.com/">http://www.stiintasitehnica.com/</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.credinta-adevarata.ro/2013/01/30/americanii-au-forat-800-de-metri-sub-gheata-antarcticii-proiectul-ar-putea-dezvalui-noi-indicii-despre-viata-extraterestra/">http://www.credinta-adevarata.ro/2013/01/30/americanii-au-forat-800-de-metri-sub-gheata-antarcticii-proiectul-ar-putea-dezvalui-noi-indicii-despre-viata-extraterestra/</a></p>
<p style="text-align: justify"><strong><em>Article written by Răzvan Spiridon and translated by Mihail Mitoșeriu.</em></strong></p>
<p style="text-align: justify">
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-157290"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/apa/antarcticas-lakes/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Platforma Școli verzi</title>
		<link>https://greenly.ro/viata-eco/platforma-scoli-verzi</link>
		<comments>https://greenly.ro/viata-eco/platforma-scoli-verzi#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 29 Oct 2014 18:49:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ioana Stoicescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Comunicate de presa]]></category>
		<category><![CDATA[Green-Edu]]></category>
		<category><![CDATA[Viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[comunicat de presa]]></category>
		<category><![CDATA[curriculum]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltare durabila]]></category>
		<category><![CDATA[eco]]></category>
		<category><![CDATA[eco-gesturi]]></category>
		<category><![CDATA[ecologie]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[educație ecologica]]></category>
		<category><![CDATA[educatie pentru dezvoltare durabila]]></category>
		<category><![CDATA[educational]]></category>
		<category><![CDATA[greenitiative]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[kit]]></category>
		<category><![CDATA[materiale gratuite]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[optional]]></category>
		<category><![CDATA[platforma]]></category>
		<category><![CDATA[profesori]]></category>
		<category><![CDATA[responsabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[scoala]]></category>
		<category><![CDATA[scoli]]></category>
		<category><![CDATA[scoli verzi]]></category>
		<category><![CDATA[viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[Viitor Plus]]></category>
		<category><![CDATA[ViitorPlus]]></category>
		<category><![CDATA[wwf]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15546</guid>
		<description><![CDATA[&#8220;Trei organizaţii de mediu au lansat astăzi un nou instrument destinat educaţiei ecologice în şcoli, care îşi propune să crească interesul profesorilor pentru problemele de mediu şi să transforme elevii în cetăţeni activi...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify" align="center">&#8220;Trei organizaţii de mediu au lansat astăzi un nou instrument destinat educaţiei ecologice în şcoli, care îşi propune să crească interesul profesorilor pentru problemele de mediu şi să transforme elevii în cetăţeni activi şi responsabili.</p>
<p style="text-align: justify">Platforma Şcoli Verzi, proiectul realizat de Asociația Greenitiative, în parteneriat cu WWF-România și ViitorPlus – Asociația pentru dezvoltare durabilă, include un kit educativ digital realizat împreună cu cadre didactice cu experiență şi se adresează profesorilor de gimnaziu interesați să introducă în currriculum-ul la decizia școlii un curs opțional de educaţie de mediu.</p>
<p style="text-align: justify">În plus, proiectul oferă şi un cadru online în care profesorii pot face schimb de informaţii şi pot contribui permanent la îmbunătăţirea kitului educativ și a cursului.</p>
<p style="text-align: justify">Iniţial, formula aceasta va fi promovată de 100 de profesori din București și alte 5 județe: Brașov, Călărași, Maramureș, Mehedinți și Suceava. Până la realizarea unei versiuni finale, 30 de școli și 2.400 de elevi vor testa componentele kit-ului, care  va fi îmbunătăţit, pe baza feedback-ului primit.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/10/LOGO-SCOLI-VERZI-575x604.png"><img class="aligncenter  wp-image-15547" title="Scoli Verzi Greenly" alt="LOGO-SCOLI-VERZI-575x604" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/10/LOGO-SCOLI-VERZI-575x604.png" width="345" height="362" /></a></p>
<p style="text-align: justify">Prin proiectul <i>Platforma Școli verzi – Advocacy, eco educație și susținere pentru școli sustenabile</i>, cele trei organizații partenere, Asociația Greenitiative, WWF România și ViitorPlus  își propun să-și unească eforturile pentru a răspunde nevoii de a transforma elevii din indiferenți în potențiali cetățeni activi și informați.</p>
<p style="text-align: justify">Astfel, elevii vor putea să judece echilibrat situații complexe și să se implice direct în găsirea celor mai sustenabile soluții la probleme locale și globale de  mediu precum pierderea biodiversității, schimbările climatice sau supraexploatarea resurselor naturale.</p>
<p style="text-align: justify">Finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), cu suma de 143.289,00 euro, proiectul <i>Platforma Școli Verzi- Advocacy, eco educație și susținere pentru școli sustenabile </i>se va finaliza în martie 2016. <i>Pentru informatii oficiale despre granturile SEE si norvegiene accesati </i><i><a title="" href="http://www.eeagrants.org/" rel="nofollow">www.eeagrants.org</a></i><i>.</i></p>
<blockquote><p><i>În cei 7 ani de lucru cu școli și licee din România am descoperit că, oricât de ambițios ar fi un proiect de mediu, odată cu finalizarea lui puține lucruri mai sunt continuate. Prin Platforma Școli verzi dorim să oferim acel cadru care să asigure diseminarea și dezvoltarea pe termen lung a formulei de eco educație curriculară și extracurriculară pe care o propunem. Credem că există premisele ca această formulă să fie una câștigătoare pentru că este rezultatul unei colaborări între ONG-uri de mediu  și profesori, școli, autorități școlare,</i> a declarat Felicia Ienculescu-Popovici, coordonator Platforma Școli Verzi, Asociația Greenitiative.</p>
<p><i>Ne-am dorit să propunem un pachet educațional cât mai aplicat, cât mai actual și care să îi stimuleze pe elevi să gândească pe cont propriu alegerile pe care le fac zi de zi. Ne-am dorit un curs pe care să le facă plăcere să-l urmeze și care să includă și contact direct cu natura sau metode interactive de învățare,</i> a declarat  Cătălina Murariu, coordonator educație , WWF-România.</p></blockquote>
<blockquote><p><i>Avem nevoie să ne pregătim temeinic generațiile tinere cu privire la provocările pe care trebuie să le rezolvăm datorită dezechilibrelor din relația noastră cu natura. Avem nevoie de o educație practică și accesibilă tuturor. Ne bucurăm să putem integra experiența ViitorPlus, cu peste 8 ani de inițiative pentru dezvoltare durabilă în România, într-un instrument educațional formal care să ajungă la cât mai mulți tineri, alături de care sperăm să schimbăm lucrurile în mai bine,</i> a declarat Teia Gavrilescu, expert educație,  Asociația Viitor Plus.</p></blockquote>
<p style="text-align: justify"><b>Despre Asociația Greenitiative</b></p>
<p style="text-align: justify">Greenitiative este o organizație de mediu și dezvoltare durabilă care promovează, de 7 ani în România, prin proiecte de eco educație, green building &amp; living și dezvoltare comunitară durabilă, trecerea la o societate cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, pentru care considerentele de mediu sunt prioritare. Mai multe informații despre Greenitiative pe <a title="" href="http://www.greenitiative.ro/" rel="nofollow">www.greenitiative.ro</a> și pe Facebook-Greenitiative.</p>
<p style="text-align: justify"><b>Despre WWF (World Wide Fund for Nature)</b></p>
<p style="text-align: justify">Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la:<a title="" href="http://www.wwf.ro/" rel="nofollow">www.wwf.ro</a> .</p>
<p style="text-align: justify"><b>Despre Asociația Viitor Plus</b></p>
<p style="text-align: justify">ViitorPlus este o organizație nonprofit, care derulează din 2006 proiecte de împădurire, reciclare, educație și conștientizare, producție de confectii textile naturale, construcție de colectoare solare și utilizarea lor pentru dotarea unor obiective sociale, proiecte ce contribuie la soluționarea unor probleme sociale și de mediu, în diferite județe ale țării. Mai multe informaţii: <a title="" href="http://www.viitorplus.ro/" rel="nofollow">www.viitorplus.ro</a></p>
<p style="text-align: justify"><b>Cont</b><b>ext</b></p>
<p style="text-align: justify">Un astfel de proiect este necesar pentru a creşte nivelul de informare şi educare al românilor pe chestiuni privind mediul înconjurător.</p>
<p style="text-align: justify">Conform Eurobarometrului Special Attitudes of European Citizens towards the Environment (martie 2008), la capitolul Informație de mediu, la întrebarea “Cât de informat vă simțiți pe tema chestiunilor de mediu?”, românii se situează, alături de bulgari, pe ultima poziție, doar 30% dintre cei intervievați considerând că sunt informați.</p>
<p style="text-align: justify">Același studiu repetat în 2011 relevă o îmbunătățire a procentului celor care se consideră bine informați pe teme de mediu în România: 47%. Totuși, România rămâne la coada clasamentului, mai precis pe penultimul loc din UE, foarte departe de țări precum Suedia, Danemarca sau Marea Britanie unde peste 75% sau chiar 80% din populație se consideră bine informată.</p>
<p style="text-align: justify">În plus, conform Raportului de Cercetare și Analiză privind Protecția Mediului în România Urbană intitulat „Gândește politici verzi”, realizat, în 2008, de Fundația Terra Mileniul III și Asociația ALMA-RO, elevii sunt cuprinși (alături de casnice și de persoane care trăiesc din prestații sociale de nivel redus) în segmentul “eco-indiferenților”.</p>
<p style="text-align: justify">În acest context, școala și societatea civilă au un rol esențial în schimbarea datelor problemei, printr-o formulă de colaborare care îmbină educația și cetățenia activă.&#8221;</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Articol preluat de pe romaniapozitiva.ro- vezi <a title="Romania Pozitiva" href="http://www.romaniapozitiva.ro/romania-pozitiva/s-a-lansat-platforma-scoli-verzi-un-instrument-modern-de-eco-educatie/" target="_blank">AICI </a> </strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-155470"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/viata-eco/platforma-scoli-verzi/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Le thorium – est-il bon ou non ?</title>
		<link>https://greenly.ro/energii-alternative/le-thorium-est-il-bon-ou-non</link>
		<comments>https://greenly.ro/energii-alternative/le-thorium-est-il-bon-ou-non#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 29 Aug 2014 09:51:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Energie]]></category>
		<category><![CDATA[Message dans une bouteille]]></category>
		<category><![CDATA[alternativa]]></category>
		<category><![CDATA[centrala]]></category>
		<category><![CDATA[eco]]></category>
		<category><![CDATA[energie]]></category>
		<category><![CDATA[energie curata]]></category>
		<category><![CDATA[energie nucleara]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[poluare]]></category>
		<category><![CDATA[radiatii]]></category>
		<category><![CDATA[reactor]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[toriu]]></category>
		<category><![CDATA[uraniu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15411</guid>
		<description><![CDATA[Je ne parle pas de Thor, le dieu scandinave des tonnerres, mais de l&#8217;élément chimique qui porte le nom du dieu, c&#8217;est-à-dire le thorium. Ce métal radioactif a été donné ce nom assez...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<div style="text-align: justify">
<p>Je ne parle pas de Thor, le dieu scandinave des tonnerres, mais de l&#8217;élément chimique qui porte le nom du dieu, c&#8217;est-à-dire le thorium. Ce métal radioactif a été donné ce nom assez créatif par le chimiste suédois qui l&#8217;avait découvert en 1928, Jon Jakob Berzelius. Mais quel rôle va jouer le thorium dans l&#8217;avenir de l&#8217;humanité ?</p>
<p>Comme dans le cas d&#8217;autres sources d&#8217;énergie de l&#8217;avenir, l&#8217;usage du thorium (Th-232) dans des réacteurs nucléaires est un sujet controversé. Peut-être à cause du mot nucléaire, qui nous provoque des tremblements. Il est néanmoins certain que le thorium est un combustible alternatif. Il n&#8217;est pas nécessairement écologique, mais il peut être une alternative pour l&#8217;uranium. Il reste à voir si il est vraiment une alternative meilleure et une source d&#8217;énergie sure et propre.</p>
<p><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/08/1.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15412" alt="1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/08/1-300x177.jpg" width="300" height="177" /></a></p>
</div>
<div style="text-align: justify">
<p style="text-align: center"><em>Cristal de thorite (silicate naturel de thorium). Source: pubs.acs.org</em></p>
</div>
<div style="text-align: justify">
<p>Le thorium peut être utilisé comme combustible dans des réacteurs actuels, mais l&#8217;idée la plus populaire à ce moment est le réacteur à base de fluorure liquide de thorium (dissolu en sel), ou LFTR – Liquid Fluoride Thorium Reactor. Kirk Sorensen (ancien membre du NASA) est le chercheur le plus associé avec le thorium et les réacteurs de type LFTR, dont ses articles peuvent être trouvés sur le site  <a href="http://www.energyfromthorium.com/">www.energyfromthorium.com</a>. Vous pouvez voir Kirk dans ce<a href="http://www.ted.com/talks/kirk_sorensen_thorium_an_alternative_nuclear_fuel.html"> film</a> très intéressant.</p>
<p>Kirk Sorensen et les autres promoteurs de l&#8217;énergie nucléaire basée sur le thorium présentent les suivants arguments:</p>
<ul>
<li>Le thorium est accessible et abondant (Trois fois plus abondant que l&#8217;uranium, selon <a href="http://www.ieer.org/">www.ieer.org</a>). D&#8217;après <a href="http://www.world-nuclear.org/">www.world-nuclear.org</a>, on estime qu&#8217;il y a  5.000.000 t de thorium sur la Terre, avec les plus grandes réserves en Inde (16%, ou presque 846.000 t)</li>
<li>Le thorium est plus efficient que les autres ressources. Selon Kirk Sorensen, 6600 tonnes de thorium peuvent fournir la même quantité d&#8217;énergie que 5.000.000.0000 tonnes de charbon, 21.000.0000.0000 barils de pétrole, 3 trillions m<sup>3</sup> de gaz naturels et 65000 tonnes d&#8217;uranium. Un silo plein de thorium pourrait offrir toute l&#8217;énergie de l&#8217;Amérique de Nord pour un an. Donc, les ressources connues de thorium sont capables de générer l&#8217;énergie nécessaire pour quelques milliers d&#8217;ans (<a href="http://ieer.org/resource/factsheets/thorium-fuel-panacea-nuclear-power/">s</a>ource). (J&#8217;admets, les chiffres sont impressionnantes, mais est-ce que ca suffit ?)</li>
</ul>
<p><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/08/2.png.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15413" alt="2.png" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/08/2.png-300x180.jpg" width="300" height="180" /></a></p>
</div>
<div style="text-align: justify">
<p style="text-align: center"><em>Pellètes de thorium au Centre de Recherche Atomique Bhabha, Inde. Source: guardian.co.uk</em></p>
</div>
<ul>
<li style="text-align: justify">En plus, selon le même Sorensen, le thorium des réacteurs LFTR est plus sûr et moins dangereux pour l&#8217;environnement que les réacteurs à eau légère (LWR – Light Water Reactor). Les sels liquides utilisés dans un réacteur LFTR ne sont pas susceptibles de se fondre ou d’être surchauffés. L&#8217;état chinois est un des pionniers de la recherche et promotion du thorium comme source d&#8217;énergie, à la suite des recherches qu&#8217;il a réalisé après l&#8217;accident nucléaire de Fukushima (<a href="http://www.telegraph.co.uk/finance/comment/ambroseevans_pritchard/8393984/Safe-nuclear-does-exist-and-China-is-leading-the-way-with-thorium.html">so</a>urce). Les spécialistes chinois affirment qu&#8217;un réacteur avec thorium n&#8217;a pas besoin de pompes et systèmes électroniques complexes (pour prévenir une croissance excessive de la température), installations qui ont été affectées par le tsunami de Fukushima, et sont d’avis qu&#8217;un réacteur LFTR pourrait survivre un tsunami sans emmètre des radiations.</li>
<li style="text-align: justify">Selon <a href="http://www.energyfromthorium.com/">www.energyfromthorium.com</a>, les radio-isotopes produits dans les réacteurs LFTR sont utilisables dans la médicine (y compris dans l&#8217;oncologie), l&#8217;industrie et l&#8217;exploration cosmique. En même temps, la chaleur résiduelle pourrait être employée dans la désalinisation de l&#8217;eau marine.</li>
<li style="text-align: justify">Les produits qui résultent à la suite de l&#8217;opération d&#8217;un réacteur LFTR sont stabilisés en 10 ans et ont une valeur commerciale. Les déchets nucléaires se dégradent en 300 ans, par rapport aux 300.000 ans nécessaires pour la neutralisation des déchets nucléaires produits par les réacteurs LWR (Light Water Reactor – Réacteur à Eau Légère) qui emploient l&#8217;uranium.</li>
<li style="text-align: justify">Les réacteurs de type LFTR ne produisent aucune émission de carbone.</li>
<li style="text-align: justify">Le thorium ne peut pas être utilisé pour fabriquer des armes atomiques (Donc, selon ses avocats de Thor, il est un <i>dieu pacifique</i>)</li>
<li style="text-align: justify">(Il y a des nombreux aspects concernant l&#8217;usage du thorium dans les réacteurs, comme on a montré dans la bibliographie. A cause de manque d&#8217;expérience dans le domaine, je ne veux pas entrer dans les détailles, mais, si vous êtes passionnés par ce sujet, je vous invite de vous exprimer vos opinions et connaissances dans la section de commentaires.)</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><span style="text-decoration: underline"><em>Désavantage :</em></span></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Bien qu&#8217;il ait beaucoup des chercheurs qui soutiennent l&#8217;emploi du thorium comme source d&#8217;énergie, il est clair que l&#8217;aspect politique sera le principal argument non-radioactif. Dans un monde utopique, en cas de manque des ressources, les hommes seraient capables de les partager. Mais parce que nous ne vivons pas dans un tel monde, et aucune ressource n&#8217;est distribuée uniformément parmi les états, on assistera probablement aux conflits et rivalités entre les grandes puissances pour le contrôle du thorium&#8230;</li>
<li>En dépit de tout ce qu&#8217;on pourrait dire, la crainte des radiations existera toujours. Par comparaison à l&#8217;uranium, le thorium est moins dangereux, mais il reste un péril, si on le compare avec l&#8217;énergie solaire, par exemple. Il n&#8217;y a pas beaucoup de gens qui pourraient accepter de vivre sans hésiter près d&#8217;une centrale nucléaire.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><em><strong>Conclusion</strong></em></p>
<p style="text-align: justify">Parfois, l&#8217;histoire nous a prouvé que le progrès technique n&#8217;est toujours dans notre avantage. Il certain que les besoins d&#8217;énergie de notre société ne cessent de s&#8217;accroitre, et les ressources conventionnelles sont en train d&#8217;épuisement. En conclusion, le thorium est un bon sujet de débat. On a démontré, avec des arguments forts, qu&#8217;il est un combustible propre, sûr et efficient – par rapport à l&#8217;uranium. Mais comment est qu&#8217;il se compare avec d&#8217;autres sources d&#8217;énergie ? Quelle énergie sera la base du futur ? Quelle source va satisfaire nos besoins énormes sans nous détruire ?</p>
<p style="text-align: justify">Il nous reste à voir.</p>
<p style="text-align: justify"><b>Sources:</b><b></b></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.energyfromthorium.com/"><a href="http://energieduthorium.fr/communication/videos/" rel="nofollow">http://energieduthorium.fr/communication/videos/</a></a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.energyfromthorium.com/"><a href="http://energieduthorium.fr/" rel="nofollow">http://energieduthorium.fr</a></a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.energyfromthorium.com/">www.energyfromthorium.com<br />
</a><a href="http://www.ieer.org/">www.ieer.org</a><br />
<a href="http://www.world-nuclear.org/">www.world-nuclear.org</a><br />
<a href="http://www.telegraph.co.uk/">www.telegraph.co.uk</a><br />
<a href="http://www.forbes.com/">www.forbes.com</a><br />
<a href="http://www.treehugger.com/">www.treehugger.com</a><br />
<a href="http://motherboard.vice.com/">motherboard.vice.com</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.ted.com/talks/kirk_sorensen_thorium_an_alternative_nuclear_fuel.html">http://www.ted.com/talks/kirk_sorensen_thorium_an_alternative_nuclear_fuel.htm</a></p>
<p style="text-align: justify"><em><strong>Article ecrit par Ioana Stoicescu et traduit par Mihail Mitoșeriu.</strong></em></p>
<p style="text-align: justify">
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-154120"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/energii-alternative/le-thorium-est-il-bon-ou-non/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>A Bad Habit that Smells like Burned Rubber</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/a-bad-habit-that-smells-like-burned-rubber</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/a-bad-habit-that-smells-like-burned-rubber#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 06 Jul 2014 18:20:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[Message in a bottle]]></category>
		<category><![CDATA[aer]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[poluare]]></category>
		<category><![CDATA[responsabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15269</guid>
		<description><![CDATA[One day in March this year, while passing in my car through the village of Domnesti, Ilfov County (not far from Bucharest), I saw a couple of groups (mostly young people) celebrating something....]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">One day in March this year, while passing in my car through the village of Domnesti, Ilfov County (not far from Bucharest), I saw a couple of groups (mostly young people) celebrating something. Lots of noise, music, sunflower seeds and shouting, but these were not the only ways of celebrating. The central element of this improvised feast was a burning rubber tire! Thus, nearly 15 houses (just on the street that I passed) had in front of them a group of people smoking themselves around a burning car tire! If some are bothered by cigarette smoke, these young folks were perfectly fine with the smell of burning rubber.</p>
<p style="text-align: justify">If you never had the opportunity to “experience” the smell of burned rubber, I cannot find the words to describe how horrible it is. It’s like you feel your lungs turning black! Even after closing all the windows of the car, the smell lingered for a long time after I passed <i>the street of hell</i>. When I arrived home, I started to investigate this irresponsible habit.</p>
<p style="text-align: justify">After searching on Google about this mysterious thing, I found only a couple of websites from the Republic of Moldova, which informed me that in some areas of the country, on the eve of Christ’s Resurrection, there is a tradition of burning tires. According to <a href="http://social.moldova.org/">http://social.moldova.org</a>, <i>the traditional aspect of this ritual, known as “Denii” involved, in the past, a message of purification through the use of ritual pyres made of wood and plant scraps.</i></p>
<p style="text-align: justify">This is the comment of a mayor from a village in the Republic of Moldova:</p>
<p style="text-align: justify"><i>Each year, on the eve of Easter, we are faced with a serious problem that impacts us in many ways – the ritual of « Denii ». In our community, there is a new fad, which involves people gathering used tires and, on the Eve of Easter, these car tires are set alight and rolled down the hills towards the river Nistru. Dried grass, shrubs and trees are also burned because of this. For several days after the event, the air remains polluted from smoke and the smell of burning rubber. And this is the best case scenario, because such foolish acts can have serious repercussions. We try to combat this dangerous habit but, so far, we haven’t been able to eliminate it completely. After discussing this issue with my colleagues, I understand that the problem is widespread. This is why I believe that the press should write about the tradition of burning pyres on Easter Eve, how this habit fits in our religious tradition and, more importantly, how these actions violate the law and who is responsible for the unpleasant outcomes of such acts.          </i></p>
<p style="text-align: justify"><i>Mihai Gotornicean, mayor of Lalova</i></p>
<p style="text-align: justify">The whole article (where the origins and initial meaning of this tradition are explained, including the fact that burning tires are a misfortunate adaptation of old rites) can be found here: <a href="http://www.cuvintul.md/article/3094/" target="_blank">http://www.cuvintul.md/article/3094/</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/1.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15270" alt="1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/1-300x200.jpg" width="300" height="200" /></a></p>
<p style="text-align: center"><em>Tire burning. Source: www.cuvintul,md</em></p>
<p style="text-align: justify">Despite all the information that I found, which refers to a habit typical in Moldova, I wonder what is the situation in Romania, because tire burning is practiced even close to Bucharest. And what are the reasons? Have you ever witnessed such an event?</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/2.png1.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-15271" alt="2.png" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/2.png1.jpg" width="250" height="165" /></a></p>
<p style="text-align: center"><em>Tire burning. Source: ecomagazin.ro</em></p>
<p style="text-align: justify">According to the specialists, by setting tires alight in the open air, 23 dangerous chemicals are released into the atmosphere (8 of these are known to cause cancer). Among them we can find carbon monoxide, sulphur oxides, nitrogen oxides, dioxins, furans, heavy metals, benzene and polycyclic aromatic hydrocarbons (PAH). Thus, breathing the black smoke is really bad for human health and can cause respiratory and neurologic diseases. <b>One should not play recklessly with fire and smoke!</b></p>
<p style="text-align: justify"><strong>Source:</strong></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/aer/un-obicei-prost-cu-miros-de-cauciuc-ars">http://greenly.ro/aer/un-obicei-prost-cu-miros-de-cauciuc-ars</a></p>
<p style="text-align: justify"><strong><em>Article written by Ioana Stoicescu and translated by Mihail Mitoșeriu</em></strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-152700"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/a-bad-habit-that-smells-like-burned-rubber/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Hrăniți acești Monștri cu deșeuri scârboase!</title>
		<link>https://greenly.ro/deseuri/15172</link>
		<comments>https://greenly.ro/deseuri/15172#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 28 May 2014 07:14:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ioana Stoicescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aşa, da! Aşa, nu!]]></category>
		<category><![CDATA[Deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[Viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[cetateni]]></category>
		<category><![CDATA[chistocuri]]></category>
		<category><![CDATA[colectare]]></category>
		<category><![CDATA[containere]]></category>
		<category><![CDATA[deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[deseuri scarboase]]></category>
		<category><![CDATA[eco-gesturi]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[Elvetia]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[guma]]></category>
		<category><![CDATA[gunoaie]]></category>
		<category><![CDATA[gunoi]]></category>
		<category><![CDATA[Lausanne]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[monstri]]></category>
		<category><![CDATA[oras]]></category>
		<category><![CDATA[pubele]]></category>
		<category><![CDATA[responsabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15172</guid>
		<description><![CDATA[Ca fericit vizitator al orașului Lausanne, nu pot să nu mă abțin de la comparații, deși a compara Elveția cu România e ca și cum ai compara caviarul cu mămăliga (îți plac ambele,...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Ca fericit vizitator al orașului Lausanne, nu pot să nu mă abțin de la comparații, deși a compara Elveția cu România e ca și cum ai compara caviarul cu mămăliga (îți plac ambele, dar n-are sens să le compari).</p>
<p style="text-align: justify">Managementul deșeurilor este primul care îți sare în ochi când te plimbi printr-un oraș, încercând să vezi ce aspecte sunt altfel decât acasă. Și da, e clar, mai toate orașele civilizate au pubele de colectare selectivă (deși nu toți le folosesc eficient). Dar acest articol nu este despre managementul deșeurilor reciclabile, ci despre cele&#8230; nereciclabile!</p>
<p style="text-align: justify">Nu multă lume s-ar gândi să inițieze o campanie anti-mizerie, dedicată <b>deșeurilor <i>scârboase</i></b>, după cum veți vedea mai departe, însă autoritățile din Lausanne sunt extrem de creative! Și-au pus următoarea problemă: ok, să zicem că oamenii folosesc, mai mult sau mai puțin corespunzător, pubelele pt colectare selectivă. Dar ce ne facem cu micile gunoaie care, dacă ajung multe, nu mai sunt așa de mici? Cum ar fi:</p>
<p style="text-align: justify">-          <b>Chiștocurile</b> de țigară (și comportamentul bine înrădăcinat de a le arunca pe jos, că sunt <i>mici </i>și nu se observă).</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/chitocuri.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-15175" alt="Sa hranim pubelele!" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/chitocuri.png" width="155" height="155" /></a></p>
<p style="text-align: justify">-          <b>Guma de mestecat</b> mestecată (și ea la fel de mică, dar a naibii de răutăcioasă când o iei pe talpă).</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/chewing-gum.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-15174" alt="Sa hranim pubelele!" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/chewing-gum.jpg" width="151" height="151" /></a></p>
<p style="text-align: justify">-          <b>C*ca</b> de câine (am folosit un cuvant ne-științific? Imi cer scuze, dar tot caca rămâne, mai ales când ești nervos că l-ai călcat și nu ești dispus să joci la lotto). Multă lume se supără -pe bună dreptate- pe posesorii de câini, care se așteaptă ca mizeria lăsată în urmă pe stradă să se evapore în mod magic- de parcă ar vrea cineva să respire astfel de vapori!</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/caca.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-15173" alt="Sa hranim pubelele!" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/caca.png" width="158" height="158" /></a></p>
<p style="text-align: justify">-          Deșeurile <b>lichide</b>: o înghețată topită, sau o cutie de cola neterminată, care devine <i>zemoasă</i> când nu vrei să o mai ții, sau paiul picurând al ex-cafelei de dimineață.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/lichide.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-15177" alt="Sa hranim pubelele!" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/lichide.png" width="158" height="158" /></a></p>
<p style="text-align: justify">-          <b>Cioburile</b> de sticlă- nu sunt la fel de scârboase ca cele menționate mai sus, dar sunt periculoase dacă ajung pe jos.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/cioburi.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-15176" alt="Sa hranim pubelele!" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/cioburi.png" width="158" height="158" /></a></p>
<p style="text-align: justify">Cu alte cuvinte, mesajul este că (mai ales) deșeurile acestea <strong>NU AU CE CĂUTA PE JOS! Punct. </strong>Deci, vi se par scârboase? Nicio problemă, există <strong>trei monstruleți simpatici</strong> care adoră să se hrănească cu ele, ajutându-te să lași în urmă o <b>curățenie monstru</b>!</p>
<p style="text-align: justify">Vi-i prezint pe Slurpon, Glouton și Cyclon! Locuitorii din Lausanne sunt încurajați să îi hrănească!</p>
<div id="attachment_15179" class="wp-caption aligncenter" style="width: 512px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/Surpon-Glouton-et-.jpg"><img class="size-full wp-image-15179" alt="Nourrissez les poubelles! Lausanne" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/Surpon-Glouton-et-.jpg" width="512" height="195" /></a>
<p class="wp-caption-text">Nourrissez les poubelles! Lausanne</p>
</div>
<p style="text-align: justify">Cum? Introducând gunoaiele în pubelele cu gură pofticioasă!</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/poubelle.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-15178" alt="poubelle" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/poubelle.jpg" width="96" height="186" /></a></p>
<div id="attachment_15180" class="wp-caption aligncenter" style="width: 539px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/slurp_096.jpg"><img class=" wp-image-15180" alt="Nourrissez les poubelles! Lausanne" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/slurp_096.jpg" width="539" height="360" /></a>
<p class="wp-caption-text">Sursă foto: http://lausanne.ch/</p>
</div>
<div id="attachment_15181" class="wp-caption aligncenter" style="width: 540px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/slurp_121.jpg"><img class=" wp-image-15181" alt="Nourrissez les poubelles! Lausanne" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/slurp_121.jpg" width="540" height="360" /></a>
<p class="wp-caption-text">Sursă foto: http://lausanne.ch/</p>
</div>
<p style="text-align: justify">Alte aspecte care mi-au plăcut la această campanie, în afară de creativitate:</p>
<p style="text-align: justify">-          Calitatea site-ului (care conține toate detaliile pe care vrei să le știi ca cetățean, inclusiv prezentarea materialelor grafice- afișele și pliantele pot fi descărcate!)</p>
<p style="text-align: justify">-          Calitatea materialelor publicitare: m-am întâlnit cu voluntarii Slurp și am primit un pliant extrem de haios, a cărui copertă se poate detașa și transforma în vedere!</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/2014-05-28-07.59.13.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-15182" alt="2014-05-28 07.59.13" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/2014-05-28-07.59.13-1024x768.jpg" width="614" height="461" /></a></p>
<p style="text-align: justify">-          Eficiența cu care sunt amplasate pubelele-monstru (în apropierea punctelor comerciale cu mâncare, în locurile de plimbare, de fapt peste tot unde e nevoie).</p>
<p style="text-align: justify">Cu siguranță că mi-ar plăcea să-i văd pe acești monștri în București, să îi hrănim cum se cuvine cu deșeurile sârboase care le plac lor și ne displac nouă atât de tare&#8230;</p>
<p style="text-align: justify">Felicitări, Lausanne!<br />
Vă invit să citiți mai multe pe site-ul orașului :</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.lausanne.ch/en/agenda-actualites/campagne-nourrissez-les-poubelles.html">http://www.lausanne.ch/en/agenda-actualites/campagne-nourrissez-les-poubelles.html</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.lausanne.ch/en/agenda-actualites/campagne-nourrissez-les-poubelles/le-littering.html">http://www.lausanne.ch/en/agenda-actualites/campagne-nourrissez-les-poubelles/le-littering.html</a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-151730"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/deseuri/15172/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Pourquoi est ce que les papillons sont assez importants ?</title>
		<link>https://greenly.ro/biodiversitate/pourquoi-est-ce-que-les-papillons-sont-assez-importants</link>
		<comments>https://greenly.ro/biodiversitate/pourquoi-est-ce-que-les-papillons-sont-assez-importants#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 18 May 2014 05:59:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[Message dans une bouteille]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[conservare]]></category>
		<category><![CDATA[ecologie]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[especes]]></category>
		<category><![CDATA[fluturi]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[insecte]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[papillon]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[specii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15142</guid>
		<description><![CDATA[Les papillons sont des insectes appartenant à l’ordre Lépidoptère, qui sont remarquables par leur cycle de vie très particulier, de chenille à chrysalide et puis au stage adulte, avec des ailes colorées d’une...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Les papillons sont des insectes appartenant à l’ordre Lépidoptère, qui sont remarquables par leur cycle de vie très particulier, de chenille à chrysalide et puis au stage adulte, avec des ailes colorées d’une manière fantastique. Nous sommes tous impressionnés par leur diversité, particulièrement quand nous rencontrons des papillons dans la ville, ou ils nous offrent un sourire et une tache de couleur parmi les bétons et l’asphalte qui nous entourent.</p>
<p style="text-align: justify">Cependant, quel est le rôle des papillons et pourquoi ils jouent un rôle important?</p>
<p style="text-align: justify"><b>Les papillons ont une valeur intrinsèque</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Les papillons sont des insectes importants et qui méritent d’être préservés.</li>
<li>Les papillons sont une partie de la vie terrestre et une composante importante de la biodiversité.</li>
<li>Les papillons et les mites forment un group très divers, avec plus de 250.000 d’espèces – ¼ des espèces connues par l’homme.</li>
<li>Les papillons indiquent l’état général de la conservation dans la nature, et ils sont particulièrement importants pour évaluer la conservation des invertébrés.</li>
</ul>
<p style="text-align: center" align="center"><i><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/lep_giant_swallowtail934.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15106" alt="Papilio cresphontes" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/lep_giant_swallowtail934-300x197.jpg" width="300" height="197" /></a>Papilio cresphontes </i>(<a href="http://www.edupic.net/Images/Insects/Leps/lep_giant_swallowtail934.JPG">edupicnet</a>)</p>
<p style="text-align: justify"><b>Les papillons ont une valeur esthétique</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Les papillons font partie de notre patrimoine naturel et ils ont été étudiés depuis 300 ans.</li>
<li>Les papillons sont beaux J</li>
<li>Les homes admirent les papillons.</li>
<li>La littérature contient des nombreuses références aux papillons, de la Bible à Shakespeare ou la littérature moderne, dans des poésies ou paroles des chansons.</li>
<li>Les papillons sont employés dans la publicité et dans des illustrations pour montrer la notion d’écologie ou le caractère écologique d’un produit</li>
<li>Les papillons sont souvent décrits comme l’essence de la nature, représentant la liberté, la beauté ou la paix.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><b>Les papillons ont une valeur éducationnelle  </b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Les papillons et les mites ont un cycle de vie impressionnant, et ils sont utilisés dans plusieurs pays pour éduquer les enfants sur la nature. La transformation de l’œuf dans une chenille et de la chenille dans une chrysalide est une merveille de la nature.</li>
<li>D’autres éléments importants pour l’éducation sont les modèles compliqués de leurs ailes, l’irisation et leur migration.</li>
</ul>
<p style="text-align: center" align="center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/Butterfly-Life-Cycle-promo.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15105" style="border: 1px solid black" alt="Ciclul de viață fluturele Monarch" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/Butterfly-Life-Cycle-promo-300x277.jpg" width="300" height="277" /></a>Cycle de vie du papillon Monarque (<a href="http://www.lightbulbbooks.com/blog/wp-content/uploads/Butterfly-Life-Cycle-promo.jpg">lightbulbbooks</a>)</p>
<p style="text-align: justify"><b>Les papillons ont une valeur scientifique</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Les papillons sont un group très important d’organismes ,,modèle’’, utilisés depuis longtemps pour investiguer un grand nombre de sujets, comme la navigation, le contrôle des animaux nuisibles, l’embryologie, l’évolution, la génétique, la dynamique des populations et la préservation de la biodiversité.</li>
<li>La longue tradition et la popularité de l’étude des papillons nous offrent une ressource unique de données du point de vue géographique et chronologique. Cet aspect est très important dans la recherche scientifique des changements climatiques.</li>
</ul>
<p style="text-align: center" align="center"><i><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/78112435_Butterfly__78988c.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15107" alt="Phengaris Arion" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/78112435_Butterfly__78988c-300x199.jpg" width="300" height="199" /></a>Phengaris Arion – </i>espèce prioritaire dans le plan d’action pour biodiversité du Royaume Uni et inclus dans la liste rouge IUCN (<a href="http://www.thetimes.co.uk/tto/multimedia/archive/00078/_78112435_Butterfly__78988c.jpg">thetimes</a>)</p>
<p style="text-align: justify"><b>Les papillons et la valeur des écosystèmes</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Les papillons et mites sont des indicateurs d’un environnement sain et des écosystèmes forts.</li>
<li>Ils peuvent être utilisés pour évaluer l’état d’une grande variété d’invertébrés qui compte plus de 2/3 du total des espèces.</li>
<li>Les zones riches en papillons et mites sont aussi riches en d’autres invertébrés. Ensemble, ils offrent beaucoup d’avantages pour l’environnement, y compris la pollinisation et le contrôle des animaux et plantes nuisibles.</li>
<li>Les papillons et mites sont un élément essentiel de la chaine trophique et sont consumés par des oiseaux, chauve-souris et d’autres animaux carnivores.</li>
<li>Les papillons et les mites soutiennent d’autres prédateurs et parasites, dont quelques sont exclusivement liées a des espèces de papillons.</li>
<li>Les papillons ont été utilisés extensivement par les spécialistes en écologie pour étudier l’impact de la perte et fragmentation des habitats ou les effets des changements climatiques.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><b>Les papillons ont une valeur économique</b></p>
<p style="text-align: justify"><b></b>Milliers de personnes voyagent chaque année à l’étranger à la recherché des papillons et mites. Le tourisme apporte beaucoup d’argent dans quelques pays de l’Europe et aussi dans des pays en voie de développement partout dans le monde (par exemple, la Vallée des Papillons de Rhodes – Grèce et les essaims de papillons migrateurs de Mexique)</p>
<p align="center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/09-Highlands-of-Mexicao-Mon.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15104" alt="(Monarch Butterfly) Danaus plexippus" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/09-Highlands-of-Mexicao-Mon-300x200.jpg" width="300" height="200" /></a>Migration des papillons  <i>Danaus plexippus </i><a href="http://www.greentours.co.uk/img/09-Highlands-of-Mexicao-Mon.jpg" target="_blank">(greentours)</a></p>
<p style="text-align: justify" align="center">Chaque papillon et mite a développé son propre arsenal de produits chimiques pour dissuader les prédateurs et parasites, ou pour trouver son partenaire. Chaque substance présente un potentiel important et pourrait être employée dans l’économie. Par exemple, on a trouvé dans <i>Maniola jurtina, </i>une espèce très commune de papillon, des forts antibiotiques.</p>
<p align="center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/jurtina-1-060730.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15108" alt="Maniola Jurtina" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/jurtina-1-060730-300x240.jpg" width="300" height="240" /></a><i>Maniola jurtina </i>(<a href="http://www.eurobutterflies.com/images/J-L/jurtina-1-060730.JPG">eurobutterflies</a>)</p>
<p><strong>Source bibliographique</strong>: <a href="http://butterfly-conservation.org/45/why-butterflies-matter.html">Butterfly Conservation</a></p>
<p><strong>Source des photos</strong>: <a href="http://http/wp.climatereality.com/wp/wp-content/uploads/2012/01/Lime-butterfly.jpeg" target="_blank">climatereality </a></p>
<p><strong><em>Article ecrit par Cristina Sînziana Buliga et traduit par Mihail Mitoșeriu</em></strong>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-151430"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/biodiversitate/pourquoi-est-ce-que-les-papillons-sont-assez-importants/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>De ce sunt importanți fluturii?</title>
		<link>https://greenly.ro/biodiversitate/de-ce-sunt-importanti-fluturii</link>
		<comments>https://greenly.ro/biodiversitate/de-ce-sunt-importanti-fluturii#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 May 2014 06:54:18 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sinziana Buliga</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[conservare]]></category>
		<category><![CDATA[ecologie]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[fluturi]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[insecte]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[specii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15102</guid>
		<description><![CDATA[Fluturii sunt acele insecte din ordinul Lepidoptera care uimesc prin ciclul lor de viață deosebit, de la omidă, la pupă și adult cu aripi curios colorate. Toți ne bucurăm de diversitatea lor, mai...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Fluturii sunt acele insecte din ordinul <em>Lepidoptera</em> care uimesc prin ciclul lor de viață deosebit, de la omidă, la pupă și adult cu aripi curios colorate. Toți ne bucurăm de diversitatea lor, mai ales când îi întâlnim în oraș, oferindu-ne un zâmbet și o pată de culoare în mulțimea de betoane și asfalt.</p>
<p style="text-align: justify">Totuși, care este rolul lor și de ce contează fluturii?</p>
<p style="text-align: justify"><b>Fluturii au valoare intrinsecă</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Fluturii sunt insecte intrinsec valoroase și demne de conservare.</li>
<li>Fluturii sunt parte a vieții pe Pământ și o componentă importantă a biodiversității sale bogate.</li>
<li>Fluturii și moliile deopotrivă sunt un grup foarte divers, cuprinzând peste 250.000 de specii și reprezintă aproximativ un sfert din toate speciile numite.</li>
<li>Fluturii sunt specii indicatoare pentru conservare în general și pentru nevertebrate în special.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/lep_giant_swallowtail934.jpg"><img class="aligncenter size-large wp-image-15106" alt="Papilio cresphontes" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/lep_giant_swallowtail934-1024x674.jpg" width="1024" height="674" /></a></p>
<p style="text-align: center"><em>Papilio cresphontes </em>(<a href="http://www.edupic.net/Images/Insects/Leps/lep_giant_swallowtail934.JPG">edupicnet</a>)</p>
<p style="text-align: justify"><b>Fluturii au valoare estetică</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Fluturii fac parte din patrimoniului nostru natural și au fost studiați de peste 300 de ani.</li>
<li>Fluturii sunt insecte frumoase! :)</li>
<li>Oamenii admiră fluturii.</li>
<li>Sunt multe referințe ale fluturilor în literatură, de la Sfânta Scriptură la Shakespeare sau alte opere moderne, de la poezie la versuri ale cântecelor.</li>
<li>Fluturii sunt utilizați de către agenții de publicitate și ilustratori din întreaga lume ca modalitate de a indica faptul că ceva este ecologic.</li>
<li>Fluturii sunt adesea descriși ca fiind esența naturii sau ca reprezentând libertatea, frumusețea sau pacea.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><b>Fluturii au valoare educațională</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Fluturii și moliile au fascinante cicluri de viață, care sunt folosite în multe țări pentru a preda copiilor despre lumea naturală. Transformarea de la ou la omidă, la crisalidă este una dintre minunile naturii.</li>
<li>Alte aspecte educaționale includ modelele complicate ale aripilor și irizarea, precum și exemplele de migrație a insectelor.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/Butterfly-Life-Cycle-promo.jpg"><img class="aligncenter size-large wp-image-15105" alt="Ciclul de viață fluturele Monarch" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/Butterfly-Life-Cycle-promo-1024x946.jpg" width="1024" height="946" /></a></p>
<p style="text-align: center">Ciclul de viață al fluturelui Monarch (<a href="http://www.lightbulbbooks.com/blog/wp-content/uploads/Butterfly-Life-Cycle-promo.jpg">lightbulbbooks</a>)</p>
<p style="text-align: justify"><b>Fluturii au valoare științifică</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Fluturii sunt un grup extrem de important de organisme &#8220;model&#8221; utilizat de multe secole pentru a investiga diverse domenii de cercetare precum navigația, controlul dăunătorilor, embriologie, mimică, evoluție, genetică, dinamica populației și conservarea biodiversității.</li>
<li>Lunga istorie și popularitatea studiului fluturilor au oferit o resursă unică de date de neegalat la scară geografică și interval de timp oriunde în lume. Acest lucru s-a dovedit a fi extrem de important pentru cercetarea științifică în domeniul schimbărilor climatice.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/78112435_Butterfly__78988c.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-15107" alt="Phengaris Arion" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/78112435_Butterfly__78988c.jpg" width="620" height="413" /></a></p>
<p style="text-align: center"><em>Phengaris Arion &#8211; </em>specie prioritară în Planul de Acțiune pe Biodiversitate UK; pe lista roșie IUCN (<a href="http://www.thetimes.co.uk/tto/multimedia/archive/00078/_78112435_Butterfly__78988c.jpg">thetimes</a>)</p>
<p style="text-align: justify"><b>Fluturii și valoarea ecosistemelor</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Fluturii și moliile sunt indicatori ai unui mediu sănătos și a ecosistemelor sănătoase.</li>
<li>Ele indică o gamă largă de alte nevertebrate, care cuprinde mai mult de două treimi din toate speciile.</li>
<li>Zonele bogate în fluturi și molii sunt bogate în alte nevertebrate. Acestea oferă împreună o mulțime de beneficii de mediu, inclusiv polenizare și controlul dăunătorilor naturali.</li>
<li>Moliile și fluturii sunt un element important al lanțului trofic și sunt pradă pentru păsări, lilieci și alte animale carnivore.</li>
<li>Fluturii și moliile susțin o serie de alte animale de pradă și de paraziți, dintre care multe sunt specifice numai anumitor specii.</li>
<li>Fluturii au fost utilizați pe scară largă de către ecologiști pentru a studia impactul pierderii și fragmentării habitatelor, precum și schimbările climatice.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><b>Fluturii au valoare economică</b></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Mii de oameni călătoresc în străinătate în fiecare an în căutarea de fluturi și molii. Turismul aduce venituri considerabile în multe țări europene și țări în curs de dezvoltare din întreaga lume (de exemplu, Valea Fluturilor din Insula Rodos, Grecia și roiurile migratoare de fluturi Monarch din Mexic).</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/09-Highlands-of-Mexicao-Mon.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-15104" alt="(Monarch Butterfly) Danaus plexippus" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/09-Highlands-of-Mexicao-Mon.jpg" width="480" height="321" /></a></p>
<p style="text-align: center">Migrația fluturilor Monarch <em>Danaus plexippus </em><a href="http://www.greentours.co.uk/img/09-Highlands-of-Mexicao-Mon.jpg" target="_blank">(greentours)</a></p>
<ul style="text-align: justify">
<li>Fiecare fluture și molie și-a dezvoltat propria suită de produse chimice pentru a descuraja prădătorii și paraziții sau pentru a găsi o pereche. Fiecare dintre aceste substanțe chimice are un potențial valoros și ar putea fi exploatat economic. De exemplu, antibiotice puternice au fost găsite în fluturele <i>Maniola jurtina</i>, una dintre speciile cele mai răspândite.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/jurtina-1-060730.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-15108" alt="Maniola Jurtina" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/05/jurtina-1-060730.jpg" width="500" height="400" /></a></p>
<p style="text-align: center"> <i>Maniola jurtina </i>(<a href="http://www.eurobutterflies.com/images/J-L/jurtina-1-060730.JPG">eurobutterflies</a>)</p>
<p style="text-align: justify">Sursă articol: <a href="http://butterfly-conservation.org/45/why-butterflies-matter.html">Butterfly Conservation</a></p>
<p style="text-align: justify">Sursă fotografie articol: <a href="http://http://wp.climatereality.com/wp/wp-content/uploads/2012/01/Lime-butterfly.jpeg" target="_blank">climatereality </a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-151030"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/biodiversitate/de-ce-sunt-importanti-fluturii/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Săptămâna&#8230; verde! &#8211; în imagini</title>
		<link>https://greenly.ro/deseuri/14842</link>
		<comments>https://greenly.ro/deseuri/14842#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 12 Apr 2014 08:08:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ioana Stoicescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Comunicate de presa]]></category>
		<category><![CDATA[Deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[Evenimente GM]]></category>
		<category><![CDATA[Green-Edu]]></category>
		<category><![CDATA[asg]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[capace]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[echipa infinit-edu]]></category>
		<category><![CDATA[eco]]></category>
		<category><![CDATA[eco-gesturi]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[gradinita]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[Infinit-Edu]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[origami]]></category>
		<category><![CDATA[protectia mediului]]></category>
		<category><![CDATA[reciclare]]></category>
		<category><![CDATA[reciclare creativa]]></category>
		<category><![CDATA[refoloseste]]></category>
		<category><![CDATA[responsabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[robotei]]></category>
		<category><![CDATA[sa stii mai multe sa fii mai bun]]></category>
		<category><![CDATA[saptamana altfel]]></category>
		<category><![CDATA[scoala]]></category>
		<category><![CDATA[scoli]]></category>
		<category><![CDATA[voluntari]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=14842</guid>
		<description><![CDATA[Săptămâna &#8220;Să știi mai multe, să fii mai bun!&#8221; a declanșat implicarea multor tineri în activități care mai de care mai atractive cu elevi din școlile românești. Unul exemplu este Echipa Infinit-Edu, formată...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Săptămâna &#8220;Să știi mai multe, să fii mai bun!&#8221; a declanșat implicarea multor tineri în activități care mai de care mai atractive cu elevi din școlile românești.</p>
<p style="text-align: justify">Unul exemplu este <strong>Echipa Infinit-Edu</strong>, formată din studenți sau foști studenți ai <strong>Facultății de Geografie</strong> (Universitatea din București), incluzând membri ai revistei <strong>Greenly</strong> și ai <strong>Asociației Studenților Geografi</strong>.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Școlile implicate</strong>, în ordine cronoligică, au fost:</p>
<p style="text-align: justify">- Colegiul Național &#8220;Emil Racoviță&#8221;, București</p>
<p style="text-align: justify">- Școala Genrală nr. 3, Pucioasa</p>
<p style="text-align: justify">- Liceul Teoretic &#8220;Andy Endre&#8221;, București</p>
<p style="text-align: justify">- Școala Gimnazială nr. 148 &#8221;George Călinescu&#8221;, București</p>
<p style="text-align: justify">- Școala Gimnazială nr. 131, București</p>
<p style="text-align: justify">Activitățile au avut, evident, specific ECO! Vedetele produselor rezultate din deșeuri au fost RoboCăpăcioșii, dar și PET-Rachetele! Jocul Memoriei și florile din ziare și suluri de hârtie au fost, de asemenea, îndrăgite!</p>
<p style="text-align: justify">Și, cum o imagine valorează cât o mie de cuvinte, vă prezentăm câteva fotografii din sutele de imagini surprinse în timpul acestei săptămâni<em> Verzi</em><em>.</em></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/1.-Racovita-2.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14852" alt="1. Racovita (2)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/1.-Racovita-2-1024x682.jpg" width="614" height="409" /></a><em id="__mceDel"> </em></p>
<p style="text-align: center"><em id="__mceDel"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/1.-Racovita-3.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14853" alt="1. Racovita (3)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/1.-Racovita-3-1024x682.jpg" width="614" height="409" /></a></em></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/2.-pucioasa-1.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14854" alt="2. pucioasa (1)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/2.-pucioasa-1-1024x768.jpg" width="614" height="461" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/2.-pucioasa-2.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14855" alt="2. pucioasa (2)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/2.-pucioasa-2-1024x768.jpg" width="614" height="461" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/2.-pucioasa-3.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14856" alt="2. pucioasa (3)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/2.-pucioasa-3-1024x768.jpg" width="614" height="461" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/2.-pucioasa-4.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14857" alt="2. pucioasa (4)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/2.-pucioasa-4-1024x768.jpg" width="614" height="461" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-110.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14921" alt="3. lic maghiar (1)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-110.jpg" width="576" height="384" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-23.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14925" alt="3. lic maghiar (2)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-23.jpg" width="280" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-1_33.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14924" alt="3. lic maghiar (1_3)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-1_33.jpg" width="280" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-1_23.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14923" alt="3. lic maghiar (1_2)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-1_23.jpg" width="280" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-1_13.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14922" alt="3. lic maghiar (1_1)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-1_13.jpg" width="540" height="360" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-33.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14926" alt="3. lic maghiar (3)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-33.jpg" width="630" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-172.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14940" alt="3. lic maghiar (17)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-172.jpg" width="630" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-162.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14939" alt="3. lic maghiar (16)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-162.jpg" width="630" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-152.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14938" alt="3. lic maghiar (15)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-152.jpg" width="630" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-142.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14937" alt="3. lic maghiar (14)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-142.jpg" width="280" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-132.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14936" alt="3. lic maghiar (13)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-132.jpg" width="280" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-122.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14935" alt="3. lic maghiar (12)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-122.jpg" width="630" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-112.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14934" alt="3. lic maghiar (11)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-112.jpg" width="630" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-103.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14933" alt="3. lic maghiar (10)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-103.jpg" width="630" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-93.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14932" alt="3. lic maghiar (9)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-93.jpg" width="630" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-83.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14931" alt="3. lic maghiar (8)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-83.jpg" width="280" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-73.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14930" alt="3. lic maghiar (7)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-73.jpg" width="630" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-63.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14929" alt="3. lic maghiar (6)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-63.jpg" width="630" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-53.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14928" alt="3. lic maghiar (5)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-53.jpg" width="280" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-43.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14927" alt="3. lic maghiar (4)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/3.-lic-maghiar-43.jpg" width="630" height="420" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-10.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14887" alt="4. scl 148 (10)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-10-1024x682.jpg" width="698" height="465" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-9.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14886" alt="4. scl 148 (9)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-9-682x1024.jpg" width="409" height="614" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-8.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14885" alt="4. scl 148 (8)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-8-1024x682.jpg" width="614" height="409" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-7.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14884" alt="4. scl 148 (7)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-7-1024x682.jpg" width="614" height="409" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-6.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14883" alt="4. scl 148 (6)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-6-1024x682.jpg" width="614" height="409" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-5.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14882" alt="4. scl 148 (5)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-5-1024x682.jpg" width="614" height="409" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-3.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14880" alt="4. scl 148 (3)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-3-1024x680.jpg" width="614" height="408" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-2.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14879" alt="4. scl 148 (2)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-2-1024x680.jpg" width="614" height="408" /></a></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-1.jpg"><img class="aligncenter  wp-image-14878" alt="4. scl 148 (1)" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/04/4.-scl-148-1-1024x680.jpg" width="614" height="408" /></a></p>
<p><strong>Mulțumiri voluntarilor</strong>:</p>
<p>- Alexandra Hristea</p>
<p>- Alexandru Ichim</p>
<p>- Alexandru Mihai Nae</p>
<p>- Alina Păcuraru</p>
<p>- Ana Trifescu</p>
<p>- Andreea Găleată</p>
<p>- Cătălina Ioana Stroe</p>
<p>- Cristiana- Sînziana Buliga</p>
<p>- Georgiana Gașpar</p>
<p>- Florin Unguroiu</p>
<p>- Ioana Stoicescu</p>
<p>- Irina Năstase</p>
<p>- Karina Andreea Gruia</p>
<p>- Maria Ispas</p>
<p>- Mihaela Hîncu</p>
<p>- Nicoleta Țane</p>
<p>- Nina Margareta Gropoșilă</p>
<p>- Oana- Roxana Ion</p>
<p>- Olivia Stoicu</p>
<p>- Patricia Todor</p>
<p>- Teodor Tobolcea</p>
<p>- Valentin Băcilă</p>
<p><strong>Parteneri: </strong>Greenly Magazine, Universitatea din București- Facultatea de Geografie, Asociația Studenților Geografi, Infinit-Edu, Carpatcement</p>
<p>&nbsp;
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-148430"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/deseuri/14842/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Des robots qui sauvent l’environnement!</title>
		<link>https://greenly.ro/deseuri/des-robots-qui-sauvent-lenvironnement</link>
		<comments>https://greenly.ro/deseuri/des-robots-qui-sauvent-lenvironnement#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 16 Mar 2014 07:44:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[Energie]]></category>
		<category><![CDATA[Message dans une bouteille]]></category>
		<category><![CDATA[Viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[energie]]></category>
		<category><![CDATA[energie gratuita]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[inventii]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[om]]></category>
		<category><![CDATA[poluare]]></category>
		<category><![CDATA[poluarea apei]]></category>
		<category><![CDATA[protectia mediului]]></category>
		<category><![CDATA[responsabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[viata eco]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=14697</guid>
		<description><![CDATA[Parmi nous, combien de gens ont envisagé, après avoir vu des films SF, que les robots parviendront à conduire le monde, dans un avenir plus ou moins distant?. La technologie a suffisamment progressée...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify"><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p style="margin-top: 0cm;margin-right: 0cm;margin-bottom: 11.25pt;margin-left: 0cm;text-align: justify;line-height: 14.65pt;background: white;vertical-align: baseline"><span lang="FR" style="color: #323232"><em>Parmi nous, combien de gens ont envisagé, après avoir vu des films SF, que les robots parviendront à conduire le monde, dans un avenir plus ou moins distant?. La technologie a suffisamment progressée pour nous permettre de croire que cet avenir distant est presque arrivé.</em><span><em>    </em> </span></span></p>
<p style="margin-top: 0cm;margin-right: 0cm;margin-bottom: 11.25pt;margin-left: 0cm;text-align: justify;line-height: 14.65pt;background: white;vertical-align: baseline"><span lang="FR" style="color: #323232">Soyez tranquilles, les robots ne contrôlent pas le monde, mais ils le dirigent, d’une manière ou l’autre, vers le secours. </span></p>
<p style="margin-top: 0cm;margin-right: 0cm;margin-bottom: 11.25pt;margin-left: 0cm;text-align: justify;line-height: 14.65pt;background: white;vertical-align: baseline"><span style="text-decoration: underline"><span lang="FR" style="color: #323232;text-decoration: underline">Voila trois exemples de robots qui nous aident:</span></span></p>
<p style="margin: 0cm;margin-bottom: .0001pt;text-align: justify;line-height: 14.65pt;background: white;vertical-align: baseline"><strong><span lang="FR" style="color: #323232;border: none windowtext 1.0pt;padding: 0cm">Protei</span></strong></p>
<p style="margin: 0cm;margin-bottom: .0001pt;text-align: justify;line-height: 14.65pt;background: white;vertical-align: baseline"><span lang="FR" style="color: #323232"> </span></p>
<p style="margin-top: 0cm;margin-right: 0cm;margin-bottom: 11.25pt;margin-left: 0cm;text-align: justify;line-height: 14.65pt;background: white;vertical-align: baseline"><span lang="FR" style="color: #323232">Inspiré par les accidents impliquant des fuites de pétrole, Protei est conçu comme un robot qui nettoie les océans d’une manière efficace. Financé depuis 2011, il est un sorte de barque, similaire à un avion sans pilote, et qui peut être dirigé à distance. Protei peut naviguer contre le vent, à la recherche des fuites de pétrole. Il utilise un filet qui absorbe les substances étrangères, sans risquer la contamination des hommes. L’équipe devant ce projet a effectue 4 mois de recherche sur la mer pour permettre à Protei de développer encore d’autres ,,superpuissances’’ – la collection des déchets de plastique qui flottent sur les mers et océans, la prise des échantillons nécessaires pour les hommes de science ou la surveillance de la radioactivité générée par Fukushima. </span></p>
<p><iframe width="500" height="281" src="http://www.youtube.com/embed/vmZ_uy2Ehi4?feature=oembed" frameborder="0" allowfullscreen></iframe></p>
<p style="margin-top: 0cm;margin-right: 0cm;margin-bottom: 11.25pt;margin-left: 0cm;text-align: justify;line-height: 14.65pt;background: white;vertical-align: baseline"><span lang="FR" style="color: #323232"><span>     </span></span></p>
<p style="margin: 0cm;margin-bottom: .0001pt;text-align: justify;line-height: 14.65pt;background: white;vertical-align: baseline"><strong><span lang="FR" style="color: #323232;border: none windowtext 1.0pt;padding: 0cm">Le robot qui essuie la poussière dans des fermes solaires </span></strong></p>
<p style="margin: 0cm;margin-bottom: .0001pt;text-align: justify;line-height: 14.65pt;background: white;vertical-align: baseline"><span lang="FR" style="color: #323232"> </span></p>
<p style="margin-top: 0cm;margin-right: 0cm;margin-bottom: 11.25pt;margin-left: 0cm;text-align: justify;line-height: 14.65pt;background: white;vertical-align: baseline"><span lang="FR" style="color: #323232">Les panneaux solaires doivent être nettoyés pour fonctionner à leur capacité maximale, et ce procès a été souvent un problème pour la plupart des fermes et entreprises impliquées dans l’industrie solaire. Mais le petit robot crée par Greenbiotics vient au secours avec efficacité et économie de temps. Ce robot peut laver les panneaux solaires en consumant moins d’eau que toute autre méthode conventionnelle. </span></p>
<p><iframe width="500" height="281" src="http://www.youtube.com/embed/R9GG1ZSoJQ4?feature=oembed" frameborder="0" allowfullscreen></iframe></p>
<p style="margin: 0cm;margin-bottom: .0001pt;text-align: justify;line-height: 14.65pt;background: white;vertical-align: baseline"><strong><span lang="FR" style="color: #323232;border: none windowtext 1.0pt;padding: 0cm">Planter Bot</span></strong></p>
<p style="margin: 0cm;margin-bottom: .0001pt;text-align: justify;line-height: 14.65pt;background: white;vertical-align: baseline"><span lang="FR" style="color: #323232"> </span></p>
<p style="margin-top: 0cm;margin-right: 0cm;margin-bottom: 11.25pt;margin-left: 0cm;text-align: justify;line-height: 14.65pt;background: white;vertical-align: baseline"><span lang="FR" style="color: #323232">Imaginé il y a un an par un étudiant canadien pour participer dans un concours, ce robot qui plante des arbres se propose de régénérer les forets. Sans pilote et surveillé par un operateur, ce petit outil, accompagné par une armée d’amis, pourrait se promener dans des régions affectées par la déforestation et planter des arbres plus efficacement que les hommes. Parce que le rythme de la déforestation s’accélère, il pourrait devenir notre meilleur ami.<span>    </span><span>  </span></span></p>
<p><iframe width="500" height="281" src="http://www.youtube.com/embed/zH_S_3FpajI?feature=oembed" frameborder="0" allowfullscreen></iframe></p>
<p style="margin-top: 0cm;margin-right: 0cm;margin-bottom: 11.25pt;margin-left: 0cm;text-align: justify;line-height: 14.65pt;background: white;vertical-align: baseline"><span lang="FR" style="color: #323232"><strong>Source:</strong>  <a href="http://sierraclub.typepad.com/greenlife/2013/11/robots-built-to-save-the-planet.html">sierraclub</a></span></p>
<p style="text-align: justify"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif';color: #323232"><strong>Source photo:</strong><a href="http://manhattaninfidel.org/wp-content/uploads/2014/01/Rosie-from-The-Jetsons.jpg"> manhattaninfidel</a></span></p>
<p style="text-align: justify"><em><strong>Article ecrit par Sînziana Buliga et traduit par Mihail Mitoșeriu</strong></em></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-146980"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/deseuri/des-robots-qui-sauvent-lenvironnement/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
