Formed at the junction of the East Jiu and the West Jiu rivers, south of the mining town of Petroșani, the Jiu River flows 300 kilometres from the north towards the south, passing through all relief types, sometimes in a spectacular manner (its waters divide the Parâng Mountains from the Retezat Godeanu Massif, drain the Gorj Subcarpathians and the Getic Piedmont and, on their last 100 kilometres, slow down and wind as a narrow strip through the Oltenia Plain before joining the blue Danube). And if we mentioned the word spectacle, we think there is no exaggeration in considering the Jiu Gorge, the final step of the river’s tumultuous Carpathian trip, as a veritable bullfight among the rocks (Fig. 1). Between Aninoasa (in the north) and Bumbești (in the south), there is a narrow and steep valley, sculpted on limestone cliffs and scree, which offers breathtaking views, endless research opportunities and an excellent setting for river rafting and sport fishing. From time to time, muddy, turbid water comes from upstream, after it was used to wash coal in the Petroșani basin, but this aspect too belongs to the specific character of the Jiu watershed… A much more serious cause of concern is the appearance of a chain of reservoirs between Petroșani and Tîrgu Jiu, which completely alters the hydro-sedimentary balance of the river.

Fig. 1. The Jiu River inside the gorge, in a sector that will be altered by the planned hydraulic works.

Date of the picture: 06.08.2016

The story of the “taming” of Jiu River began in the nineties, with the inauguration of the Tîrgu Jiu and Vădeni hydroelectric power stations, which drastically altered the face of the river’s dynamics. The moment when these power plants began to operate brought not only the economic benefit of cheap electricity but also substantial changes in the hydro-sedimentary dynamics, caused by the interference  of the two reservoirs with the alluviums carried by the river, which were now largely captured by these artificial lakes. Presently, after less than 30 years, ANAR (the National Water Management Agency of Romania) estimates that Vădeni Lake, the northernmost of the two, and the first one in the path of Jiu’s alluviums, is 85% silted. The effects are so obvious that sometimes, it is possible to see the thick layer of coal and sediment mud that, during dry spells, reaches the water surface. From this we can easily understand that the objectives of this dam, which are primarily to produce electricity and, secondarily, to supply potable water and defend against floods, can no longer be fulfilled, as the reservoir is currently operational for only two hours each day. At the same time, the Tîrgu Jiu reservoir (Fig. 2), located immediately downstream from Vădeni, is less affected by silting and pollution, being protected by its northern neighbour which takes in the solid and liquid flows of the Jiu. Nevertheless, in a not so distant future, when Vădeni Lake will be completely clogged, Tîrgu Jiu reservoir will probably share its fate.

Fig. 2.  Tîrgu Jiu Reservoir.

Picture date: 12.07.2017

Further upstream of Tîrgu Jiu, at the entrance in the gorge, we find yet another chain of reservoirs under construction, in the villages of Turcinești, Curtișoara and Sâmbotin. There, the minor riverbed and the floodplain are bordered in some sectors by concrete dykes and in other sectors by walls made of stone that does not originate in the region, removing all trace of the meandering course of the river as it exits the mountains. In order to work on training and altering the riverbed, the depth of Jiu River is also regulated, and sometimes becomes shallow enough to be crossed on foot, wearing rubber boots (Fig, 3). Almost nothing of the Jiu’s former greatness, which exited the mountains as a whirling river and then turned into a calm and wide watercourse as it crossed the plains, will be maintained in the shy body of water that is going to replace it in the sector which will be occupied by the future chain of reservoirs. When the works will be completed, the river will be completely controlled in this sector, which was once a textbook example of hydro-morphological greatness.

Fig. 3. Reservoir under construction near the village of Sâmbotin. The shallow waters of the river are clearly visible.

Picture date: 05.08.2016

Further upstream, we reach our area of interest, the Jiu Gorge. Declared a National Park in 2005 and a Nature 2000 site in 2008, the gorge is protected for its habitats, which provide shelter for a variety of wild, and sometimes endemic, flora and fauna, as well as for its scientific value, revealed by the 11 hectares of natural park that contain numerous geomorphological sites. From a hydrological standpoint, the 33-kilometer long sector of the gorge is characterized by a series of rapids, waterfalls, narrows and openings of the riverbed, with many gravel obstacles which “unwind” the water, forming streams that run at different speeds and race each other to pass through the gorge. Higher up, mostly on the left side of the valley, the national road no. 66 winds along the river and offers an opportunity for thousands of eyes and cameras to capture the waters dancing below (Fig. 4). Even higher up, in a tunnel that pierces the rocks, we find the Bumbești – Livezeni railway line.

Fig. 4.  Jiu River in the gorge, between the rocks.

Picture date: 06.08.2016

On both sides of the river, majestic trees, both coniferous and deciduous, grace the mountainsides and cast their shadows over the gorge… This could be a very short description of this spectacular and narrow sector of the Jiu River between Petroșani and Bumbești (Fig. 5), a sector which has already fallen prey to the iron claws of construction machines. Under the pretext of generating green energy, at the expense of protecting precious hydrological, geological floral and faunal treasures, two full-size hydro-electric power stations and a micro hydro-electrical power station are planned to harness the kinetic energy of Jiu’s waters and of a number of its tributaries (Dumitra and Bratcu) and turn it into electricity for the next 50 years. Renewable energy, but at what cost? On the entire 30 kilometer long sector, the flow of the Jiu will be reduced by a factor of 5, and when it will reach the concrete reservoirs of Livezeni, Dumitra and Bumbești, its discharge will equal the lowest values ever recorded during droughts (less than 3 m³/s). The difference between this very low value and the average discharge of Jiu River in the gorge sector, which normally stands at almost 21 m³/s (as measured at Sadu hydrometric station), will be used to turn the turbines of the power plants and generate about 50 MW of energy, while using an enormous amount of water from the riverbed and leaving a small trickle, 15-20 centimeters deep, in the place where the river once ran.

 Fig. 5. Scheme of the Jiu ”Industrial Waterpower Park”

In order to supply a constant volume of water and to control the river even during extreme hydrological periods (flash floods, flooding and low waters), the gorge will be covered in concrete slabs near the dams. Thus, the gorge sector of Jiu River will become a docile stream under the “whip” of the national hydro-electric company, an entirely different picture from the free and lively river that we know today. The images below capture the ongoing process of the gorge’s anthropization (Fig. 6 and 7).

 Fig. 6. Hydraulic works in the gorge

And if this was not dramatic enough, the interventions affecting the riverbed and the discharge of the Jiu River have been carried out without respecting the law. On the contrary, there are major questions, highlighted by petitions drawn by concerned citizens, court complaints and press articles, regarding the legality of starting and then continuing the hydraulic works carried out in the Jiu’s gorge starting from 2003 and continuing up to the present day. More information on the legal aspects of this ongoing struggle will be presented in a future article.

Fig. 7. Hydraulic works in the gorge

Until then, you should try to find out for yourself the true cost of generating green energy and decide what is more important: a few megawatts of electricity, which could also be generated using more modern and less polluting techniques for harnessing conventional energy sources or the mirage of a few hundreds of jobs and some “green certificates” stolen from nature in disregard of the protected status of the Jiu River’s gorge.

Sources:

• Administraţia Bazinală de Apă Jiu, (2016), PLANUL DE MANAGEMENT  AL BAZINULUI HIDROGRAFIC JIU. CICLUL Al II – lea: 2016 – 2021, 313 p.
• Administrația Națională ”Apele Române”, Memoriu de Evaluare de Mediu (SEA) pentru  „Planul pentru Prevenirea, Protecţia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor în Bazinul Hidrografic JIU”, 220 p.
• Aquaproiect, (2012), Planul pentru Prevenirea, Protectia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Jiu, 149 p.
• Hidroelectrica, (2000), Colmatarea lacului Vădeni – sursă de risc pentru locuitorii municipiului Târgu-Jiu, 9 p.
• Uscătescu, M.A., (2013), Impactul asupra mediului produs de amenajările hidroenergetice de mică putere, 63 p.
• OUG 57/2007 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice: http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-08-08_legislatie_protectia_naturii_oug57din2007regimariinaturaleprotejate.pdf
• H.G. 1581/2005-privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone: https://lege5.ro/Gratuit/hazdgmru/hotararea-nr-1581-2005-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-pentru-noi-zone
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Defileul_Jiului
• http://www.defileuljiului.ro/
• http://adevarul.ro/news/societate/parcul-national-defileul-jiului-pericol-distrugere-1_5927eab15ab6550cb876c922/index.html
• https://sites.google.com/site/romanianatura38/home/defileul-jiului-valcan-parang-bumbesti-livezeni
• http://www.romaniacurata.ro/exclusiv-jiul-va-ajunge-un-paraias-dupa-ce-statul-va-finaliza-o-investitie-hidroenergetica-de-1-miliard-de-lei-demarata-pe-baza-datelor-livrate-de-firma-controlata-de-un-ministru-psd/
• http://epochtimes-romania.com/news/opriti-distrugerea-defileului-jiului-petitie-on-line-strange-mii-de-semnaturi–257902
• https://www.agerpres.ro/mediu/2017/05/17/organizatiile-de-mediu-parcul-national-defileul-jiului-in-pericol-de-distrugere-din-cauza-lucrarilor-hidroenergetice-11-52-52
• http://www.gds.ro/Local/2016-07-14/depoluarea-lacului-de-la-vadeni,-stabilita-instanta/
• https://www.natgeo.ro/romania/natura-ro/24251-jiul-mutilat-de-o-hidrocentrala
• https://natura2000.ro/comunicat-de-presa-cat-de-grave-vor-fi-efectele-hidrocentralelor-din-defileul-jiului/
• http://greenly.ro/arii-protejate/defileul-jiului-deja-o-amintire

Article written by Gabriela Moroşanu and translated by Mihail-Andreas Mitoşeriu

Format la îngemănarea dintre Jiul de Vest și Jiul de Est la sud de orașul minier Petroșani, Jiul curge de la nord la sud pe o lungime de mai bine de 300 km, trecând prin toate treptele de relief, unele dintre ele chiar spectaculoase (separă grupele de munți Parâng și Retezat Godeanu, drenează Subcarpații Gorjului și Piemontul Getic, pentru ca pe ultima sută de kilometri să se odihnească la pas mai lent și la un debit mai consistent într-o îngustă fâșie din Câmpia Olteniei, înainte de vărsarea în Dunărea albastră). Și dacă am adus vorba de spectacol, nu credem că e o exagerare să considerăm Defileul Jiului, ultima parte a parcursului său hai-hui prin Carpații Meridionali, o adevărată coridă printre stânci (Fig. 1). O vale îngustă și prăpăstioasă, sculptată printre abrupturi calcaroase și grohotișuri, sectorul defileului Jiului între localitățile Aninoasa (N) și Bumbești – Jiu (S), oferă priveliști încântătoare, subiecte inepuizabile de cercetare și posibilități de practicare a raftingului și a pescuitului sportiv. Din când în când apa vine mai tulbure din amonte, după spălarea preparațiilor de cărbune din bazinul minier Petroșani, dar și acest aspect face parte tot din specificul său… Ceea ce e cu adevărat îngrijorător este apariția unei adevărate salbe de lacuri de acumulare între Petroșani și Tîrgu Jiu, care schimbă cu totul echilibrul hidrosedimentar al râului.

Fig. 1. Jiul în defileu într-un sector încă nemodificat de amenajările hidrotehnice planificate pentru următorii ani.

Data fotografiei: 6.08.2016

Povestea de ”desălbăticire” a Jiului a început în anii ’90, odată cu darea în folosință a centralelor hidroenergetice Tîrgu Jiu și Vădeni, care au ”schimbat la față” cinematica râului. Punerea lor în funcțiune a adus, pe lângă beneficiile economice de a producere a energiei ieftine, și modificări substanțiale în dinamica fluxurilor hidro-sedimentare, prin rolul celor două lacuri de acumulare omonime de a captura mare parte din aluviunile transportate de Jiu. Actualmente, după nici 30 de ani, ANAR estimează că lacul Vădeni, situat mai la nord, și  fiind în acest fel primul care preia materialul aluvionar al Jiului, este colmatat în proporție de 85%. Efectele sunt atât de evidente, încât se poate uneori observa stratul gros de șlamuri sedimentaro-cărbunoase ajungând până la oglinda apei în perioadele secetoase. De aici putem deduce ușor că scopul pentru care acesta a fost creat (producerea energiei electrice, în principal, și alimentarea cu apă potabilă și apărarea împotriva inundațiilor, în secundar) s-a epuizat de mult timp, la ora actuală lacul de acumulare mai funcționând doar 2 ore pe zi. La rândul său, lacul Tîrgu Jiu (Fig. 2), situat imediat în aval de lacul Vădeni, este mai puțin afectat de aceste procese de colmatare și implicit de poluare, fiind până acum ”apărat” de mai nordicul său vecin care prelua primul fluxurile lichide și solide ale apelor Jiului. Totuși, într-un viitor nu foarte îndepărtat, când lacul Vădeni va deveni complet nefuncțional, și lacul Tîrgu Jiu va avea, probabil, aceeași soartă.

Fig. 2. Acumularea Tîrgu Jiu.

Data fotografiei: 12.07.2017

Mai în amonte de Târgu Jiu, înspre intrarea în defileu, întâlnim încă o salbă de lacuri de acumulare în construcție, pe teritoriul comunelor Turcinești, Curtișoara și Sâmbotin. Acolo, albia minoră și lunca Jiului sunt conturate pe unele porțiuni de diguri de beton, iar pe altele de împrejmuiri de piatră de origine alohtonă care nu mai amintesc cu nimic de cursul meandrat al râului la ieșirea din zona muntoasă. Pentru a se putea lucra la regularizarea și artificializarea albiei, adâncimea Jiului este și ea controlată, fiind uneori atât de mică încat râul poate fi traversat la pas, în cizme de cauciuc (Fig, 3). Aproape nimic din măreția Jiului învolburat din munți sau din amplitudinea lui câmpenească nu mai seamănă cu Jiul sfios din acest sector al viitoarei salbe de lacuri de acumulare. Când lucrările vor fi terminate, Jiul va fi controlat și pe acest sector, altădată de o măreție hidromorfologică  ”à la lettre”.

Fig. 3. Lac de acumulare în construcție în dreptul localității Sâmbotin. Se poate observa adâncimea mică a râului Jiu.

Data fotografiei: 5.08.2016

Și mai în amonte, ajungem în sectorul nostru de interes, Defileul Jiului. Declarat Parc Național în 2005 și Sit Natura 2000 din anul 2008, Defileul Jiului este protejat pentru habitatele sale, care adăpostesc o floră și o faună sălbatice, uneori chiar endemice, dar și pentru valoarea sa științifică, în cuprinsul celor peste 11 ha ale parcului național existând numeroase geomorfosituri. Din punct de vedere hidrologic, sectorul defileului de 33 km se caracterizează prin succesiuni de repezișuri, cascade, îngustări și lățiri ale albiei presărate cu obstacole de pietrișuri. Printre ele, apa Jiului ”se deșiră” în firicele de diferite viteze, care ”se întrec” unele cu altele să străbată pantele defileului. Sus, în cea mai mare parte pe stânga Jiului, șerpuiește drumul național 66, de pe care mii de ochi de camere de fotografiat au suprins de-a lungul timpului dansul de valuri al Jiului (Fig. 4). Și mai sus, dintr-un tunel într-altul străpunge stâncile neclintite calea ferată Bumbești – Livezeni.

Fig. 4. Râul Jiu în defileu, defilând printre stânci.

Data fotografiei: 6.08.2016

De-o parte și de alta a Jiului, trunchiuri solemne de foioase și conifere se etalează pe versanți, umbrind defileul… Așa s-ar putea rezuma în câteva rânduri spectaculosul sector îngust al Jiului, între Petroșani și Bumbești (Fig. 5), sector care deja a încăput sub gheara nemiloasă a daltelor uriașe ale utilajelor. Sub pretextul producerii de energie verde, în detrimentul elementelor hidrologice, geologice, floristice și faunistice, două hidrocentrale și o microhidrocentrală sunt planificate să transforme energia cinetică a Jiului și a câtorva pârâuri afluente (Dumitra și Bratcu) în energie electrică în următoarea jumatate de secol. Energie regenerabilă, dar cu ce preț? Pe întregul sector de 30 de km, debitul râului Jiu se va reduce de 5 ori, până ce va ajunge la betonul barajelor de la Livezeni, Dumitra și Bumbești cu un debit echivalent celui mai mic atins vreodată în perioade de secetă (sub 3 m³/s). Restul până la aproape 21 m³/s, cât are râul Jiu în anii medii în sectorul din defileu (s.h. Sadu), va fi utilizat la turbinarea centralelor hidroelectrice, pentru obtinerea a aprox. 50 Mw putere instalată totală, echivalentă uzinării unui volum impresionant de apă din albia Jiului, până la lăsarea unui firicel de apă de 15 – 20 cm înălțime. 

Pentru a se asigura un volum de apă constant și pentru a controla râul și în perioade hidrologice extreme, de viituri, ape mari și etiaje, defileul în dreptul barajelor va fi ”perforat” de mașinile de construcție și ”căptușit” cu beton. Astfel, pe toată lungimea sa, Jiul în defileu va deveni un pârâu ”ascultător” sub nuiaua operatorului național de hidroelectricitate, total diferit de acel râu voios și liber, așa cum îl cunoaștem acum cu toții. Imaginile de mai jos surprind deja defileul în plin proces de artificializare (Fig. 6 și 7).

Fig. 6. Lucrările hidrotehnice din Defileul Jiului

Și nu ar fi îndeajuns de dramatic dacă toate aceste artificializări ale albiei și debitului Jiului în defileu s-ar fi făcut cu respectarea legii. Ba din contră, există mari semne de întrebare, transpuse în petiții, denunțuri și articole în presă, vis-a-vis de legalitatea demarării și continuării lucrărilor hidrotehnice în Defileul Jiului, între 2003 și prezent. Mai multe informații despre aspectul legislativ al acestui ”teatru de operațiuni” – într-un articol viitor.

Fig. 7. Lucrările hidrotehnice din Defileul Jiului

Până atunci, căutați să cunoașteți adevăratul preț al producerii energiei verzi și cântăriți ce e mai rentabil: câteva zeci de Mw de electricitate care ar putea fi obținuți prin exploatarea cu tehnici modernizate și mai puțin poluante a resurselor energetice convenționale, sau mirajul unor câteva sute de locuri de muncă și a unor certificate verzi, ”furate” naturii, prin nerespectarea regimului de arie protejată.

Dacă ați aflat răspunsul, vă invităm să sprijiniți online râul Jiu, semnând petiția ”Opriți distrugerea Defileului Jiului!”

Referințe:

Administraţia Bazinală de Apă Jiu, (2016), PLANUL DE MANAGEMENT  AL BAZINULUI HIDROGRAFIC JIU. CICLUL Al II – lea: 2016 – 2021, 313 p.

Administrația Națională ”Apele Române”, Memoriu de Evaluare de Mediu (SEA) pentru  „Planul pentru Prevenirea, Protecţia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor în Bazinul Hidrografic JIU”, 220 p.

Aquaproiect, (2012), Planul pentru Prevenirea, Protectia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Jiu, 149 p.

Hidroelectrica, (2000), Colmatarea lacului Vădeni – sursă de risc pentru locuitorii municipiului Târgu-Jiu, 9 p.

Uscătescu, M.A., (2013), Impactul asupra mediului produs de amenajările hidroenergetice de mică putere, 63 p.

OUG 57/2007 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice: http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-08-08_legislatie_protectia_naturii_oug57din2007regimariinaturaleprotejate.pdf

H.G. 1581/2005-privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone: https://lege5.ro/Gratuit/hazdgmru/hotararea-nr-1581-2005-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-pentru-noi-zone

https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Defileul_Jiului

http://www.defileuljiului.ro/

http://adevarul.ro/news/societate/parcul-national-defileul-jiului-pericol-distrugere-1_5927eab15ab6550cb876c922/index.html

https://sites.google.com/site/romanianatura38/home/defileul-jiului-valcan-parang-bumbesti-livezeni

http://www.romaniacurata.ro/exclusiv-jiul-va-ajunge-un-paraias-dupa-ce-statul-va-finaliza-o-investitie-hidroenergetica-de-1-miliard-de-lei-demarata-pe-baza-datelor-livrate-de-firma-controlata-de-un-ministru-psd/

http://epochtimes-romania.com/news/opriti-distrugerea-defileului-jiului-petitie-on-line-strange-mii-de-semnaturi–257902

https://www.agerpres.ro/mediu/2017/05/17/organizatiile-de-mediu-parcul-national-defileul-jiului-in-pericol-de-distrugere-din-cauza-lucrarilor-hidroenergetice-11-52-52

http://www.gds.ro/Local/2016-07-14/depoluarea-lacului-de-la-vadeni,-stabilita-instanta/

https://www.natgeo.ro/romania/natura-ro/24251-jiul-mutilat-de-o-hidrocentrala

https://natura2000.ro/comunicat-de-presa-cat-de-grave-vor-fi-efectele-hidrocentralelor-din-defileul-jiului/

Les études hydrotechniques nous dissent que, dans le cas ou au fond du lac le volume des sédiments retenus sera plus grand que le volume de l’eau qui circule, les alluvions ne pourront plus passer en aval et le nettoyage de la cuvette lacustre cessera. La pente de l’eau dans le lac change avec le passage du temps, à fur et à mesure que les alluvions forment un éventail qui a sa  base au pied du barrage.

Normalement, dans les premiers ans après la construction, quand le lac est vidé pour générer l’électricité, les alluvions apportées par les crues sont évacuées librement en aval, permettant à l’eau de rétablir son niveau naturel, en fonction du débit de la rivière. Pour maintenir un réservoir pendant plusieurs décennies, l’écoulement doit suivre un régime très proche du régime naturel et, pendant ses premiers ans d’activité, il est normal que les dépôts du lac soient partiellement transportés en aval, ou, au moins, qu’aucun nouveau dépôt ne se forme. Par conséquent, après une longue utilisation d’un réservoir, il faut choisir entre l’abandonnement du lac, qui restera colmaté, et l’aménagement d’un nouveau réservoir, la construction des digues ou la restauration de vieilles structures, afin de continuer l’exploitation de l’hydroénergie. Pour atteindre cet objectif, les débits qui résultent de l’écoulement qui se produit dans le bassin hydrographique de la rivière collectrice et des déversements sont transités à l’aide des équipements hydromécaniques de l’ancien réservoir. Cette solution n’a pas été appliquée très souvent dans la Roumanie (un rare exemple d’emploi est le lac Vidraru, sur la rivière Argeș), mais offre l’avantage de maintenir le fonctionnement des installations hydro-énergétiques en évitant leur colmatage. Ainsi, la capacité de transport des alluvions en suspension s’accroit et le lac sera nettoyé par la force hydraulique, obtenant une élimination naturelle du colmatage.

Le réservoir d’Izvorul Muntelui est affecté par un processus accéléré de colmatage, et, pour continuer la valorisation de l’énergie de Bistrița, il faut créer des nouveaux aménagements. Voila une brève description des hydrocentrales et d’autres installations qui se trouvent au long de Bistrița: en dehors du lac d’Izvorul Muntelui, avec sa hydrocentrale de Stejaru, onze autres usines hydro-électriques moins grandes forment le paysage de la rivière, entre Izvorul et la ville de Bacău. Trois se trouvent dans la région montagneuse (Pângărați, Vaduri, Piatra Neamț), et, pour illustrer leur puissance, il faut mentionner que l’usine de Vaduri a une puissance installe (44.000 kW) deux fois et demi plus grande que la plus puissante hydrocentrale roumaine qui existait avant la Deuxième Guerre Mondiale (l’hydrocentrale de Dobrești). Mais la plupart des centrales hydroélectriques sont situées dans les dépressions subcarpathiques (Roznov I, Roznov II, Zănești, Costișa, Buhuși, Racova, Gârleni), et les dernières (Bacău I et II) sont localisées près de la ville avec le même nom.

Avec un assez long collier de lacs, la rivière de Bistrița  a été décrite par Vintilă Mihăilescu, sans aucune exagération, comme une des plus grandes «voies lumineuses» de la patrie. En dehors de l’usine de Stejaru, le «collier» d’hydrocentrales a une puissance installée impressionnante, de 247 MW. Cette réalisation grandiose a changé profondément l’aspect de la partie du sud de la dépression Cracău-Bistrița, non seulement par l’apparition d’un paysage anthropique inédit représenté par les barrages audacieux, mais aussi par la possibilité d’exploiter d’une manière pratique les terrains qui, autrefois, étaient inondés pendant les crues.

La réponse aux problèmes naturels et anthropiques du lac et de la rivière Bistrița pourrait provenir de plusieurs investisseurs dans le secteur hydrotechnique. Parmi ceux-ci, seulement la société WaterEnergy System SRL a reçu l’avis de Transelectrica pour construire une hydrocentrale de pompage-turbinage à Izvorul Muntelui, avec une puissance installée de 300 MW. L’avis a été émis en mars 2012, et la mise en fonction est prévue pour 2017. Le réservoir d’Izvorul Muntelui, connu mieux sous le nom de Bicaz, a été un des premiers réservoirs de la Roumanie (construit en 1960), qui a sert comme modèle pour les futures hydrocentrales.

Pour des raisons économiques, la Société Hidrotehnica, qui est responsable avec l’administration des aménagements hydroélectriques du pays, ne peut plus assurer une bonne gestion de l’hydrocentrale. Nous espérons que le choix d’une nouvelle société pour rétablir le fonctionnement de l’usine sera opportun et rentable, afin d’éviter le sort des nombreux projets de la Roumanie, hydroélectriques ou non, où les acheteurs et les vendeurs ont ignoré les aspects environnementaux pour chasser le profit immédiat.

Bibliographie:

Tufescu, V., 1066, Subcarpații, Editura Științifică, București.

http://www.rowater.ro/daarges/Documente%20Planuri%20bazinale/21.%20Reguli%20de%20exploatare%20coordonata%20pe%20perioada%20apelor%20mari.pdf

http://www.fabricadebani.ro/news.aspx?iid=42474

Article écrit par Gabriela Morosanu et traduit par Mihail Mitoseriu.

 “With the help of God and the people from C.H.E. Motru and the Tg-Jiu Hydrological Station, we were able to build this power station. Water is our strength!” This is the statement with which the power station, located near Padiș, Gorj County, at the foothills of the Vulcan Mountains, greets us. While the Iron Gorge dams were being built, engineers began to study the possibility of harnessing waters from the Cerna, Motru and Tismana rivers, and gradually, this perspective grew until it became certitude. The taming of waters began in 1972, and in 1978 Cerna became the first of the three rivers to have a power station and, until 1987, Motru and Tismana got their own stations (with three lakes and associated work colonies: Clocotiș, near Stadionul cel Vechi, Coșbuc on the valley of Tismana and Tismănița, close to the north-eastern slopes of Cioclovina). The energy produced by this system of dams and lakes, connected by underground canals, would be fed into the national electricity grid during hours of peak demand. 

According to statistical data, the energy generated by this chain of hydroelectric stations grew, between 2008 and 2010, from less than 400GWh to around 600GWh, due to increased demand for electricity in Gorj County, both for domestic consumers and industrial purposes. The Motru Hydroelectric station, on the left slope of Motru Valley, upstream from its junction with Valea Mare River, is the first to harness Cerna’s energy and the water is next carried through pipes towards the Tismana River power station.

Valea Mare is one of the tallest dams in Romania, and it dominates the surrounding landscape. The powerful generator, with a capacity of 500 W, is fed with water through a pipe descending from a higher altitude in the Cerna Basin, more precisely from the Valea lui Iovan Lake, located perpendicularly in the Cerna Valley, between the Mehedinți and Godeanu mountains. The central building of the power station is a massive reinforced concrete box, buried 17 meters deep in the rock base and traversed by the waters of Motru, which then flow from the Motru reservoir into the Tismana reservoir through a massive culvert with a 300 meter level difference.

Due to the triangular shape of the electricity catchment and generation system used in the Motru hydroelectric power station (the second element in a chain of 3 stations and 5 reservoirs), the water’s energy is collected in a different way compared to other dams. This mechanical energy manifests itself through its two components: potential energy, created by the level difference between the reservoir (situated in this instance at a lower altitude) and the power station (located upstream from the lake), and the kinetic energy of moving water, which is continuously increased by the alternation of stationary and flowing positions, due to the triple junction of the rivers – Cerna, Motru and Tismana. Located inside Romania’s largest natural park, Domogled – Cerna Valley, this hydroelectric power station fulfills multiple roles, including tourism, the supply of potable water, flood control, whereas the production of electricity is not permanent, but only required when the national electricity grid experiences increased demand. Its Francis-type turbines are unique in Romania, and they spin at 750 rotations per minute. The generation of electricity on the Motru River is made possible by the Cerna reservoir, with a useful volume of 125 million m³, channeled towards the turbines by an 8000 meter long underground pipe connecting the valleys of Motru and Tismana.  

In order to fit within the environmental plans for energy production and to reduce the technological waste of water and the infiltrations in the power station, 50.000 euros were spent on modernizing several installations. The technological upgrade continues to this day at the Motru power station, and, over the last two years, the installations powering the spherical valves and the speed and tension regulators have been repaired, and the place was embellished by the addition of a fountain, (decorated with excerpts from the 91^st Psalm and a fresco depicting a typical Carpathian landscape, with a group of wild deer drinking from a spring) and the creation a space for the selective gathering of waste products. The idea of using water for human needs dates back to the times of the Roman Empire, when the first mills, used for processing ores and wool appeared on the Tismana River. The famous “barrel mills” from Sohodol have their origins in the dawn of time, and each passing generation has improved and replaced them with better creations.     

If you have the chance to visit the Valea Mare Hydroelectric station, make sure to admire it from all angles. The success of this project to harness to power of one of the largest rivers in the Danube-Jiu region is illustrated by a fresco on the wall of a fountain at the entrance of the station, which reminds us of the traditional Romanian society, which has used water in many ways, but has always maintained a correct balance between its needs and all the elements of the biosphere.

Sources:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Planuri_de_amenajare_a_apelor_din_Rom%C3%A2nia#Planurile_de_amenajare_dup.C4.83_1989

http://www.hidroelectrica.ro/Details.aspx?page=45

http://www.financiarul.ro/2009/12/03/hidrocentrala-motru-implineste-30-de-ani-de-la-punerea-in-functiune/

http://primariatismana.sapte.ro/hidroel.htm

Article written by Gabriela Morosanu and translated by Mihail Mitoșeriu.

Studiile hidrotehnice ne spun că atunci când pe fundul lacului de acumulare se vor reține mai multe sedimente decât volumul de apă ce va putea circula, aluviunile nu vor mai putea fi tranzitate în aval și va înceta procesul de spălare a cuvetei lacustre. Panta apei în lac se schimbă cu trecerea timpului, pe măsură ce aluviunile se depun sub formă de evantai de la baraj spre aval. În mod normal, în primii ani după construcție, odată ce lacul este golit după utilizarea lui pentru hidroenergie, volumul aluviunilor provenite de la eventuale viituri este evacuat liber în aval, permițând nivelului apei să se stabilească în mod natural, în funcție de debitul afluent. Pentru a întreține cât mai multe zeci de ani un lac de acumulare, scurgerea trebuie să se facă într-un regim cât mai apropiat de cel natural și în primii ani de folosință este de așteptat ca depunerile din lac să fie parțial antrenate în aval sau în orice caz să nu se creeze depuneri noi. De aceea, după o îndelungată folosință a lacului, se impune fie lăsarea lui spre colmatare și renunțarea la producerea hidroenergiei, fie amenajarea unuia nou, construirea de noi diguri sau restaurarea celor vechi, pentru a continua activitatea de exploatare. Pentru realizarea acestui obiectiv, debitele provenite în urma scurgerilor din bazinul hidrografic al râului colector și din deversări sunt tranzitate cu ajutorul echipamentelor hidromecanice ale vechii acumulări.  Soluția de mai sus nu a fost pusă în practică la prea multe lacuri de acumulare de la noi până în prezent (un exemplu bun este acela de la Vidraru de pe râul Argeș), dar oferă avantajul păstrării în bună funcționare a prizei energetice vechi prin evitarea colmatării acesteia. Astfel, capacitatea de transport al aluviunilor în suspensie crește și lacul se primenește continuu prin spălarea hidraulică a cuvetei vechii acumulări și decolmatarea pe cale naturală a acesteia.

Lacul de acumulare de la Izvorul Muntelui este într-un accelerat proces de colmatare, așa că, pentru a continua valorificarea energetică a Bistriței sunt necesare noi amenajări. Iată o scurtă descriere a ceea ce Râul Bistrița deține în prezent în materie de amenajări… Peisajul hidroenergetic de pe râul Bistrița se prezintă în afară de lacul de acumulare de la Izvorul Muntelui cu hidrocentrala de la Stejaru, alte 11 hidrocentrale de putere și dimensiuni mai mici, înșiruite în aval de cel dintâi până la Bacău. Trei se află în zona muntoasă (Pângărați, Vaduri, Piatra Neamț), una singură din ele, cea de la Vaduri, având o forță instalată (44.000 kW) de două ori și jumătate mai mare decât a celei mai mari hidrocentrale a României de dinainte de război (cea de la Dobrești). Predominanța este însă a hidrocentralelor de depresiune subcarpatică (Roznov I, Roznov II, Zănești, Costișa, Buhuși, Racova, Gârleni), iar ultimele două (Bacău I și II) apar în împrejurimile orașului omonim.

Cu o așa lungă salbă de lacuri pe cursul ei, Râul Bistrița nu a fost considerat cu exagerare de Vintilă Mihăilescu, una dintre cele mai ample ”căi de lumină” a țării. În afara hidrocentralei de la Stejaru, întreaga salbă de hidrocentrale din aval însumează o forță instalată foarte mare (247 MW). Această grandioasă realizare a adus mari schimbări în peisajul părții de sud a Depresiunii Cracău-Bistrița, nu numai prin apariția unui peisaj antropic inedit al barajelor de forme îndrăznețe, ci și prin folosirea în scopuri practice a terenurilor altădată inundate la viituri.

Răspunsul la nevoia urgentă în regimul natural și antropic al lacului și râului Bistrița în apropierea sa a venit din partea mai multor potențiali constructori hidrotehnicieni. Dintre aceștia, se pare că doar Societatea Water Energy System SRL a primit avizul Transelectrica pentru construirea unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj în localitatea Izvorul Muntelui.  cu o capacitate instalată de 300 MW. Avizul a fost dat în cadrul unei conferințe ce a avut loc în luna martie 2012, iar punerea în funcţiune este programată pentru anul 2017. Lacul de acumulare Izvorul Muntelui sau mai simplu cunoscut, Lacul Bicaz, a fost primul construit în România (1960) și a reprezentat un model de urmat pentru următoarele amenajări hidrotehnice.

Din motive economice, Hidrotehnica, responsabilă de administrarea amenajărilor din țară, nu mai poate gestiona foarte eficient hidrocentrala. Sperăm că alegerea societății care se va ocupa de ”repunerea ei pe picioare” să fie una oportună și deloc păgubitoare, așa cum s-a întâmplat cu multe proiecte hidrotehnice și de altă natură în România, ai căror ”vânzători” și ”cumpărători” au ținut mai puțin la echilibrele și schimbările de mediu ce survin și mai mult la recompensa financiară imediată.

Bibliografie:

Tufescu, V., 1066, Subcarpații, Editura Științifică, București.

http://www.rowater.ro/daarges/Documente%20Planuri%20bazinale/21.%20Reguli%20de%20exploatare%20coordonata%20pe%20perioada%20apelor%20mari.pdf

http://www.fabricadebani.ro/news.aspx?iid=42474

“Cu ajutorul lui D-zeu și al colecvtivului C.H.E. Motru din S.H.Tg-Jiu, s-a adus acest izvor în locul acesta și s-a ridicat această hidrocentrală. Puterea noastră este apa!”. Aceasta este cartea de vizită cu care ne întâmpină acumularea hidroenergetică de la poalele Munților Vâlcan, din vecinătatea localității Padiș, județul Gorj. În timpul construirii Hidrocentralelor de la Porțile de Fier, inginerii au studiat și posibilitatea captării apelor de pe râurile Cerna, Motru și Tismana, devenită apoi mai mult decât o certitudine. Îmblânzirea forței hidraulice a demarat în anul 1972, urmând ca întâietatea să aparțină în 1978 amenajării de pe râul Cerna, iar până în 1987 să fie finalizate și celelalte hidrocentrale pe râurile Motru și Tismana (cu cele trei acumulări –colonii: Clocotiș, de lângă Stadionul cel Vechi, Coșbuc pe Valea Tismanei și Tismănița, aflată la poalele nord-estice ale Cioclovinei). Energia produsă în cadrul acestui sistem de lacuri de acumulare, legate subteran, avea să susţină sistemul energetic naţional în perioada vârfului de consum.

Conform datelor statistice, energia produsă de lanțul de hidrocentrale a crescut din 2008 până în 2010 de la mai puțin de 400 GWh la aproximativ 600 GWh, datorită creșterii cererii de energie destinată nevoilor curente ale unei părți a populației, deloc de neglijat, din județul Gorj, dar și producerii de curent electric folosit în diferite scopuri (mai ales industriale). Hidrocentrala Motru, situată pe malul drept al văii Motru, în amonte de confluența cu râul Valea Mare, este prima care preia energia produsă de apele Cernei, din amonte, urmând ca apa transportată prin conducte să traverseze lacul de acumulare și să fie adusă prin tunelele săpate prin Subcarpații Olteniei înspre centrala hidroelectrică de pe râul Tismana. Unul dintre cele mai înalte din România, barajul de la Valea Mare domină împrejurimile prin ineditul construcției hidrotehnice, dotat fiind cu un transformator de mare putere (cca 500 W), alimentat prin conducta ce coboară de la altitudine mai mare, din bazinul Cernei, mai precis din cadrul Acumulării de la Valea lui Iovan, situată perpendicular pe Valea Cernei, între Munții Mehedinți și Godeanu. Arhitectura clădirii centralei reprezintă o cuvă etanşă din beton armat, turnat monolit, îngropată pe o adâncime de 17 m în roca de bază şi udată de apele râului Motru pe o înălţime de 10 m, din care apa este deversată din lacul de acumulare de pe Motru în cel de pe Tismana, printr-o galerie de fugă de pantă considerabilă și aflată la o diferență de nivel de aproximativ 300 m.

Dat fiind sistemul triunghiular de captare-generare, energia mecanică a apei în cadrul Hidrocentralei de pe Motru, a doua verigă a lanțului de 3 hidrocentrale și 5 lacuri de acumulare, este captată în mod invers față de cum se obișnuiește în cadrul majorității barajelor. Această energie mecanică este pusă în mișcare prin cele două componente ale sale: energia potențială a apei dată de diferența de nivel între lacul de acumulare (situat la altitudine mai coborâtă în acest caz) și centrală (amonte de lac), respectiv din energia cinetică a apei în mișcare, ce se mărește continuu la trecerea prin mai multe poziții staționare și de curgere, datorită triplei joncțiuni a râurilor-sursă – Cerna, Motru și Tismana. Situat în cel mai mare Parc Național din România, Domogled-Valea Cernei, complexul hidroenergetic îndeplinește multiple funcții, dintre care cele mai importante sunt cea economică și turistică, serviciile furnizate în sistem energetic nefiind permanente, ci doar în perioadele asigurării funcționării Sistemului Energetic Național la rămânerea parțială sau totală fără tensiune, precum și servicii de interes public (apă brută potabilă, protecția împotriva viiturilor). Unică în România pentru turbinele Francis ce lucrează cu 750 de rotații/min, grupul energetic de la hidrocentrala de pe râul Motru este servit de apa din lacul de acumulare Cerna, ce are un volum util de aproximativ 125 mil. mc, turbionat de către hidroagregatele aducțiunilor din subteran ce leagă Valea Motru de Valea Tismana, pe o lungime de aproximativ 8000 m.

Cu scopul de a se încadra în planurile ecologice de amenajare energetică, pentru eliminarea pierderilor tehnologice de apă și pentru reducerea sau eliminarea infiltrațiilor din centrală, s-au investit 50.000 euro pentru modernizarea instalației de epuisment. Retehnologizarea continuă și astăzi la hidrocentrala de pe Râul Motru, în ultimii doi ani intervenindu-se la instalațiile de acționare a vanelor sferice, a regulatorului de viteză și de tensiune, dar și la înfrumusețarea locului prin amenajarea unei fântâni (marcată textual de Psalmul 91 și pictural printr-o scenă tipică de peisaj carpatic, ilustrând un grup de căprioare și alte animale sălbatice adăpându-se dintr-un izvor) și a unui spațiu de depozitare selectivă a deșeurilor. Ideea apropierii cursurilor de apă de nevoile societății umane datează de pe vremea stăpânirii romane în această zonă, primele mori și pive ce utilizau forța apei pentru măcinarea minereurilor sau prelucrarea lânii făcându-și apariția pe râul Tismana. Vestitele ”Mori cu butoaie” de la Sohodol trebuie cercetate în negura istoriei, înlocuindu-se unele pe altele (din ce în ce mai performante) în pas cu schimbul de generații.

Dacă aveți prilejul să ajungeți la Acumularea Hidroenergetică de la Valea Mare, asigurați-vă că nu pierdeți niciun cadru important dinspre toate punctele cardinale ale acesteia. Reușita acestui proiect hidroenergetic de concentrare a apelor unora dintre cele mai mari râuri din spațiul Dunăre-Jiu este zugrăvită chiar pe zidul fântânii de la intrarea în hidrocentrală, amintindu-ne de societatea rurală românească, ce a exploatat avuția apei, atât manual, cât și tehnologic, dar a știut mereu să păstreze echilibrul dintre ea și celelalte componente ale biosferei.

Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Planuri_de_amenajare_a_apelor_din_Rom%C3%A2nia#Planurile_de_amenajare_dup.C4.83_1989

http://www.hidroelectrica.ro/Details.aspx?page=45

http://www.financiarul.ro/2009/12/03/hidrocentrala-motru-implineste-30-de-ani-de-la-punerea-in-functiune/

http://primariatismana.sapte.ro/hidroel.htm