Formed at the junction of the East Jiu and the West Jiu rivers, south of the mining town of Petroșani, the Jiu River flows 300 kilometres from the north towards the south, passing through all relief types, sometimes in a spectacular manner (its waters divide the Parâng Mountains from the Retezat Godeanu Massif, drain the Gorj Subcarpathians and the Getic Piedmont and, on their last 100 kilometres, slow down and wind as a narrow strip through the Oltenia Plain before joining the blue Danube). And if we mentioned the word spectacle, we think there is no exaggeration in considering the Jiu Gorge, the final step of the river’s tumultuous Carpathian trip, as a veritable bullfight among the rocks (Fig. 1). Between Aninoasa (in the north) and Bumbești (in the south), there is a narrow and steep valley, sculpted on limestone cliffs and scree, which offers breathtaking views, endless research opportunities and an excellent setting for river rafting and sport fishing. From time to time, muddy, turbid water comes from upstream, after it was used to wash coal in the Petroșani basin, but this aspect too belongs to the specific character of the Jiu watershed… A much more serious cause of concern is the appearance of a chain of reservoirs between Petroșani and Tîrgu Jiu, which completely alters the hydro-sedimentary balance of the river.

Fig. 1. The Jiu River inside the gorge, in a sector that will be altered by the planned hydraulic works.

Date of the picture: 06.08.2016

The story of the “taming” of Jiu River began in the nineties, with the inauguration of the Tîrgu Jiu and Vădeni hydroelectric power stations, which drastically altered the face of the river’s dynamics. The moment when these power plants began to operate brought not only the economic benefit of cheap electricity but also substantial changes in the hydro-sedimentary dynamics, caused by the interference  of the two reservoirs with the alluviums carried by the river, which were now largely captured by these artificial lakes. Presently, after less than 30 years, ANAR (the National Water Management Agency of Romania) estimates that Vădeni Lake, the northernmost of the two, and the first one in the path of Jiu’s alluviums, is 85% silted. The effects are so obvious that sometimes, it is possible to see the thick layer of coal and sediment mud that, during dry spells, reaches the water surface. From this we can easily understand that the objectives of this dam, which are primarily to produce electricity and, secondarily, to supply potable water and defend against floods, can no longer be fulfilled, as the reservoir is currently operational for only two hours each day. At the same time, the Tîrgu Jiu reservoir (Fig. 2), located immediately downstream from Vădeni, is less affected by silting and pollution, being protected by its northern neighbour which takes in the solid and liquid flows of the Jiu. Nevertheless, in a not so distant future, when Vădeni Lake will be completely clogged, Tîrgu Jiu reservoir will probably share its fate.

Fig. 2.  Tîrgu Jiu Reservoir.

Picture date: 12.07.2017

Further upstream of Tîrgu Jiu, at the entrance in the gorge, we find yet another chain of reservoirs under construction, in the villages of Turcinești, Curtișoara and Sâmbotin. There, the minor riverbed and the floodplain are bordered in some sectors by concrete dykes and in other sectors by walls made of stone that does not originate in the region, removing all trace of the meandering course of the river as it exits the mountains. In order to work on training and altering the riverbed, the depth of Jiu River is also regulated, and sometimes becomes shallow enough to be crossed on foot, wearing rubber boots (Fig, 3). Almost nothing of the Jiu’s former greatness, which exited the mountains as a whirling river and then turned into a calm and wide watercourse as it crossed the plains, will be maintained in the shy body of water that is going to replace it in the sector which will be occupied by the future chain of reservoirs. When the works will be completed, the river will be completely controlled in this sector, which was once a textbook example of hydro-morphological greatness.

Fig. 3. Reservoir under construction near the village of Sâmbotin. The shallow waters of the river are clearly visible.

Picture date: 05.08.2016

Further upstream, we reach our area of interest, the Jiu Gorge. Declared a National Park in 2005 and a Nature 2000 site in 2008, the gorge is protected for its habitats, which provide shelter for a variety of wild, and sometimes endemic, flora and fauna, as well as for its scientific value, revealed by the 11 hectares of natural park that contain numerous geomorphological sites. From a hydrological standpoint, the 33-kilometer long sector of the gorge is characterized by a series of rapids, waterfalls, narrows and openings of the riverbed, with many gravel obstacles which “unwind” the water, forming streams that run at different speeds and race each other to pass through the gorge. Higher up, mostly on the left side of the valley, the national road no. 66 winds along the river and offers an opportunity for thousands of eyes and cameras to capture the waters dancing below (Fig. 4). Even higher up, in a tunnel that pierces the rocks, we find the Bumbești – Livezeni railway line.

Fig. 4.  Jiu River in the gorge, between the rocks.

Picture date: 06.08.2016

On both sides of the river, majestic trees, both coniferous and deciduous, grace the mountainsides and cast their shadows over the gorge… This could be a very short description of this spectacular and narrow sector of the Jiu River between Petroșani and Bumbești (Fig. 5), a sector which has already fallen prey to the iron claws of construction machines. Under the pretext of generating green energy, at the expense of protecting precious hydrological, geological floral and faunal treasures, two full-size hydro-electric power stations and a micro hydro-electrical power station are planned to harness the kinetic energy of Jiu’s waters and of a number of its tributaries (Dumitra and Bratcu) and turn it into electricity for the next 50 years. Renewable energy, but at what cost? On the entire 30 kilometer long sector, the flow of the Jiu will be reduced by a factor of 5, and when it will reach the concrete reservoirs of Livezeni, Dumitra and Bumbești, its discharge will equal the lowest values ever recorded during droughts (less than 3 m³/s). The difference between this very low value and the average discharge of Jiu River in the gorge sector, which normally stands at almost 21 m³/s (as measured at Sadu hydrometric station), will be used to turn the turbines of the power plants and generate about 50 MW of energy, while using an enormous amount of water from the riverbed and leaving a small trickle, 15-20 centimeters deep, in the place where the river once ran.

 Fig. 5. Scheme of the Jiu ”Industrial Waterpower Park”

In order to supply a constant volume of water and to control the river even during extreme hydrological periods (flash floods, flooding and low waters), the gorge will be covered in concrete slabs near the dams. Thus, the gorge sector of Jiu River will become a docile stream under the “whip” of the national hydro-electric company, an entirely different picture from the free and lively river that we know today. The images below capture the ongoing process of the gorge’s anthropization (Fig. 6 and 7).

 Fig. 6. Hydraulic works in the gorge

And if this was not dramatic enough, the interventions affecting the riverbed and the discharge of the Jiu River have been carried out without respecting the law. On the contrary, there are major questions, highlighted by petitions drawn by concerned citizens, court complaints and press articles, regarding the legality of starting and then continuing the hydraulic works carried out in the Jiu’s gorge starting from 2003 and continuing up to the present day. More information on the legal aspects of this ongoing struggle will be presented in a future article.

Fig. 7. Hydraulic works in the gorge

Until then, you should try to find out for yourself the true cost of generating green energy and decide what is more important: a few megawatts of electricity, which could also be generated using more modern and less polluting techniques for harnessing conventional energy sources or the mirage of a few hundreds of jobs and some “green certificates” stolen from nature in disregard of the protected status of the Jiu River’s gorge.

Sources:

• Administraţia Bazinală de Apă Jiu, (2016), PLANUL DE MANAGEMENT  AL BAZINULUI HIDROGRAFIC JIU. CICLUL Al II – lea: 2016 – 2021, 313 p.
• Administrația Națională ”Apele Române”, Memoriu de Evaluare de Mediu (SEA) pentru  „Planul pentru Prevenirea, Protecţia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor în Bazinul Hidrografic JIU”, 220 p.
• Aquaproiect, (2012), Planul pentru Prevenirea, Protectia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Jiu, 149 p.
• Hidroelectrica, (2000), Colmatarea lacului Vădeni – sursă de risc pentru locuitorii municipiului Târgu-Jiu, 9 p.
• Uscătescu, M.A., (2013), Impactul asupra mediului produs de amenajările hidroenergetice de mică putere, 63 p.
• OUG 57/2007 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice: http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-08-08_legislatie_protectia_naturii_oug57din2007regimariinaturaleprotejate.pdf
• H.G. 1581/2005-privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone: https://lege5.ro/Gratuit/hazdgmru/hotararea-nr-1581-2005-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-pentru-noi-zone
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Defileul_Jiului
• http://www.defileuljiului.ro/
• http://adevarul.ro/news/societate/parcul-national-defileul-jiului-pericol-distrugere-1_5927eab15ab6550cb876c922/index.html
• https://sites.google.com/site/romanianatura38/home/defileul-jiului-valcan-parang-bumbesti-livezeni
• http://www.romaniacurata.ro/exclusiv-jiul-va-ajunge-un-paraias-dupa-ce-statul-va-finaliza-o-investitie-hidroenergetica-de-1-miliard-de-lei-demarata-pe-baza-datelor-livrate-de-firma-controlata-de-un-ministru-psd/
• http://epochtimes-romania.com/news/opriti-distrugerea-defileului-jiului-petitie-on-line-strange-mii-de-semnaturi–257902
• https://www.agerpres.ro/mediu/2017/05/17/organizatiile-de-mediu-parcul-national-defileul-jiului-in-pericol-de-distrugere-din-cauza-lucrarilor-hidroenergetice-11-52-52
• http://www.gds.ro/Local/2016-07-14/depoluarea-lacului-de-la-vadeni,-stabilita-instanta/
• https://www.natgeo.ro/romania/natura-ro/24251-jiul-mutilat-de-o-hidrocentrala
• https://natura2000.ro/comunicat-de-presa-cat-de-grave-vor-fi-efectele-hidrocentralelor-din-defileul-jiului/
• http://greenly.ro/arii-protejate/defileul-jiului-deja-o-amintire

Article written by Gabriela Moroşanu and translated by Mihail-Andreas Mitoşeriu

Format la îngemănarea dintre Jiul de Vest și Jiul de Est la sud de orașul minier Petroșani, Jiul curge de la nord la sud pe o lungime de mai bine de 300 km, trecând prin toate treptele de relief, unele dintre ele chiar spectaculoase (separă grupele de munți Parâng și Retezat Godeanu, drenează Subcarpații Gorjului și Piemontul Getic, pentru ca pe ultima sută de kilometri să se odihnească la pas mai lent și la un debit mai consistent într-o îngustă fâșie din Câmpia Olteniei, înainte de vărsarea în Dunărea albastră). Și dacă am adus vorba de spectacol, nu credem că e o exagerare să considerăm Defileul Jiului, ultima parte a parcursului său hai-hui prin Carpații Meridionali, o adevărată coridă printre stânci (Fig. 1). O vale îngustă și prăpăstioasă, sculptată printre abrupturi calcaroase și grohotișuri, sectorul defileului Jiului între localitățile Aninoasa (N) și Bumbești – Jiu (S), oferă priveliști încântătoare, subiecte inepuizabile de cercetare și posibilități de practicare a raftingului și a pescuitului sportiv. Din când în când apa vine mai tulbure din amonte, după spălarea preparațiilor de cărbune din bazinul minier Petroșani, dar și acest aspect face parte tot din specificul său… Ceea ce e cu adevărat îngrijorător este apariția unei adevărate salbe de lacuri de acumulare între Petroșani și Tîrgu Jiu, care schimbă cu totul echilibrul hidrosedimentar al râului.

Fig. 1. Jiul în defileu într-un sector încă nemodificat de amenajările hidrotehnice planificate pentru următorii ani.

Data fotografiei: 6.08.2016

Povestea de ”desălbăticire” a Jiului a început în anii ’90, odată cu darea în folosință a centralelor hidroenergetice Tîrgu Jiu și Vădeni, care au ”schimbat la față” cinematica râului. Punerea lor în funcțiune a adus, pe lângă beneficiile economice de a producere a energiei ieftine, și modificări substanțiale în dinamica fluxurilor hidro-sedimentare, prin rolul celor două lacuri de acumulare omonime de a captura mare parte din aluviunile transportate de Jiu. Actualmente, după nici 30 de ani, ANAR estimează că lacul Vădeni, situat mai la nord, și  fiind în acest fel primul care preia materialul aluvionar al Jiului, este colmatat în proporție de 85%. Efectele sunt atât de evidente, încât se poate uneori observa stratul gros de șlamuri sedimentaro-cărbunoase ajungând până la oglinda apei în perioadele secetoase. De aici putem deduce ușor că scopul pentru care acesta a fost creat (producerea energiei electrice, în principal, și alimentarea cu apă potabilă și apărarea împotriva inundațiilor, în secundar) s-a epuizat de mult timp, la ora actuală lacul de acumulare mai funcționând doar 2 ore pe zi. La rândul său, lacul Tîrgu Jiu (Fig. 2), situat imediat în aval de lacul Vădeni, este mai puțin afectat de aceste procese de colmatare și implicit de poluare, fiind până acum ”apărat” de mai nordicul său vecin care prelua primul fluxurile lichide și solide ale apelor Jiului. Totuși, într-un viitor nu foarte îndepărtat, când lacul Vădeni va deveni complet nefuncțional, și lacul Tîrgu Jiu va avea, probabil, aceeași soartă.

Fig. 2. Acumularea Tîrgu Jiu.

Data fotografiei: 12.07.2017

Mai în amonte de Târgu Jiu, înspre intrarea în defileu, întâlnim încă o salbă de lacuri de acumulare în construcție, pe teritoriul comunelor Turcinești, Curtișoara și Sâmbotin. Acolo, albia minoră și lunca Jiului sunt conturate pe unele porțiuni de diguri de beton, iar pe altele de împrejmuiri de piatră de origine alohtonă care nu mai amintesc cu nimic de cursul meandrat al râului la ieșirea din zona muntoasă. Pentru a se putea lucra la regularizarea și artificializarea albiei, adâncimea Jiului este și ea controlată, fiind uneori atât de mică încat râul poate fi traversat la pas, în cizme de cauciuc (Fig, 3). Aproape nimic din măreția Jiului învolburat din munți sau din amplitudinea lui câmpenească nu mai seamănă cu Jiul sfios din acest sector al viitoarei salbe de lacuri de acumulare. Când lucrările vor fi terminate, Jiul va fi controlat și pe acest sector, altădată de o măreție hidromorfologică  ”à la lettre”.

Fig. 3. Lac de acumulare în construcție în dreptul localității Sâmbotin. Se poate observa adâncimea mică a râului Jiu.

Data fotografiei: 5.08.2016

Și mai în amonte, ajungem în sectorul nostru de interes, Defileul Jiului. Declarat Parc Național în 2005 și Sit Natura 2000 din anul 2008, Defileul Jiului este protejat pentru habitatele sale, care adăpostesc o floră și o faună sălbatice, uneori chiar endemice, dar și pentru valoarea sa științifică, în cuprinsul celor peste 11 ha ale parcului național existând numeroase geomorfosituri. Din punct de vedere hidrologic, sectorul defileului de 33 km se caracterizează prin succesiuni de repezișuri, cascade, îngustări și lățiri ale albiei presărate cu obstacole de pietrișuri. Printre ele, apa Jiului ”se deșiră” în firicele de diferite viteze, care ”se întrec” unele cu altele să străbată pantele defileului. Sus, în cea mai mare parte pe stânga Jiului, șerpuiește drumul național 66, de pe care mii de ochi de camere de fotografiat au suprins de-a lungul timpului dansul de valuri al Jiului (Fig. 4). Și mai sus, dintr-un tunel într-altul străpunge stâncile neclintite calea ferată Bumbești – Livezeni.

Fig. 4. Râul Jiu în defileu, defilând printre stânci.

Data fotografiei: 6.08.2016

De-o parte și de alta a Jiului, trunchiuri solemne de foioase și conifere se etalează pe versanți, umbrind defileul… Așa s-ar putea rezuma în câteva rânduri spectaculosul sector îngust al Jiului, între Petroșani și Bumbești (Fig. 5), sector care deja a încăput sub gheara nemiloasă a daltelor uriașe ale utilajelor. Sub pretextul producerii de energie verde, în detrimentul elementelor hidrologice, geologice, floristice și faunistice, două hidrocentrale și o microhidrocentrală sunt planificate să transforme energia cinetică a Jiului și a câtorva pârâuri afluente (Dumitra și Bratcu) în energie electrică în următoarea jumatate de secol. Energie regenerabilă, dar cu ce preț? Pe întregul sector de 30 de km, debitul râului Jiu se va reduce de 5 ori, până ce va ajunge la betonul barajelor de la Livezeni, Dumitra și Bumbești cu un debit echivalent celui mai mic atins vreodată în perioade de secetă (sub 3 m³/s). Restul până la aproape 21 m³/s, cât are râul Jiu în anii medii în sectorul din defileu (s.h. Sadu), va fi utilizat la turbinarea centralelor hidroelectrice, pentru obtinerea a aprox. 50 Mw putere instalată totală, echivalentă uzinării unui volum impresionant de apă din albia Jiului, până la lăsarea unui firicel de apă de 15 – 20 cm înălțime. 

Pentru a se asigura un volum de apă constant și pentru a controla râul și în perioade hidrologice extreme, de viituri, ape mari și etiaje, defileul în dreptul barajelor va fi ”perforat” de mașinile de construcție și ”căptușit” cu beton. Astfel, pe toată lungimea sa, Jiul în defileu va deveni un pârâu ”ascultător” sub nuiaua operatorului național de hidroelectricitate, total diferit de acel râu voios și liber, așa cum îl cunoaștem acum cu toții. Imaginile de mai jos surprind deja defileul în plin proces de artificializare (Fig. 6 și 7).

Fig. 6. Lucrările hidrotehnice din Defileul Jiului

Și nu ar fi îndeajuns de dramatic dacă toate aceste artificializări ale albiei și debitului Jiului în defileu s-ar fi făcut cu respectarea legii. Ba din contră, există mari semne de întrebare, transpuse în petiții, denunțuri și articole în presă, vis-a-vis de legalitatea demarării și continuării lucrărilor hidrotehnice în Defileul Jiului, între 2003 și prezent. Mai multe informații despre aspectul legislativ al acestui ”teatru de operațiuni” – într-un articol viitor.

Fig. 7. Lucrările hidrotehnice din Defileul Jiului

Până atunci, căutați să cunoașteți adevăratul preț al producerii energiei verzi și cântăriți ce e mai rentabil: câteva zeci de Mw de electricitate care ar putea fi obținuți prin exploatarea cu tehnici modernizate și mai puțin poluante a resurselor energetice convenționale, sau mirajul unor câteva sute de locuri de muncă și a unor certificate verzi, ”furate” naturii, prin nerespectarea regimului de arie protejată.

Dacă ați aflat răspunsul, vă invităm să sprijiniți online râul Jiu, semnând petiția ”Opriți distrugerea Defileului Jiului!”

Referințe:

Administraţia Bazinală de Apă Jiu, (2016), PLANUL DE MANAGEMENT  AL BAZINULUI HIDROGRAFIC JIU. CICLUL Al II – lea: 2016 – 2021, 313 p.

Administrația Națională ”Apele Române”, Memoriu de Evaluare de Mediu (SEA) pentru  „Planul pentru Prevenirea, Protecţia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor în Bazinul Hidrografic JIU”, 220 p.

Aquaproiect, (2012), Planul pentru Prevenirea, Protectia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Jiu, 149 p.

Hidroelectrica, (2000), Colmatarea lacului Vădeni – sursă de risc pentru locuitorii municipiului Târgu-Jiu, 9 p.

Uscătescu, M.A., (2013), Impactul asupra mediului produs de amenajările hidroenergetice de mică putere, 63 p.

OUG 57/2007 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice: http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-08-08_legislatie_protectia_naturii_oug57din2007regimariinaturaleprotejate.pdf

H.G. 1581/2005-privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone: https://lege5.ro/Gratuit/hazdgmru/hotararea-nr-1581-2005-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-pentru-noi-zone

https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Defileul_Jiului

http://www.defileuljiului.ro/

http://adevarul.ro/news/societate/parcul-national-defileul-jiului-pericol-distrugere-1_5927eab15ab6550cb876c922/index.html

https://sites.google.com/site/romanianatura38/home/defileul-jiului-valcan-parang-bumbesti-livezeni

http://www.romaniacurata.ro/exclusiv-jiul-va-ajunge-un-paraias-dupa-ce-statul-va-finaliza-o-investitie-hidroenergetica-de-1-miliard-de-lei-demarata-pe-baza-datelor-livrate-de-firma-controlata-de-un-ministru-psd/

http://epochtimes-romania.com/news/opriti-distrugerea-defileului-jiului-petitie-on-line-strange-mii-de-semnaturi–257902

https://www.agerpres.ro/mediu/2017/05/17/organizatiile-de-mediu-parcul-national-defileul-jiului-in-pericol-de-distrugere-din-cauza-lucrarilor-hidroenergetice-11-52-52

http://www.gds.ro/Local/2016-07-14/depoluarea-lacului-de-la-vadeni,-stabilita-instanta/

https://www.natgeo.ro/romania/natura-ro/24251-jiul-mutilat-de-o-hidrocentrala

https://natura2000.ro/comunicat-de-presa-cat-de-grave-vor-fi-efectele-hidrocentralelor-din-defileul-jiului/

1. Rucsacul (sau geanta pentru laptop) cu alimentare solară

Acest rucsac dotat cu un panou solar reprezintă un accesoriu extrem de binevenit, având posibilitatea de a încarcă practic orice aparat de mici dimensiuni. La majoritatea modelelor, energia solară este captată printr-un panou şi stocată într-un acumulator, aşadar nu sunteţi obligaţi să o utilizaţi imediat. De regulă, acestea sunt dotate cu adaptoare pentru diverse modele de telefoane mobile şi laptopuri, precum şi pentru GPS ori mp3, aşa că nu trebuie să vă faceţi probleme dacă plecaţi în zone unde nu aveţi acces la energie electrică. Mai mult, aveţi posibilitatea de a încarcă acumulatorul pe stradă, în timp ce mergeţi sau chiar în timpul somnului de după-amiază. În fond, “bateria” nu se termină niciodată! Variante pentru cumparat: aici sau aici.

2. Încărcătorul cu dinam pentru telefonul mobil (şi nu numai!)

Un gadget extrem de util, mai ales – trebuie să recunoaştem – deoarece mulţi dintre noi sunt dependenţi de telefoanele mobile, iar terminarea bateriei ne poate strica ziua. Aceste încărcătoare au cabluri adaptoare pentru diverse modele de telefoane mobile, cântăresc puţin (100 – 150 grame) şi sunt foarte practice. Iată caracteristicile unuia dintre modele: încărcarea acumulatorului se realizează prin rotirea unui braţ mecanic. 2 minute de acţionare manuală produc suficientă energie pentru 6 minute de convorbire sau 4 ore de stand-by. În plus, aparatul are (bonus!) şi o lanternă, aprovizionată cu energie în acelaşi mod. De cumparat!

3. Maşina de spălat cu pedale

Da, există! Se numeşte Gira Dora şi a fost creată de doi inventatori care au avut în vedere problema accesului la maşini de spălat în ţările sărace. Acest dispozitiv costă doar 40 de dolari şi presupune utilizarea energiei mecanice pentru a obţine rotirea tamburului. Simplu şi eficient!

4. Bonus: ceasuri fără baterii

Sau, mai corect spus, care nu funcţionează cu baterii convenţionale. Am găsit diverse variante ale acestui produs: un ceas tare simpatic ce funcţionează… cu apă ! De obicei, acest gen de produs funcţionează prin transformarea reacţiilor dintre ionii pozitivi şi negativi din apă în energie.  Tot ce trebuie să faceţi este să-i schimbaţi apa din când în când.  O altă variantă deosebită este “ceasul cu pământ” – însă care (probabil pentru moment) nu se găseşte pe piaţă. Acesta este format din două recipiente pentru flori, utilizând pământul pe post de baterie. Ceas, dar şi glastra în acelaşi timp. Mai eco nu se poate!

5. Lămpile solare

Tot mai la modă, sunt de găsit cam peste tot (internet, magazine de bricolaj şi accesorii pentru casa şi grădina etc.), aşadar nu avem nici o scuză pentru a nu le folosi. Lămpile solare pentru grădina sunt foarte căutate pentru a crea o atmosferă deosebită, putând fi “plantate” literlamente oriunde, atâta timp cât pe timpul zilei sunt expuse luminii solare directe. Veiozele de interior, extrem de practice, vă pot ajuta să economisiţi ceva bani de pe factura de la electricitate. Lanternele solare funcţionează fără probleme, iar dacă le-aţi ţinut la soare, puteţi fi sigur că nu rămâneţi în întuneric. Însă variantele nu se opresc aici: puteţi opta pentru lampioane, globuleţe, lămpi de forme şi culori diferite (animăluţe, flori), spoturi, felinare – toate încărcate de la soare. Majoritatea acestor dispozitive funcţionează pe bază de leduri, având o durată mare de viaţă şi o lumină puternică. Durata de iluminare ajunge undeva la 8 ore, dar variază de la apărat la aparat.

6. Aparate solare contra dăunătorilor

Doriţi să scăpaţi de insectele din pământ sau din curte fără să fiţi nevoiţi să luaţi măsuri drastice…sau poluante? Nici o problemă, puteţi recurge la dispozitivul solar anti-daunatori, care produce un puls sonic foarte deranjant pentru cârtiţe şi alte animale mici. Cel pe care l-am găsit funcţionează cu o frecvenţă de 400 Hz şi are efect pe distanţă de lucru de 30m, cam cât o grădină mică. Dacă furnicile sunt problemă, puteţi găsi un dispozitiv asemănător aici.

7. Grătarul solar

Ieşitul la iarbă verde poate fi…verde! Pe lângă strânsul gunoaielor înainte de plecare, puteţi opta pentru utilizarea grătarului solar. Acesta funcţionează cu ajutorul unei umbrele puternic reflectorizante, care încălzeşte vasul (sau grătarul) cu mâncare, aflat în centru. Se strânge fără probleme şi este uşor de transportat. Poftă bună!

8. Încărcătoare eoliene

Parcă ar fi fost special create pentru biciclişti. Turbina se ataşează cu ajutorul unei curele şi, pe măsură ce este expusă curentului de aer, încarcă un acumulator. Energia obţinută poate fi utilizată pentru diverse aparate mici (telefoane mobile, mp3 playere, camere digitale etc.).

9. Lampa eoliana

Sau Firewinder, aşa cum se numeşte oficial, reprezintă o modalitate de iluminare pentru exterior care utilizează mişcarea aerului. Sistemul este destul de simplu: o elice în formă de spirală care captează fiecare adiere, iar cu cât viteza vântului este mai mare, cu atât lumină este mai puternică şi mai constantă.

10. Duşul “la purtător”

Pocket shower ne permite să luăm duşul în buzunar înainte de a pleca în excursie. Practic, este un săculeţ din material impermeabil dotat cu un cordon de agăţare şi cu un cap de dus, care poate fi umplut cu până la 10 litri de apă. În plus, este negru, deci apa se va încălzi mai repede la soare. Foarte uşor de folosit şi extrem de mic atunci cand este impachetat, e perfect pentru drumeţii de peste tot. De cumpărat, îl puteţi găsi aici, la un preţ rezonabil. Excursie frumoasă !

Surse foto: http://www.smuff.ro/2010/04/19/pocket-shower-o-baie-frumoasa-oriunde-ai-fi/, http://homearchitecturetrend.com/wp-content/uploads/2011/10/Solar-Light-Ball-the-Decorative-Oudoor-Lamp.jpg, http://www.luxuryhousingtrends.com/magic-globe-floating-solar-lights.jpg, http://i00.i.aliimg.com/photo/v0/576884532/LED_solar_lamp_indoor.jpg, http://labstrikes.blogspot.ro/2012/03/mud-powered-clock-clock-that-runs-on.html, http://media.firebox.com/pic/p2356_big.jpg