According to this report, Romania is the third most energy-intensive economy in the Union, with an energy consumption intensity two and a half times greater than the EU average. Our country’s economy also ranks third when it comes to carbon emission levels among EU states. The document highlights the fact that the integration of the EU’s electricity and natural gas markets is not yet complete due to the fact that the necessary inter-connections between the natural gas transport networks of its member states have not been finalized.

This analysis confirms that in the areas of transportation and energy generation – traditionally considered to be the main sources of carbon emissions – Romania still suffers from a lack of competition and efficiency. The same study states that “The lack of efficiency and low levels of governmental transparency in managing state-owned enterprises involved in energy-intensive sectors represent a major challenge”.

 “What Romania’s successive governments over the past 10 years have failed to grasp is precisely the fact that the economic power of a country is not measured by its energy consumption. On the contrary, it is because we have such a significant potential for energy efficiency that we should prioritize efficiency in our national energy policies, rather than adopt controversial technologies, such as hydraulic fracturing, in order to attain our much vaunted goal of energy independence”, says Ioana Ciută, head of the Terra Mileniului III Foundation.

Recommendations for Romania:

One of the recommendations received by Romania from the European Commission is the promotion of competition and efficiency in network industries, by guaranteeing independence and freedom of action for national regulating bodies. Furthermore, the Commission encouraged the continuation of reforms in the area of corporate governance for state-owned companies in the energy and transportation sectors.

Fulfilling the goal of reducing losses and increasing competitiveness means that Romania has to adopt a comprehensive and long-term plan in the transportation sector, while at the same time deregulating gas and electricity prices and improving energy efficiency. Additionally, Romania must improve cross-border integration of energy networks and accelerate the implementation of projects for finalizing the interconnection of gas networks.

About the European Semester

The European Semester is a preventive surveillance instrument for the economic and fiscal policies of EU member states, which allows the European Commission (EC) to evaluate these policies before they adoption by the states.

The term “semester” comes from the six month period during which the budgetary and structural policies of member states are analyzed, with the aim of identifying present or imminent imbalances that would breach the rules of the Stability and Growth Pact (SGP). Thus, by means of this European Semester, each EU member state can prepare budgetary decisions and, at the same time, a certain degree of coordination between states can be achieved, thereby providing stability and growth for the European economy, as a whole.

Source: Terra Mileniului III press release

Picture: http://www.panosol.fr/blog//wp-content/uploads/abcdef.jpg

http://greenly.ro/energii-alternative/locuintele-romanilor-consuma-de-8-ori-mai-multa-energie-decat-media-europeana

Article written by Magda Baidan and translated by Mihail Mitoseriu.

Platforma Şcoli Verzi, proiectul realizat de Asociația Greenitiative, în parteneriat cu WWF-România și ViitorPlus – Asociația pentru dezvoltare durabilă, include un kit educativ digital realizat împreună cu cadre didactice cu experiență şi se adresează profesorilor de gimnaziu interesați să introducă în currriculum-ul la decizia școlii un curs opțional de educaţie de mediu.

În plus, proiectul oferă şi un cadru online în care profesorii pot face schimb de informaţii şi pot contribui permanent la îmbunătăţirea kitului educativ și a cursului.

Iniţial, formula aceasta va fi promovată de 100 de profesori din București și alte 5 județe: Brașov, Călărași, Maramureș, Mehedinți și Suceava. Până la realizarea unei versiuni finale, 30 de școli și 2.400 de elevi vor testa componentele kit-ului, care  va fi îmbunătăţit, pe baza feedback-ului primit.

Prin proiectul Platforma Școli verzi – Advocacy, eco educație și susținere pentru școli sustenabile, cele trei organizații partenere, Asociația Greenitiative, WWF România și ViitorPlus  își propun să-și unească eforturile pentru a răspunde nevoii de a transforma elevii din indiferenți în potențiali cetățeni activi și informați.

Astfel, elevii vor putea să judece echilibrat situații complexe și să se implice direct în găsirea celor mai sustenabile soluții la probleme locale și globale de  mediu precum pierderea biodiversității, schimbările climatice sau supraexploatarea resurselor naturale.

Finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), cu suma de 143.289,00 euro, proiectul Platforma Școli Verzi- Advocacy, eco educație și susținere pentru școli sustenabile se va finaliza în martie 2016. Pentru informatii oficiale despre granturile SEE si norvegiene accesati www.eeagrants.org.

În cei 7 ani de lucru cu școli și licee din România am descoperit că, oricât de ambițios ar fi un proiect de mediu, odată cu finalizarea lui puține lucruri mai sunt continuate. Prin Platforma Școli verzi dorim să oferim acel cadru care să asigure diseminarea și dezvoltarea pe termen lung a formulei de eco educație curriculară și extracurriculară pe care o propunem. Credem că există premisele ca această formulă să fie una câștigătoare pentru că este rezultatul unei colaborări între ONG-uri de mediu  și profesori, școli, autorități școlare, a declarat Felicia Ienculescu-Popovici, coordonator Platforma Școli Verzi, Asociația Greenitiative.

Ne-am dorit să propunem un pachet educațional cât mai aplicat, cât mai actual și care să îi stimuleze pe elevi să gândească pe cont propriu alegerile pe care le fac zi de zi. Ne-am dorit un curs pe care să le facă plăcere să-l urmeze și care să includă și contact direct cu natura sau metode interactive de învățare, a declarat  Cătălina Murariu, coordonator educație , WWF-România.

Avem nevoie să ne pregătim temeinic generațiile tinere cu privire la provocările pe care trebuie să le rezolvăm datorită dezechilibrelor din relația noastră cu natura. Avem nevoie de o educație practică și accesibilă tuturor. Ne bucurăm să putem integra experiența ViitorPlus, cu peste 8 ani de inițiative pentru dezvoltare durabilă în România, într-un instrument educațional formal care să ajungă la cât mai mulți tineri, alături de care sperăm să schimbăm lucrurile în mai bine, a declarat Teia Gavrilescu, expert educație,  Asociația Viitor Plus.

Despre Asociația Greenitiative

Greenitiative este o organizație de mediu și dezvoltare durabilă care promovează, de 7 ani în România, prin proiecte de eco educație, green building & living și dezvoltare comunitară durabilă, trecerea la o societate cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, pentru care considerentele de mediu sunt prioritare. Mai multe informații despre Greenitiative pe www.greenitiative.ro și pe Facebook-Greenitiative.

Despre WWF (World Wide Fund for Nature)

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la:www.wwf.ro .

Despre Asociația Viitor Plus

ViitorPlus este o organizație nonprofit, care derulează din 2006 proiecte de împădurire, reciclare, educație și conștientizare, producție de confectii textile naturale, construcție de colectoare solare și utilizarea lor pentru dotarea unor obiective sociale, proiecte ce contribuie la soluționarea unor probleme sociale și de mediu, în diferite județe ale țării. Mai multe informaţii: www.viitorplus.ro

Context

Un astfel de proiect este necesar pentru a creşte nivelul de informare şi educare al românilor pe chestiuni privind mediul înconjurător.

Conform Eurobarometrului Special Attitudes of European Citizens towards the Environment (martie 2008), la capitolul Informație de mediu, la întrebarea “Cât de informat vă simțiți pe tema chestiunilor de mediu?”, românii se situează, alături de bulgari, pe ultima poziție, doar 30% dintre cei intervievați considerând că sunt informați.

Același studiu repetat în 2011 relevă o îmbunătățire a procentului celor care se consideră bine informați pe teme de mediu în România: 47%. Totuși, România rămâne la coada clasamentului, mai precis pe penultimul loc din UE, foarte departe de țări precum Suedia, Danemarca sau Marea Britanie unde peste 75% sau chiar 80% din populație se consideră bine informată.

În plus, conform Raportului de Cercetare și Analiză privind Protecția Mediului în România Urbană intitulat „Gândește politici verzi”, realizat, în 2008, de Fundația Terra Mileniul III și Asociația ALMA-RO, elevii sunt cuprinși (alături de casnice și de persoane care trăiesc din prestații sociale de nivel redus) în segmentul “eco-indiferenților”.

În acest context, școala și societatea civilă au un rol esențial în schimbarea datelor problemei, printr-o formulă de colaborare care îmbină educația și cetățenia activă.”

Articol preluat de pe romaniapozitiva.ro- vezi AICI  

În prezent, aproximativ 90% dintre românii de peste 18 ani au auzit de colectarea separată a deșeurilor de ambalaje în scopul reciclării, în creștere cu peste 10% față de anul 2011, arată rezultatele unei cercetări de tip sondaj, pe eșantion național reprezentativ, realizată în perioada 16-25 septembrie de IMAS, la cererea Eco-Rom Ambalaje.

Dacă acum doi ani aproximativ jumătate dintre respondenți afirmau că beneficiază de posibilitatea de a depune separat deșeurile în propria localitate, în prezent procentul a crescut până la 64%. Dintre aceștia, mai mult de jumătate declară ca au acces la un punct de colectare cu containere speciale „foarte aproape” și „puțin mai departe de locuință”.

,,După 2 ani de la ultimul studiu de percepție cu privire la sistemul de colectare separată din țară, putem spune că, treptat, trecem într-o etapă superioară de conștientizare a importanței sistemului: românii nu doar au auzit despre acest serviciu, ci știu ce înseamnă și din ce în ce mai mulți îl practică drept un obicei cotidian. Iar generația tânără are un rol important în acest proces: 62% dintre persoanele care au copii declară că, în cadrul școlii, aceștia au fost informați cu privire la separarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje. Rezultatele inițiativelor noastre de informare și educare din domeniu se văd, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure.” a declarat Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.

Și numărul celor care au început să separe deșeurile este în creștere, conform studiului amintit: în 2013 aproximativ 60% dintre cei care au acces la sistem declară că depun separat deșeurile în gospodăria în care locuiesc, cu 24 de procente mai mult  decât în 2011. O analiza mai aprofundată a comportamentului de separare a deșeurilor arată că populația are un comportament ușor diferit față de fiecare tip de ambalaj: cei mai mulți declară că separă ambalaje de tip PET, urmate de cele de hârtie-carton.

De asemenea, se constată și o înțelegere diferită a comportamentului de separare: cei mai mulți români le separă prin depunerea în containerele dedicate (12%) sau punându-le în saci separați pentru a fi ridicate de operatorul de salubritate sau de personalul de serviciu (14%). Unii pastrează o parte din deșeuri pentru a le refolosi în gospodărie (15%), iar 14% le depun împreună cu celelate deșeuri în containerul comun sau le dau foc.

În ceea ce privește gradul de satisfacție, 36% dintre românii care au acces la sistem sunt mulțumiți de serviciul de colectare separată din localitatea lor, cel mai ridicat nivel de satisfacție înregistrându-se în Transilvania – 46%.

Primele trei lucruri care îi determină pe români să colecteze separat deșeurile sunt: prezența containerelor în apropierea locuinței (31%), campaniile de informare și educare din media (24%) și exemplul altor persoane (18%).

Pentru mai multe detalii, precum și informații folositoare privind colectarea selectivă și reciclarea, vă invităm pe www.colecteazaselectiv.ro.

Asemenea zile negre se pregătesc și pentru râul Topolog, afluent al Oltului care se formează pe versantul sudic al Munților Făgăraș, prin unirea a două izvoare: Izvorul Scării și Izvorul Negoiului. Izvoarele Topologului și valea care le înconjoară formează un peisaj cu care România s-ar putea mândri la orice târg de turism din lume, ilustrând perfect conceptul Carpathian Garden. Și totuși autoritățile române de mediu nu s-au opus distrugerii legale a unei bucăți din „grădina” în care ar trebui să ne gospodărim strategia turistică.

Cum se distruge un râu de munte?

Un râu este un sistem viu, iar pe râurile de munte biodiversitatea este extrem de bogată. Pe râul Topolog, ca în multe râuri alpine, conviețuiesc microorganisme, alge, mușchi, spongieri, planarii, raci, insecte și larve de insecte, pești și amfibieni. Dintre mamifere, vidra, specie protejată, depinde în mod esențial de prezența peștilor în râuri, păstrăvul determinând-o să urce până la 1500 m altitudine.

Microhidrocentralele fragmentează habitatele râurilor, afectând o bogată fauna de nevertebrate acvatice precum și migrația peștilor pentru depunerea icrelor. Distrug și habitatele ripariene (de pe maluri), cum ar fi pădurile galerii de anin iubitoare de apă, de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalină a râurilor și pârâurilor de munte devine un amestec de noroi și piatră, în care orice formă de viață dispare.

Și totuși, conform Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a României, țara noastră se află printre statele cu surse utilizabile de apă relativ scăzute, cu 2.660 metri cubi pe cap de locuitor pe an, față de media europeană de peste 4.000. Principala cauză o constituie contaminarea resurselor de apă și, în general, presiunea antropică. Odată cu distrugerea râurilor de munte vom pierde și puținul de apă pură, de cea mai bună calitate. Și apoi?

Soarta râului Topolog

În vara anului 2013 WWF, alături de Asociația Salvați Dunărea și Delta, cu sprijinul Coaliției de Mediu și al Coaliției Natura 2000, au solicitat respingerea proiectului „Amenajare hidroenergetică Topolog şi Topologel” în situl Natura 2000 Munţii Făgăraș, care ar putea distruge si acest râu și împrejurimile.

Situl Natura 2000 Muntii Făgăraș ROSCI0122 a fost desemnat  pentru protecţia unor specii ripariene şi a habitatelor acestora, incluzând vidra (Lutra lutra). Conform Avizului de Mediu nr. 10938/2012 pentru Strategia energetică a României, „în acele situri de interes comunitar (SCI-uri) care au fost propuse pentru protejarea speciilor de peşti, vidră şi rac sau pentru habitatele care sunt influenţate, nu se va propune/aproba/accepta dezvoltarea /amplasarea microhidrocentralelor”.

WWF a transmis, în iulie 2013, o scrisoare către Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și către autoritățile locale relevante, prin care a solicitat intervenția pentru respingerea proiectului, aflat atunci în proces de avizare la Agenția pentru Protecția Mediului Vâlcea.

În iunie 2013, WWF a comandat un studiu științific care indică prezența vidrei (pe lângă alte specii protejate), specie de importanță comunitară, în sectorul superior al râului Topolog.

În urma acțiunilor, ANPM a comunicat că procedura aferentă autorizării proiectului de pe Topolog nu se mai derulează, fără însă a comunica decizia APM Vâlcea în baza căreia a încetat această procedură. În lipsa unei astfel de decizii, procedura este în continuare în derulare și pericolul nu a trecut. (!)

Mai mult decât atât, în prezent, în România sute de MHC-uri se află în stadii diferite de avizare, construire sau funcționare în arii protejate sau la limita acestora. Construcția unui număr de aproximativ 300 de astfel de MHC-uri a fost deja aprobată fără niciun fel de pre-planificare strategică la nivelul bazinelor râurilor și la nivel național.

După cum ați aflat din articolul Greenly precedent, WWF-România și-a propus să stopeze acest dezastru și a demarat o campanie națională care solicită autorităților relevante:

- Desemnarea unor zone de excludere pentru construcţia de microhidrocentrale, râuri de valoare naturală extrem de importante, pe care legea să împiedice asemenea construcții; implementarea unor mecanisme clare de pre-planificare a dezvoltării durabile pentru acest sector (pentru restul râurilor aflate în afara zonelor de excludere) care să permită o evaluarea râurilor, nu numai din prisma potenţialului energetic, ci şi a impactului ecologic, economic şi social;

- Suspendarea procesului de autorizare şi construcţie de noi microhidrocentrale, până la implementarea acestui proces de pre-planificare, pentru a se evita noi dezastre ecologice pe râurile din România

- Modificarea legislaţiei referitoare la avizarea, construcția și functionarea microhidrocentralelor.

Toate argumentele se regăsesc în petiția creată pentru românii care vor să susțină cauza WWF, “Râurile de munte:ultima șansă”, disponibilă pe website-ul www.raurileromaniei.ro. Până acum, petiția a fost semnată de peste 11.000 de persoane. Voi vă numărați printre aceștia?

Mulțumim Ioanei Bețieanu de la WWF pentru comunicatul de presă cuprinzător! Să fie cu succes!

România poate pierde aproximativ 9 miliarde de euro în următorii 25 de ani, în lipsa unor măsuri ferme care să ducă la gestionarea durabilă şi eficientă a ariilor naturale din Munţii Carpaţi. La baza acestor măsuri stă adoptarea unui cadru legislativ adecvat pentru implementarea unor mecanisme coerente privind plata pentru serviciile ecosistemelor din ariile naturale.

Aceste estimări reprezintă concluziile studiului realizat în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii naturale protejate din Munţii Carpaţi”, finanţat de Fondul Global de Mediu (GEF) şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) România şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, în parteneriat cu WWF.

Analiza face pentru prima dată o evaluare comparativă a două sisteme de management al ariilor naturale protejate din Munţii Carpaţi şi demonstrează care este impactul economic al ariilor protejate asupra unor sectoare ale economiei – turism, ape minerale, resurse de apă, agricultură, silvicultură şi vânătoare – pe o perioadă de 25 de ani.

Utilizând date şi cifre de la nivelul a cinci parcuri pilot (Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural Munţii Maramureşului, Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Naţional Retezat şi Parcul Naţional Vânători-Neamţ), studiul arată că ariile naturale protejate reprezintă un bun economic important şi productiv, care asigură un flux intens de produse şi servicii valoroase din punct de vedere economic, care, prin aplicarea unui sistem de management sustenabil (SEM – Sustainable Ecosystem Management), pot genera resurse importante pentru dezvoltarea economică. Pe de altă parte, continuarea actualului sistem de gestionare a ariilor naturale protejate (BAU – Business as Usual) va duce la declinul iremediabil al biodiversităţii biologice şi la pierderea unor beneficii importante pentru economia ţării.

„Dorim astfel să punem la dispoziţia partenerilor noştri din guvern un instrument de lucru util care fundamentează necesitatea dezvoltării unor mecanisme de plată pentru serviciile ecosistemelor naturale, mecanisme propuse în cadrul amendamentelor legislative dezvoltate în cadrul proiectului.” a declarat Monica Moldovan, Director de Programe, UNDP România.

Pornind de la concluziile privind contribuţia pe care ecosistemele ariilor naturale protejate o pot avea la dezvoltarea economică şi la bunăstarea umană din România, în cadrul proiectului au fost formulate propuneri legislative care au ca scop stoparea declinului biodiversităţii, implementarea unor măsuri de gestionarea durabilă şi îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a ariilor protejate:

(i) acordarea statutului de „politică publică” pentru domeniul administrării ariilor naturale protejate;

(ii) crearea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate;

(iii) introducerea unei linii bugetare distincte pentru Conservarea biodiversităţii şi administrarea ariilor naturale protejate în cadrul bugetului central al Ministerului Mediului;

(iv) alocarea de resurse financiare pentru finanțarea administrațiilor de parcuri naţionale şi naturale.

În scopul de a transmite impactul economic pozitiv al gestionării durabile a acestor zone protejate, în cadrul proiectului a fost lansată campania de comunicare „Pune preţ pe natură!”, al cărei mesaj principal îl constituie îndemnul de a preţui natura la adevărata ei valoare şi de a contribui la conservarea ei.

Tot în cadrul campaniei a fost lansat site-ul www.punepretpenatura.ro, care găzduieşte legislaţia în vigoare privind ariile protejate, dar şi soluţiile care ar putea aduce mai mulţi bani economiei naţionale.

Mulțumim pentru comunicatul de presă doamnei Cristina Bucureasa, GEF Projects Communication Assistant. 

Voi ce spuneți? Vești bune, vremuri schimbătoare în bine? Vom conștientiza cât de curând cât costă natura? Să nu o mai chelltuim iresponsabil, atunci!

Centrul va avea un design unic, prietenos cu mediul şi o ofertă inedită de activităţi sportive şi de petrecere a timpului liber, în directă legătură cu Parcul Titan, aflat în imediata vecinătate a acestuia.

Centrul comercial este proiectat în conformitate cu cele mai riguroase standarde de calitate, inclusiv în termeni de confort, siguranţă şi eficienţă de mediu. ParkLake va adopta soluţii moderne de protecţie a mediului, care au ca scop reducerea consumului de apă şi energie electrică, precum şi maximizarea ratei de reciclare atât pe perioada construcţiei, cât şi în faza operaţională.  Joint-venture-ul va oferi un centru comercial care îmbină shopping-ul, serviciile, activităţile culturale şi de petrecere a timpului liber cu cele mai noi soluţii de siguranţă, mentenanţă şi management al echipamentelor, precum şi o atenţie specială acordată confortului clienţilor, chiriaşilor şi comunităţilor din cadrul cărora provin aceştia.

“Suntem încântaţi că demarăm lucrările de construcţie pentru ParkLake şi că vom oferi bucureştenilor o experienţă inovativă de cumpărături. ParkLake va avea un mix de chiriaşi foarte variat, atât în ceea ce priveşte oferta de retail, cât şi cea de relaxare, şi va deveni una dintre principalele atracţii ale Bucureştiului datorită integrării zonei verzi adiacente din parcul Titan” a declarat Fernando Guedes Oliveira, CEO, Sonae Sierra.

Luna trecută, în Arad, între 16-18 octombrie 2013, oamenii pasionați și direct implicați, au participat la cea de-a XI-a ediție a târgului internațional ECOMEDIU, târg susținut și de Greenly. Deși adresat în principal zonei de vest a României, la târg au venit și reprezentanți ai companiilor care își desfășoară activitatea în alte regiuni ale țării sau peste hotare.

Ce participanți au fost?

De la Agențiile pentru Protecția Mediului din Arad și Timiș, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Arad, Garda Națională de Mediu, Administrația Națională “Apele Române” și cea de Meteorologie, la Camera de Comerț Italiană, școli și universități din zonă, companii cu domeniul de lucru în produse dedicate managementului de mediu (Cleanair Europe – Franța, Euritech – Oradea, European Waste Technology – Craiova, Szarvas Impex – Ungaria etc.) sau reprezentanți ai Parcului Natural “Lunca Mureșului”.

Conferințele de la târg

Târgul ECOMEDIU a venit cu un plus important, zic eu, anume Conferința Internațională “Practici și Experiențe în Protecția Mediului“. Numeroși invitați, profesori, cercetători sau expozanți au susținut prezentări în domeniilor lor de activitate. Personal, am fost încântată de diversitatea subiectelor propuse, la fel și de modalitatea de expunere, unele mai inspirate decât altele. (programul conferinței aici)

Câteva detalii

- Universitatea “Vasile Goldiș” din Arad a avut finanțat un proiect de mare anvergură, „Elaborarea strategiilor de conservare, a planurilor de monitorizare și dezvoltare durabilă pentru SCI Defileul Mureșului Inferior”. Rezultatele pot fi consultate aici. Printre preocupările lor, am aflat de conservarea biologică și a potențialului genetic, mai ales al soiurilor vechi de legume.

- Agențiile de Protecția Mediului din Arad și Timiș demonstrează pasiune și răbdare prin proiectele pe care le-au avut până acum. Deși salariile nu motivează, iar munca depusă într-un proiect POS Mediu este astronomică :), echipele găsesc energie în rezultate: educație, promovare, conștientizare. Mă bucură că dedicarea în acest domeniu rămâne pe poziții, cu toate că respectul pentru un astfel de job are trebui reconsiderat de către sus-puși (dar aici este deja altă discuție).

- Nu destule, companii străine cu tehnologii inovative vin în România pentru a găsi o piață de desfacere a produselor lor. Nu știu câți se (z)bat să adopte alte strategii.

- InPULSE oferă companiilor din țară sau din afară sprijin în internaționalizarea afacerii lor, ajutând în networking, transfer tehnologic și posibilitatea participării la târguri și misiuni economice. Un astfel de târg este Terratec – forum internațional, în 2015 următorul, Germania – cu orientare pe soluții sustenabile pentru apă, resurse și reciclare. Dacă sunteți români eco-ingenioși, here’s your chance

- Clusterul de Energii Sustenabile ROSENC a surprins plăcut audiența cu rezultatul muncii în echipă, Kitul Aquasolar – kit de irigare a zonelor izolate ce funcționează pe bază de energie solară.

Greenly mulțumește Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad pentru invitație, precum și pentru organizarea târgului ECOMEDIU! Apreciem pozitivismul, în ciuda vremii mohorâte. :)

La această concluzie s-a ajuns în cadrul seminarului “Parteneriat pentru implementarea Strategiei Europa 2020“, organizat săptămâna trecută de Fundația Terra Mileniul III, la prezentarea căruia am fost și eu.

Ei bine, ca să înțelegem și asta pe scurt, evenimentul a fost centrat pe viitoarea perioadă de programare a fondurilor europene, respectiv 2014 – 2020, dar și obligațiile României privitoare la schimbările climatice.

Bugetul destinat proiectelor pentru climă va crește la nivel european de la 50 Mld € (cât a fost în perioada 2007 – 2013), la aproximativ 200 Mld €. În plus, următoarea perioadă de programare a fondurilor europene va conține o nouă categorie de intervenție, ce vizează trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon și promovarea adaptării la schimbările climatice.

Fondurile structurale sunt principalul instrument economic prin care Uniunea Europeană sprijină statele membre să ia măsuri în concordanță cu Strategia Europa 2020. În acest sens, Comisia Europeană a recomandat guvernelor să stabilească prioritățile de investiții împreună cu toți actorii sociali implicați, sub forma unui Acord de parteneriat, care să prevadă 20% din fondurile alocate către măsuri de reduceri de emisii de gaze cu efect de seră sau măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice.

Ce priorități are Strategia Europa 2020?

• creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
• creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
• creștere favorabilă a incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

“Miza pentru România o reprezintă aproximativ 8 miliarde de euro pe care nu îi vom putea accesa în viitorul exercițiu financiar, dacă acum nu vom identifica cele mai bune măsuri de intervenție către o economie cu emisii scăzute de carbon” a spus Lavinia Andrei, președinte TERRA Mileniul III.

Ce s-a întâmplat în cadrul Seminarului?

La aceeași masă de discuții s-au așezat atât reprezentanți ai administrației publice implicați în următoarea perioadă de programare, cât și reprezentanți ai ONG-urilor din România implicați în activitatea de monitorizare și de programare a fondurilor europene, pentru a propune măsuri prioritare  în următoarele domenii:

• Trecerea către o economie cu emisii reduse de carbon
• Adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor
• Protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
• Promovarea  transportului  sustenabil și eliminarea blocajelor din cadrul rețelelor majore de infrastructură

În cadrul întâlnirii s-a pus accentul pe necesitatea cooperării dintre autoritățile publice și societatea civilă pentru stabilirea direcțiilor de acțiune și a priorităților de investiții ale României.

Întâlnirea a fost deschisă, în asentiment cu tema seminarului, cu semnarea unui acord de cooperare între Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Fundația TERRA Mileniul III, pentru a sprijini și promova proiectele ce vizează combaterea schimbărilor climatice. Iar potrivit reprezentanților Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, acțiunea climatică va trebui integrată în toate ariile principale de finanţare – coeziune, inovare, infrastructură, agricultură.

Seminarul a fost organizat în cadrul proiectului „Parteneri pentru Politici Publice: Îmbunătățirea Capacitătii de Colaborare a ONG-urilor cu Administrația Publică în contextul Strategiei Europa 2020”, proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013.

Suntem încrezători că lucrurile se mișcă spre bine la nivelul UE în ceea ce privește implicarea de forțe și finanțe în combaterea schimbărilor climatice. Mulțumim și noi pentru interesul și efortul depus de Terra Mileniul III și așteptăm și pe mai departe fapte!

Surse foto: inforegiodoc.eu, zturk.blogactiv.eu, ec.europa.eu,

sitepres.europarl.europa.eu, blogs.bournemouth.ac.uk, wwf.eu

Potrivit raportului, România este a treia cea mai energo-intensivă economie din UE, cu o intensitate energetică de 2,5 ori mai mare decât media UE. Este, de asemenea, a treia economie din UE cu nivelul cel mai ridicat de emisii de carbon. Documentul mai arată că integrarea piețelor energiei electrice și gazelor naturale pe piețele UE este, în continuare, incompletă și nu au fost încă realizate interconexiunile transfrontaliere ale rețelelor de gaze.

Analiza confirmă faptul că în România, concurența și eficiența sunt reduse în sectoarele cu cele mai mari emisii de carbon – energia și transporturile. ”Lipsa de eficiență și cadrul de guvernanță lipsit de transparență al întreprinderilor deținute de stat în aceste sectoare reprezintă o provocare importantă”, se arată în document.

”Ceea ce nu au înţeles Guvernele României în ultimii 10 ani este tocmai faptul că puterea economică a unui stat nu se măsoară în consumul de energie. Dimpotrivă, tocmai faptul că avem un potenţial atât de mare de eficienţă energetică ar trebui să devină prioritar în politicile energetice naţionale, în loc să ne grăbim să adoptăm tehnici atât de controversate precum fracturarea hidraulică pentru exploatarea gazelor de şist, ce ne-ar asigura, teoretic, mult clamata independenţă energetică”, a declarat Ioana Ciută, director executiv al Fundației TERRA Mileniul III.

Recomandări pentru România:

Una dintre recomandările făcute României de experții Comisiei Europene (CE) este promovarea concurenței și eficienței în industriile de rețea, prin asigurarea independenței și a capacității de acțiune a autorităților naționale de reglementare. De asemenea, se recomandă continuarea reformei guvernanței corporative în cadrul companiilor de stat din sectoarele energiei și transporturilor.

Ca să reducă pierderile și să devină competitivă, România trebuie să adopte un plan cuprinzător și pe termen lung în domeniul transporturilor, să dereglementeze prețurile la gaze și la electricitate și să îmbunătățească eficiența energetică. Totodată, țara noastră trebuie să îmbunătățească integrarea transfrontalieră a rețelelor energetice și să accelereze punerea în aplicare a proiectelor de interconectare a rețelelor de gaze.

Despre European Semester

European Semester este un instrument de supraveghere preventivă a politicilor economice și fiscale ale statelor membre, prin care acestea sunt evaluate de Comisia Europeană înainte de a fi adoptate de statele respective.

Denumirea de “semestru” vine de la perioada de 6 luni in care sunt analizate politicile bugetare și structurale ale statelor membre, în scopul identificarii dezechilibrelor apărute sau iminente, care ar încălca normele stabilite de Pactul de Stabilitate si Creștere (PSC). În felul acesta, în paralel cu pregătirea deciziilor bugetare, în fiecare stat membru, se poate derula și o anumită coordonare, așa încât economia europeană, pe ansamblul ei, să-și asigure stabilitatea și creșterea.

Surse info: Comunicat de presa, Terra Mileniului III

Sursa foto: http://www.panosol.fr/blog//wp-content/uploads/abcdef.jpg

Aflată la cea de-a treia ediție, campania de conștientizare se adresează elevilor din ciclul primar și gimnazial din județul Constanța. Numai în 2012, 4.019 elevi din 144 de clase, aparţinând unui număr de 25 de şcoli din judeţul Constanţa, s-au implicat în cadrul campaniei, reușind să colecteze selectiv o cantitate totală de 35.178 kg deșeuri.  „Olimpiada Deșeurilor” reprezintă o oportunitate pentru elevi de a îşi însuşi bunele practici în vederea reciclării, precum şi de a câştiga premiile oferite de organizatori.

În cadrul ediției de anul acesta, cele 218 clase înscrise în campanie vor trebui să colecteze o cantitate totală de minim 70 kilograme de deşeuri, pentru cele 5 categorii de deşeuri ce fac obiectul campaniei: hârtie, PET, doze, baterii şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE).

„Ne bucurăm că și anul acesta elevii și cadrele didactice au răspuns cu entuziasm invitației noastre de a participa la campanie, în număr tot mai mare de la ediție la ediție, reușind ca anul acesta să implicăm peste 5.000 de elevi. Prin premiile pe care le vom oferi ne dorim să răsplătim eforturile tuturor celor implicați, dar mai mult decât atât, să încurajăm inițiativa acestora de a adopta un comportament ecologist”, a declarat Aurora Olescu, administratorul companiei Gremlin.  

Pe data de 20 iunie, în cadrul unui spectacol, vor fi decernate trofeele „Hârtiuţa Drăguţa”, „PETa Circumspecta”, „DOZAta Coafata”, „Calculatoraşul cel voinic” și „BATi cel viteaz” claselor ce vor colecta cele mai mari cantităţi pentru fiecare categorie de deşeuri în parte, precum și „Trofeul Olimpiada Deşeurilor 2013”, ce va fi acordat clasei ce va colecta cea mai mare cantitate totală de deșeuri.

Vizită la fabrica de hârtie Comceh din Călăraşi, fabrica de doze Can Pack, sediul Gremlin, Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa, Muzeul Delta Dunării Tulcea sau o tabără la munte pentru toată clasa sunt doar o parte din premiile pe care clasele câștigătoare le vor primi din partea organizatorilor.

Până atunci, însă, clasele înscrise în campanie se întrec în a colecta cele mai mari cantităţi de deşeuri din hârtie, PET, baterii şi echipamente electrice şi electronice. Iar asta pentru că şi pe parcursul campaniei elevii vor primi premii instant, în timp ce clasele ce vor reuşi să colecteze o cantitate totală de minim 70 de kilograme vor primi o diplomă şi un premiu de participare.