La ediţia a VIII-a (martie 2016) au fost prezentate trei articole cu următoarea tematică: Monitorizarea corpurilor de apă din Bazinul Tisei, județul Maramureș, în 2014, autori: Gabriela Andreea Despescu, S. Nacu, R. Bătinaș; Riscurile hidrice induse de scurgerea maximă – potențiale efecte asupra  biodiversității în culoarul Tisei Superioare, autori: Gh. Șerban, A. Sabău, A. Nițoaia, S. Rafan, I. Ponciș, respectiv Probleme privind calitatea apei în spațiul aferent ariilor protejate Pricop-Huta Certeze și Tisa Superioară, autori: R. Bătinaș, Gh. Șerban, A. Sabău.

La ediţia a IX-a (martie 2017) a fost prezentată o lucrare mai amplă, cu titlul: Resursa de apă dulce în siturile Natura 2000: Pricop Huta Certeze şi Tisa Superioară, autori: A. Sabău, R. Bătinaș, I. Roşu, Gh. Șerban.

Toate cele patru articole ştiinţifice, redactate în limba engleză, se găsesc publicate online pe pagina web a conferinţei (http://eeagrants-tisa.ro/?news=publicatii), respectiv în volumele full-text, editate, la fiecare ediţie menţionată.

Proiectul menţionat anterior este finanţat printr-un grant acordat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia şi se derulează în cadrul Programului RO02 – „Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”, Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1, al cărui Operator de Program este Ministerul Mediului.

Echipa Proiect RO02-0013 

Un grup de analiști teritoriali ai Facultății de Geografie și Știința Mediului din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, au aplicat pe un eșantion de 75 persoane din grupul țintă al proiectului RO02-0013 – Studiu integrat privind contribuția ecosistemelor din ariile protejate Natura 2000: Pricop-Huta Certeze și Tisa Superioară la dezvoltarea durabilă a comunităților locale (SIENPHCTS)o anchetă sociologică vizând gradul de informare al localnicilor asupra siturilor Natura 2000 Pricop-Huta Certeze și Tisa Superioară.

66,7% dintre persoanele chestionate consideră că existenţa unui sit Natura 2000 în arealul în care locuiesc este foarte importantă (20%) sau importantă (46,7%), în timp ce 22,7% apreciază că un astfel de sit nu prezintă relevanţă, este puţin important (5,3%) sau nu este deloc important (4%).

Rezultatele anchetei soicologice reflectă o valorificare scăzută de către localnici a resurselor naturale din situri, acţiunile punctuale de antreprenoriat turistic existente deja în zonă neconstituind exemple foarte grăitoare pentru demonstrarea unei valorificări economice a resurselor locale. Acest fapt derivă și dintr-o lipsă de implicare din partea membrilor comunității dar și a factorilor de decizie (custode, autorități publice etc.).

Răzvan BĂTINAȘ

Manager de proiect

The Tisa Superioară Natura 2000 site was conceived as an area where ichtyofauna is the main target for conservation (11 species of concern) especially Telestes souffia and Hucho hucho. Certainly, one cannot preserve fish species, which are extremely sensitive to the quality of the riverine water parameters without properly conserving their spawning, feeding and shelter habitats. Therefore, aside a complex program for assessing the quality of physical and chemical parameters of the waters of Tisa river and its tributaries we also conducted a complex ecological research upon the riparian forest along the floodplain. Also the project involved a small sub-team of ethnologists and folklorists in the reason to see what is remained level of traditional rural practices along the river which are all ecological – friendly.

Unfortunately, the riparian forest habitat (91E0*) is very fragmented, subjected to a heavy biological invasion (provided by aggressively extending alien species of plants) and the floodplain adjacent to the river and the riverbed itself affected by a damming project which was conceived in total disrespect for ecological principles and nature conservation despite the fact that the Natura 2000 site was implemented before. The traditional rural lifestyle and practices were reduced along the river to a very low level, but our ethnologists results appreciate that there are still chances for implementing projects to restore them. Hence, the task of the future custodians of this Natura 2000 site will be a very heavy one for this sector, the most important one, of the site.

Much better is the conservational situation in the south-eastern appendix of this protected areas, named „the Ronișoara Lobe” which is an extension southwards to include the Ronișoara Durmast Oak reservation, an older protected area situated in the high hills east in the Maramureș Depression. Here dominating the landscape are the beech forests (9130 and 9110) with a consistent island of Durmast Oak (9170) which are more than 200 years old. Also along the sunny ridge to the eastern limit the Durmast Oak is dominant.

The forest in Ronișoara Lobe are well preserved with the exception of some conifer forest plantations, especially with spruce which is an alien species for the region. Due to their heavy impact upon the whole ecosystem, these plantations should be removed in the future and the natural forestry hardwood ecosystem should be left to restore itself.

There are also some mountain pasture ecosystems on the high slopes of the submountaineous hills in the eastern part of the Tisa Superioară site. Due to sheep overgrazing these are not in a good status of conservation and are subjected to heavy ruderalization and Pteridium aquilinum invasion.

The Pricop Huta – Certeze Natura 2000 site by contrast is a typical corridor / connecting site for large mammals like bear, wolf, lynx and red deer. In fact in between the heavily populated areas of Maramureș and Oaș Depression, the site is implemented on a veritable ecological ”isthmus” which links the large volcanic mountainous massif of Igniș in Romania with the volcanic chain of Oaș Mountains, which are partly in Ukraine and party in Romania. The border between Romania and Ukraine should be a barrier only for humans but not for animals, this is the main aim of this protected area aside from preserving the quality of the forest habitat to maintain their permeability for transiting large mammals. The conservation status of the beech forests around the site (9110, 9130) is yet good with the exception of the interference of some forest plantations of spruce (which are alien for the landscape and destructive for the phytocenoses but not bad for the large mammals) and the presence of a medium sized andesite quarry which should be limited in its future expansion – while the opening of other new ones should be forbidden.

These are just some of the general conclusions included in the Integrated Study on the Contribution of Ecosystems in the protected Natura 2000 areas: Pricop-Huta-Certeze and Tisa Superioara to the Sustainable Development of Local Communities (SIENPHCTS) project, funded by the EEA Grants – jointly financed by Iceland, Liechtenstein and Norway,Programme RO02 – Biodiversity and Ecosystem Services, Call for Proposals no. 1, whose Programme Operator is the Romanian Ministry of Environment.

Territorial Analyst Sabin BĂDĂRĂU

Proiectul „RO02-0013 – Studiu integrat privind contribuţia ecosistemelor din ariile protejate Natura 2000: Pricop-Huta-Certeze şi Tisa Superioară la dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale (SIENPHCTS)” este finanțat printr-un grant acordat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, Program RO02 – „Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”, Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1, al cărui Operator de Program este Ministerul Mediului.

În cadrul acestui proiect, s-a realizat o cercetare privind analiza modului de exploatare și valorificare turistică a resurselor din cele două situri Natura 2000 Pricop-Huta Certeze și Tisa Superioară.

Dintre toate resursele existente în cele două situri Natura 2000 Pricop-Huta-Certeze și Tisa Superioară, dar și în unitățile administrativ-teritoriale suprapuse acestora, cea mai importantă este lemnul, utilizat ca materie primă în construcții, combustibil sau produs turistic, pe bună dreptate acest areal fiind considerat un adevărat bazin al civilizației lemnului. Esențe de lemn precum stejar, fag, paltin, frasin (esență tare), alun, salcie (esență moale), păr, nuc, cireș, prun (pomi fructiferi) au fost și continuă să reprezinte o materie primă utilizată în realizarea a diverse obiecte și produse.

Pe baza datelor din teren, a surselor cartografice accesate, dar și a consultării literaturii de specialitate, lemnul își găsește materializarea în comunitățile din cele două situri în următoarele categorii de produse/bunuri: gospodării țărănești și anexe, pensiuni turistice, porți din lemn, biserici din lemn, obiecte de mobilier, obiecte de uz casnic, obiecte decorative şi unelte de lucru, cruci votive din lemn și troițe, fiind mai mult sau mai puțin conștientizate ca valoare turistică.

O pondere importantă a gospodăriilor țărănești și a anexelor acestora aveau ca bază de construcție lemnul, acesta fiind utilizat ca material de construcție de la acoperiș până la temelia casei. În prezent, exceptând casele deja construite și de o valoare inestimabilă ca elemente arhitecturale și vechime, există, punctiform, case de vacanță/pensiuni construite recent și care valorifică prezența masei lemnoase. Pe lângă acestea, împrejmuirile caselor (garduri), fântânile sau instalațiile tradiționale utilizează ca materie primă tot lemnul. Din păcate, valoarea patrimoniului tradițional nu este luată, momentan, în calcul în nicio ofertă turistică locală sau regională.

Porțile din lemn reprezintă elementul cel mai bine individualizat turistic, când vine vorba de Maramureș. Sculptate, pictate sau crestate, acestea au o ornamentică bogată, cu o simbolistică veche, cu o structură inițială formată din 3 stâlpi și care a evoluat treptat la porți pe 5, 6 sau 8 stâlpi. Polarizarea lor este una extraregională, dovadă constituind-o și solicitările de porți pe care le primesc meșterii populari de la clienți din varii colțuri ale țării.

Percepute ca o lucrare colectivă, țărănească, bisericile din lemn sunt expresia spiritualității oricărei comunități rurale. Mărturie stau edificiile ecleziastice din Bârsana, Săpânța, Rona de Jos, Tisa etc., cu elemente bizantine și gotice și cu similitudini în ceea ce privește principiul de construcție cu casa tradițională. Recunoașterea lor ca monumente istorice, inclusiv în patrimoniul UNESCO (cum este cazul bisericii din lemn de la Bârsana) a atras includerea unora dintre acestea în itinerarii turistice exterioare, dedicate întregului Maramureș. Este și cazul circuitului bisericilor de lemn din Transilvania de Nord.

Cea mai mare răspândire, atât în interiorul teritoriului analizat, cât și în afara acestuia, o au obiectele de mobilier, obținute actualmente fie în cadrul unor ateliere meșteșugărești, fie de agenți economici cu activitate în domeniul valorificării lemnului. Acestea sunt comercializate ca obiecte de artizanat în ateliere locale, târguri, expoziții cu vânzare etc.

Obiectele de uz casnic, obiectele decorative şi uneltele de lucru realizate din lemn sunt, de asemenea, o exprimare a spiritului creator al comunităţii, meşterii îmbinând funcţia utilitară cu cea decorativă într-o manieră distinctă. Deşi, în prezent, funcţia utilitară a acestor obiecte sau unelte şi-a pierdut în cea mai mare parte amploarea şi chiar întâietatea, ele întregesc imaginea asupra modului în care o comunitate valorifică o resursă aflată la îndemână şi oferă informaţii în plus legate de specificul comunităţii respective.

Prin urmare, acestea au posibilitatea „să vorbească” persoanelor din exteriorul comunităţii despre istoria şi personalitatea comunităţii respective, iar povestea este cu atât mai atractivă şi mai eficientă cu cât ele pot fi văzute de turişti fie în momentul în care prind contur în atelierul meşterului, fie în momentul în care sunt puse la lucru la ele acasă, în gospodărie.

Iar pentru cei care doresc să ducă acasă un mic fragment palpabil din experienţa trăită în timpul periplului lor pe aceste meleaguri, obiectele din lemn pot fi o soluţie ideală. Crucile votive din lemn și troițele, regăsite în cimitire, la intersecții de drumuri sau în fața unor case, constituie alte elemente de specificitate din areal, acestea fiind realizate din esențe de lemn tare, prin utilizarea însușirilor naturale ale lemnului, cioplire, sculptare, crestare sau pictare și nu sunt integrate în niciun itinerariu turistic.

Analiza turistică întreprinsă în situri denotă existența unui potențial turistic bogat dictat de produsele obținute din lemn, dar care încă își regăsește puțin aplicabilitatea în activitatea turistică, atenția comunităților locale fiind mai mult direcționată spre alte categorii de valorificări economice.

Analiști teritoriali Ana-Maria Pop, Gheorghe Hognogi, Lelia Papp

Analiza demografică face parte dintr-un studiu integrat dedicat ecosistemelor din siturile Natura 2000 Pricop-Huta Certeze și Tisa Superioară, principalul rezultat al unui proiect internațional gestionat de Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Geografie, în calitate de Promotor de proiect, și partenerii săi Asociția Heidenroslein și Norwegian Institute for Nature Research.  Pe baza piramidei vârstelor asociate populației din cele 13 unități administrativ-teritoriale, a ratei de dependență demografică și a densității populației, au fost scoase în evidență câteva din riscurile demografice ale comunităților umane aferente: îmbătrânire demografică în unele localități, rata accentuată de dependență demografică, migrații exterioare însemnate.

Schimbările demografice au fost puternic influențate de evenimentele majore ce au avut loc atât la nivel național cât și internațional (exod al populației în căutarea unor locuri de muncă mai atractive financiar, rata scăzută a fertilității și natalității, îmbătrânire demografică și ritm accelerat de depopulare a spațiilor rurale, disponibilizări în sectorul industrial și orientări ale forței de muncă spre sectorul serviciilor).

Un prim indicator analizat a fost analiza structurii populației prin prisma variabilelor vârstă și sex, acestea fiind două dintre caracteristicile de bază. Un remarcabil element al studiului este realizarea piramidei vârstelor pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, predominând forma „amorfă” sau „căpiță”. Dintre toate unitățile administrativ-teritoriale analizate, comuna Săpânța se evidențiază prin forma unică a piramidei populației care, alături de Bistra, reprezintă una din comunele cu cele mai mari suprafețe și, totodată, cu cel mai mic număr de locuitori și valori de îmbătrânire demografică. O altă comună care s-a dovedit a fi diferită prin forma piramidei populației este Sarasău, care se abate de la forma standard prin histograma aferentă grupei de sex feminin cu o alură ce păstrează forma de „cupolă”, iar segmentul de sex masculin prezintă forma de „treflă”. Această din urmă formă este caracteristică și comunei Certeze, respectiv spațiilor unde populația se află în proces de reîntinerire, însă tendința de îmbătrânire demografică încă amenință spațiul analizat. Comunele cu formă stabilă de „cupolă” a piramidei vârstelor sunt Bârsana și Petrova.

Economia spațiului rural înregistrează anumite dezavantaje, distingându-se valori mici pentru populația activă adultă. Considerăm ca fiind soluții optime în vederea rezolvării problemelor economice reevaluarea potențialului economic din aceste zone și crearea cadrului prin care să fie încurajată atât creșterea natalității, dar și crearea de locuri de muncă, în așa fel încât să scadă rata de migrație, care este una foarte ridicată.

Studiul a fost realizat prin utilizarea bazelor de date privind efectivul populației României în urma recensământului din anul 2011, la nivel de UAT, fișelor de localități pentru un număr restrâns de UAT-uri obținute atât de la Direcția Județeană de Statistică Satu-Mare cât și de la primăria comunelor amintite. Printre metodele folosite în procesul de realizare al materialului cartografic se poate aminti metoda grafo-analitică și metoda GIS.

Tehnicieni Andrei Nițoaia, Ionuț Ponciș

Dragi prieteni Greenly, sper că vă amintiți ultimul nostru articol, în care precizam că rezultatul vizual al proiectului SIENPHCTS a fost transpus sub forma unui film documentar dedicat comunităților umane și serviciilor oferite de ecosistemele din cele două situri Natura 2000 Pricop-Huta-Certeze și Tisa Superioară.

Ei bine, iată filmul! Poate fi vizionat aici:

Sper din toată inima să vă placă! Mulțumim prietenilor de la Cluj!

Să ne “recitim” cât mai repede!

Premiera acestuia a avut loc în Cluj-Napoca, în cadrul unei seri de evenimente desfășurate prin intermediul Asociației Culturale, Ecologice și Sportive AMEFA, în data de 11 ianuarie 2017, orele 18.00, în Amfiteatrul Facultății de Geografie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Premiera filmului a fost însoțită de o discuție cu producătorul filmului și echipa Promotorului de proiect.Durata filmului este de 60 minute, producătorul filmului fiind domnul Constantin Trofin.  Pe durata unei ore, au fost surprinse aspectele cele mai reprezentative ale celor două situri Natura 2000, fiind filmate o serie de cadre cu echipele tuturor partenerilor implicați în proiect. Mesajul transmis prin intermediul acestuia este faptul că, prin conservarea pe termen lung și rațional a resurselor din areal, comunitățile implicate pot beneficia de o  dezvoltare armonioasă și în echilibru cu natura.

Vizionări ale filmului vor fi organizate și de echipa partenerului național, Asociația Heidenroslein, în cadrul unor instituții din arealul analizat (primării, școli etc.).

Mulțumiri speciale se îndreaptă către toți colaboratorii avuți pentru realizarea filmului.

Pentru mai multe informații referitoare la acest material video, toți cei interesați sunt invitați să consulte canalele de promovare ale proiectului (website, Facebook și youtube). Trailerul poate fi vizonat aici:

Răzvan Bătinaș

Manager de proiect

Înainte de a dezlega misterul “SIENPHCTS”, vă rugăm să citiți (dacă sunteți noi veniți pe pagina noastră…și cu ocazia aceasta vă urăm “Bine ați venit!”) sau dacă deja ați făcut-o acum doua luni și jumătate, vă rugăm să recitiți (spre aducere aminte) următorul articol.

SIENPHCTS înseamnă…Studiu Integrat privind contribuția ecosistemelor din ariile protejate Natura 2000: Pricop-Huta Certeze și Tisa Superioară la dezvoltarea durabilă a comunităților locale!

Riscul la inundaţii cu probabilitate de 1% suprapuse UAT-urilor şi ariilor protejate Natura 2000 Pricop – Huta-Certeze şi Tisa Superioară (compozit procesat pornind de la Directiva Inundații – Administraţia Naţională ,,Apele Române”)

…dar mai bine urmăriți trailerul  (după ce ați citit articolul!), “sol” de vesti bune: în curând va fi realizat filmul documentar al Proiectului RO02 – Studiu Integrat privind contribuția ecosistemelor din ariile protejate Natura 2000: Pricop-Huta Certeze și Tisa Superioară la dezvoltarea durabilă a comunităților locale (SIENPHCTS)!

Deci, pe curând!