<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Greenly Magazine &#187; aer</title>
	<atom:link href="https://greenly.ro/subiecte/aer-2/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://greenly.ro</link>
	<description>Revista ta online de mediu</description>
	<lastBuildDate>Wed, 13 May 2026 15:56:14 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>Să se-audă voci din Ghencea!</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/sa-se-auda-voci-din-ghencea</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/sa-se-auda-voci-din-ghencea#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 17 Oct 2014 08:44:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ioana Stoicescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Aşa, da! Aşa, nu!]]></category>
		<category><![CDATA[Viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[aer]]></category>
		<category><![CDATA[autoritati]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[cetatean]]></category>
		<category><![CDATA[cetateni]]></category>
		<category><![CDATA[civism]]></category>
		<category><![CDATA[coada]]></category>
		<category><![CDATA[drepturi]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[ghencea]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[indatoriri]]></category>
		<category><![CDATA[pod]]></category>
		<category><![CDATA[prelungirea ghencea]]></category>
		<category><![CDATA[proiect]]></category>
		<category><![CDATA[protest]]></category>
		<category><![CDATA[responsabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[soseaua de centura]]></category>
		<category><![CDATA[spirit civic]]></category>
		<category><![CDATA[trafic]]></category>
		<category><![CDATA[voce]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15495</guid>
		<description><![CDATA[Și nu mă refer la voci de suporteri fotbaliști, ci la voci de cetățeni care își cunosc drepturile. Nu am participat niciodată la un protest. Dar voi participa mâine. Vă spun și de ce,...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Și nu mă refer la voci de suporteri fotbaliști, ci la voci de cetățeni care își cunosc drepturile. Nu am participat niciodată la un protest. Dar voi participa mâine. Vă spun și de ce, în cele ce urmează.</p>
<p style="text-align: justify">Mă numesc Ioana și sunt, în ordinea importanței, următoarele: copil al lui Dumnezeu, locuitor al Terrei, fiica mamei mele și cetățean român. Și încerc să îndeplinesc cât pot de bine fiecare dintre aceste roluri.</p>
<p style="text-align: justify">Ca cetățean bucureștean cu cutie poștală și cont de facebook, am aflat că vecinii mei din Prelungirea Ghencea (Arrondissement 6) vor să se strângă și să protesteze. De parcă nu s-ar înțelege de la sine motivul nemulțumirii prelungiștilor-ghenceni, vi-l spun: este vorba de traficul infernal de pe această arteră, din cauza căruia, în acel moment al zilei în care trebuie să mergi la serviciu să-ți execuți îndatoririle, parcurgi o distanță care în mod normal ți-ar lua <b>5 minute</b> (spre exemplu de la Șoseaua Centură către stația Brașov unde te intersectezi cu linia lui 41) în <b>45 de minute</b>. Cu alte cuvinte- se stă în mașini (atât personale, cât și în autobuzele 122, 385, 105). Că e ‘de stat’. Și nu, nu m-am născut ‘cu fundul în mașină’. Dacă aș vrea să plec de acasă pe jos sau pe bicicletă pe Prelungirea Ghencea, n-am pe unde. Dacă ai fost vreodată prin zonă, știi că așa este.</p>
<p style="text-align: justify">Știu, mă plâng de parcă n-ar fi și alte în zone în București afectate de statul de pomană în trafic. Tu, ca locuitor al acelor zone, ce ai de gând să faci?</p>
<p style="text-align: justify">Mie mi s-a oferit ocazia să merg la protest, și o voi face, pentru că:</p>
<p style="text-align: justify">-          E dreptul meu.  (<a title="Drepturile cetateanului" href="http://www.domnuleprimar.ro/Drepturile-cetateanului.htm" target="_blank">Click aici</a> dacă nu-ți cunoști drepturile: )</p>
<p style="text-align: justify">-          Timpul meu este extrem de prețios pentru mine. Dacă atentezi la timpul meu și vrei să muști din el, nu am să te las! Iar dacă nu am de ales, cel puțin am să te înjur! Monstrul pe nume Trafic, lăsat de către autorități să umble prin cartier, tocmai asta face- ne mușcă din viață. <b>Iar lipsa oricărei împotriviri din partea ta atunci când cineva își bate joc de tine înseamnă implicit ACORDUL TĂU ca el să o facă!</b></p>
<p style="text-align: justify">-          Alt motiv- același lucru de mai sus, dar înlocuiește ‘timp’ cu ‘bani’, pentru că banii înseamnă timp muncit. Nici nu e cazul să mai menționez taxele pe care le plătim la kilogram către stat. (Zici că vrei să fii un fotograf onest și îți faci PFA, te duci la ANAF și plătești la greu, nici tanti de la ghișeu nu știe exact să-ți explice de ce plătești suma aia, dar trebuie să-ți îndeplinești îndatoririle. Drepturile tale însă, n-au decât să se suie în 122 cu tine și să aștepte bară la bară, cum fac și alte drepturi cuminți.) Ah, era să uit de benzina arsă stând pe loc. Ai fi surprins :), dar și aceea costă. Iar aerul de-a lungul arterei nu este tocmai briza mării. Dacă poluanții ar fi mai vizibili, cred că cei care stau în blocurile de la stradă ar fi primii la protest. (Pe scurt- acest paragraf vorbește de <em>calitatea vieții</em>).</p>
<p style="text-align: justify">-          Atunci când vecinii tăi se unesc pentru respectarea dreptului lor, de ce să nu fii alături de ei, dreptul tău este mai special? Te simți mai nobil dacă nu te alături ‘maselor penibile’? Înseamnă că n-ai auzit de vorba aia cu ‘unde-s doi…’.  Știm să ne lăsăm manipulați în masă, acceptăm să facem parte din turmă, dar când e vorba de protest, ne speriem.</p>
<p style="text-align: justify">Se spune că, dacă toți oamenii de pe Terra și-ar propune să sară în același timp, ar mișca din loc planeta. Dacă toți oamenii de pe Terra ar striga în același timp, s-ar auzi până la îngeri. Pe același principiu, dar la scară mai mică, dacă toți locuitorii din zona Domnești-Ghencea- Drumul Taberei am ieși pe stradă deodată, s-ar auzi până la cei care se consideră liderii noștri.</p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/10/organize.jpg"><img class="size-full wp-image-15497 aligncenter" alt="unde-s multi, puterea creste" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/10/organize.jpg" width="180" height="180" /></a></p>
<p style="text-align: justify"><i> </i></p>
<p style="text-align: justify">Proiectul a cărui realizare o cerem se numește, foarte simpatic, <b>Penetrație Prelungirea Ghencea –Domnesti</b>. Cu o căutare rapidă pe Google vei afla mai multe despre lista de bunătăți (pod peste Centură, lărgire șosea, trotuar, pistă de biclă) pe care mai bine i le-am cere lui Moș Crăciun. El, săracu’, ni le-ar fi adus demult, dar s-au angajat alții să o facă. Iar noi stăm după ei.</p>
<p style="text-align: justify">Dacă mi-ești vecin și nu ești nici tu indiferent la modul în care autoritățile își bat joc de tine, ne vedem mâine (sâmbătă, 18 octombrie) la protest. La 11:00, în față la Ansamblul Rezidențial Primăvara.</p>
<p style="text-align: justify">“Ioa, vă duceți degeaba. Oricum n-o să vă bage nimeni în seamă.” Nu contează, măcar știu că spun ce aveam de spus. <a title="Initiativa Prelungirea Ghencea" href="https://www.facebook.com/InitiativaDinPrelungireaGhencea" target="_blank">CLICK aici</a> pentru pagina de facebook a Initiativei Prelungirea- Ghencea.</p>
<p style="text-align: justify"><strong><i>You&#8217;ve got the words</i> <em>to change a nation</em> <i>but you&#8217;re biting your tongue.</i></strong><i></i></p>
<p style="text-align: center"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/10/sdfsd.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-15499" alt="sdfsd" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/10/sdfsd.jpg" width="457" height="343" /></a></p>
<p style="text-align: justify">
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-154960"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/sa-se-auda-voci-din-ghencea/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>A Bad Habit that Smells like Burned Rubber</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/a-bad-habit-that-smells-like-burned-rubber</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/a-bad-habit-that-smells-like-burned-rubber#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 06 Jul 2014 18:20:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[Message in a bottle]]></category>
		<category><![CDATA[aer]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[poluare]]></category>
		<category><![CDATA[responsabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15269</guid>
		<description><![CDATA[One day in March this year, while passing in my car through the village of Domnesti, Ilfov County (not far from Bucharest), I saw a couple of groups (mostly young people) celebrating something....]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">One day in March this year, while passing in my car through the village of Domnesti, Ilfov County (not far from Bucharest), I saw a couple of groups (mostly young people) celebrating something. Lots of noise, music, sunflower seeds and shouting, but these were not the only ways of celebrating. The central element of this improvised feast was a burning rubber tire! Thus, nearly 15 houses (just on the street that I passed) had in front of them a group of people smoking themselves around a burning car tire! If some are bothered by cigarette smoke, these young folks were perfectly fine with the smell of burning rubber.</p>
<p style="text-align: justify">If you never had the opportunity to “experience” the smell of burned rubber, I cannot find the words to describe how horrible it is. It’s like you feel your lungs turning black! Even after closing all the windows of the car, the smell lingered for a long time after I passed <i>the street of hell</i>. When I arrived home, I started to investigate this irresponsible habit.</p>
<p style="text-align: justify">After searching on Google about this mysterious thing, I found only a couple of websites from the Republic of Moldova, which informed me that in some areas of the country, on the eve of Christ’s Resurrection, there is a tradition of burning tires. According to <a href="http://social.moldova.org/">http://social.moldova.org</a>, <i>the traditional aspect of this ritual, known as “Denii” involved, in the past, a message of purification through the use of ritual pyres made of wood and plant scraps.</i></p>
<p style="text-align: justify">This is the comment of a mayor from a village in the Republic of Moldova:</p>
<p style="text-align: justify"><i>Each year, on the eve of Easter, we are faced with a serious problem that impacts us in many ways – the ritual of « Denii ». In our community, there is a new fad, which involves people gathering used tires and, on the Eve of Easter, these car tires are set alight and rolled down the hills towards the river Nistru. Dried grass, shrubs and trees are also burned because of this. For several days after the event, the air remains polluted from smoke and the smell of burning rubber. And this is the best case scenario, because such foolish acts can have serious repercussions. We try to combat this dangerous habit but, so far, we haven’t been able to eliminate it completely. After discussing this issue with my colleagues, I understand that the problem is widespread. This is why I believe that the press should write about the tradition of burning pyres on Easter Eve, how this habit fits in our religious tradition and, more importantly, how these actions violate the law and who is responsible for the unpleasant outcomes of such acts.          </i></p>
<p style="text-align: justify"><i>Mihai Gotornicean, mayor of Lalova</i></p>
<p style="text-align: justify">The whole article (where the origins and initial meaning of this tradition are explained, including the fact that burning tires are a misfortunate adaptation of old rites) can be found here: <a href="http://www.cuvintul.md/article/3094/" target="_blank">http://www.cuvintul.md/article/3094/</a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/1.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-15270" alt="1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/1-300x200.jpg" width="300" height="200" /></a></p>
<p style="text-align: center"><em>Tire burning. Source: www.cuvintul,md</em></p>
<p style="text-align: justify">Despite all the information that I found, which refers to a habit typical in Moldova, I wonder what is the situation in Romania, because tire burning is practiced even close to Bucharest. And what are the reasons? Have you ever witnessed such an event?</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/2.png1.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-15271" alt="2.png" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/07/2.png1.jpg" width="250" height="165" /></a></p>
<p style="text-align: center"><em>Tire burning. Source: ecomagazin.ro</em></p>
<p style="text-align: justify">According to the specialists, by setting tires alight in the open air, 23 dangerous chemicals are released into the atmosphere (8 of these are known to cause cancer). Among them we can find carbon monoxide, sulphur oxides, nitrogen oxides, dioxins, furans, heavy metals, benzene and polycyclic aromatic hydrocarbons (PAH). Thus, breathing the black smoke is really bad for human health and can cause respiratory and neurologic diseases. <b>One should not play recklessly with fire and smoke!</b></p>
<p style="text-align: justify"><strong>Source:</strong></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/aer/un-obicei-prost-cu-miros-de-cauciuc-ars">http://greenly.ro/aer/un-obicei-prost-cu-miros-de-cauciuc-ars</a></p>
<p style="text-align: justify"><strong><em>Article written by Ioana Stoicescu and translated by Mihail Mitoșeriu</em></strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-152700"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/a-bad-habit-that-smells-like-burned-rubber/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Global Forest Watch – un instrument offert par Google pour surveiller la déforestation</title>
		<link>https://greenly.ro/arii-protejate/global-forest-watch-un-instrument-offert-par-google-pour-surveiller-la-deforestation</link>
		<comments>https://greenly.ro/arii-protejate/global-forest-watch-un-instrument-offert-par-google-pour-surveiller-la-deforestation#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 06 Mar 2014 05:00:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Arii protejate]]></category>
		<category><![CDATA[Message dans une bouteille]]></category>
		<category><![CDATA[aer]]></category>
		<category><![CDATA[despăduriri]]></category>
		<category><![CDATA[dinamica]]></category>
		<category><![CDATA[evolutie in timp]]></category>
		<category><![CDATA[Global Forest Watch]]></category>
		<category><![CDATA[Google]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[harta]]></category>
		<category><![CDATA[imagini satelitare]]></category>
		<category><![CDATA[impaduriri]]></category>
		<category><![CDATA[incalzire globala]]></category>
		<category><![CDATA[instrument]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[monitorizare]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[padure]]></category>
		<category><![CDATA[paduri]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[satelit]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=14619</guid>
		<description><![CDATA[Google, un nombre d’organisations écologiques et plusieurs gouvernements ont présenté cette semaine une base de données très sophistiquée, réalisée spécifiquement pour analyser le procès de déforestation au niveau global, dans l’espoir d’intensifier la...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p style="text-align: justify"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">Google, un nombre d’organisations écologiques et plusieurs gouvernements ont présenté cette semaine une base de données très sophistiquée, réalisée spécifiquement pour analyser le procès de déforestation au niveau global, dans l’espoir d’intensifier la lutte contre un des facteurs les plus importants qui cause le réchauffement climatique.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">Le site  </span><span lang="EN-US"><a href="http://www.globalforestwatch.org/"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">www.globalforestwatch.org</span></a></span><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'"> suivra la disparition des arbres dans tout le monde, grâce aux images d’haute résolution, fréquemment actualisées. Les informations, qui s’adressent aux facteurs de décision du monde politique et aussi aux entreprises qui souhaitent d’acheter les terrains affectés par la déforestation, <b>peuvent être consultées gratuitement</b>.<span>  </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">La Terre a perdu 2,3 millions de kilomètres carr</span><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">é</span><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">s de foret entre 2000 et 2012, selon les informations découvertes par Google et l’Université Maryland des Etats Unis. </span></p>
<div id="attachment_14542" class="wp-caption aligncenter" style="width: 1024px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/gfw1.jpg"><img class="size-large wp-image-14542" alt="Global Forest Watch" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/gfw1-1024x596.jpg" width="1024" height="596" /></a>
<p class="wp-caption-text">globalforestwatch.org</p>
</div>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">La difficulté dans le procès d’obtenir les renseignements n’a pas été la manque de volonté de la part des états, ni la manque des lois pour contrôler la déforestation. ,,Le problème principal était<b> l’absence des moyens pour déterminer avec certitude ce qui se passe en réalité</b>’’, nous a dit Andrew Steer, directeur général de l’Institut Mondial pour les Ressources (World Ressource Institute), qui a joué un rôle important dans la création de cette base de données. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">,,Malgré les lois correctes adoptées par le gouvernement indonésien pour protéger les forets, en réalité, c’était très difficile de savoir ce qui se passe vraiment sur le terrain’’, disait Mr. Steer devant les journalistes présents à l’inauguration du projet, au siège de Global Forest Watch, en Washington.<span>   </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">Toute personne peut consulter en-ligne cette carte pour apprendre, par exemple, quelles sont les forets protégées ou les entreprises qui achètent l’huile de palmier provenant des exploitations illégales.<span>  </span></span></p>
<div id="attachment_14543" class="wp-caption aligncenter" style="width: 1024px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/gfw2.jpg"><img class="size-large wp-image-14543" alt="Global Forest Watch, Romania" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/gfw2-1024x633.jpg" width="1024" height="633" /></a>
<p class="wp-caption-text">Global Forest Watch, Romania</p>
</div>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">La déforestation joue un rôle essentiel dans le phénomène du réchauffement climatique au niveau global, et les forets, qui occupent 1/3 de la surface de notre planète, représentent une sorte de piège pour le carbone, en l’empêchant d’arriver dans l’atmosphère.<span>  </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">Pour obtenir cette base de données, Google a compilé millions d’images satellitaires réalisées pendant les derniers 40 ans par l’Institut Américain de Géologie.<span>  </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;line-height: normal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">Rebecca Moore, ingénieur qui travaille pour Google, nous a expliqué la principale difficulté du projet, qui était ,,d’administrer toute cette quantité de données’’ </span><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">à un niveau de détail qui est en même temps pertinent et utile. Pour arriver à ce résultat, Google a employé la technologie <i>cloud</i>. La Norvège, La Grande Bretagne et les Etats Uni ont participé aussi à l’implémentation de ce projet.<span>  </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt;text-align: justify;line-height: normal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">John Kerry, Secrétaire d’Etat des Etats Unis, a déclaré à Jakarta que le réchauffement climatique est ,,une des plus grandes armes de destruction en masse’’, et il a encourag<b>é la communauté internationale de lutter plus fortement et avec plus d’efficacité contre ce phénomène.<span>  </span></b><span>  </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">Global Forest Watch, Roumanie.<span>   </span><br />
Rose: déforestations<br />
Bleu: reforestations</span></p>
<div id="attachment_14544" class="wp-caption aligncenter" style="width: 1024px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/gfw3.jpg"><img class="size-large wp-image-14544" alt="Global Forest Watch TImeline" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/gfw3-1024x82.jpg" width="1024" height="82" /></a>
<p class="wp-caption-text">Global Forest Watch TImeline</p>
</div>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt;text-align: justify;line-height: normal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">Le service Global Forest Watch peut être visit<span>é à l’adresse </span></span><span lang="EN-US"><a href="http://www.globalforestwatch.org/"><b><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">http://www.globalforestwatch.org/</span></b></a></span><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">. Dans la cassette SEARCH, vous introduisez la région que vous voulez étudier (par. ex. la Roumanie). Puis, vous cliquez sur PLAY pour observer la dynamique des forets entre 2000 et 2013.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt;text-align: justify;line-height: normal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'"> </span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify;line-height: normal"><span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">Global Forest Watch Timeline</span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify;line-height: normal"><b><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">Source: </span><span lang="EN-US"><a title="Global Forest Watch" href="http://www.ecomagazin.ro/observatorul-despaduririlor/" target="_blank"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif';color: windowtext;text-decoration: none">Ecomagazin</span></a></span></b><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">, </span><span lang="EN-US" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'"><a href="http://www.ecomagazin.ro/observatorul-despaduririlor/"><span lang="FR">http://www.ecomagazin.ro/observatorul-despaduririlor/</span></a></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify;line-height: normal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'"> </span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify;line-height: normal"><b><i><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt;font-family: 'Times New Roman','serif'">Article écrit par Ioana Stoicescu et traduit par Mihail Andreas Mitoșeriu.</span></i></b></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-146200"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/arii-protejate/global-forest-watch-un-instrument-offert-par-google-pour-surveiller-la-deforestation/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Global Forest Watch- un instrument Google pentru observarea despăduririlor</title>
		<link>https://greenly.ro/arii-protejate/global-forest-watch-un-instrument-google-pentru-monitorizarea-despaduririlor</link>
		<comments>https://greenly.ro/arii-protejate/global-forest-watch-un-instrument-google-pentru-monitorizarea-despaduririlor#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 23 Feb 2014 09:16:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ioana Stoicescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Arii protejate]]></category>
		<category><![CDATA[aer]]></category>
		<category><![CDATA[despăduriri]]></category>
		<category><![CDATA[dinamica]]></category>
		<category><![CDATA[evolutie in timp]]></category>
		<category><![CDATA[Global Forest Watch]]></category>
		<category><![CDATA[Google]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[harta]]></category>
		<category><![CDATA[imagini satelitare]]></category>
		<category><![CDATA[impaduriri]]></category>
		<category><![CDATA[incalzire globala]]></category>
		<category><![CDATA[instrument]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[monitorizare]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[padure]]></category>
		<category><![CDATA[paduri]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[satelit]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=14541</guid>
		<description><![CDATA[Grupul Google, organizații ecologiste și guvernele din mai multe țări au prezentat joi o bază de date foarte sofisticată, creată pentru a urmări procesul de despădurire la nivel global, în speranța de a...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify"><em>Grupul Google, organizații ecologiste și guvernele din mai multe țări au prezentat joi o bază de date foarte sofisticată, creată pentru a urmări <strong>procesul de despădurire la nivel global</strong>, în speranța de a intensifica lupta contra unuia dintre factorii majori ai incălzirii globale.</em></p>
<p style="text-align: justify"><em>Site-ul, <a href="http://www.globalforestwatch.org/">www.globalforestwatch.org</a>, va urmări dispariția copacilor pe plan mondial cu ajutorul unor imagini de înaltă rezoluție, cu actualizări frecvente. Informațiile, care se adresează factorilor de decizie politici, dar și companiilor care doresc să cumpere terenurile apărute după despăduriri, pot fi <strong>consultate în mod gratuit</strong>.</em></p>
<div id="attachment_14542" class="wp-caption aligncenter" style="width: 614px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/gfw1.jpg"><img class=" wp-image-14542 " alt="Global Forest Watch" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/gfw1-1024x596.jpg" width="614" height="358" /></a>
<p class="wp-caption-text">globalforestwatch.org</p>
</div>
<p style="text-align: justify"><em>Terra a pierdut nu mai puțin de 2,3 milioane de kilometri pătrați de păduri intre 2000 și 2012, potrivit informațiilor reunite de Google și Universitatea Maryland din Statele Unite.</em></p>
<p style="text-align: justify"><em>“Problema pentru a colecta aceste cifre nu a fost lipsa de bunavoință a țărilor, nici măcar absența legilor pentru a reglementa despăduririle. Problema a constat mai ales în <strong>absența mijloacelor pentru a verifica ceea ce se petrece exact</strong>”, a explicat Andrew Steer, director general al World Resources Institute, care a jucat un rol important în crearea acestei baze de date.</em></p>
<p style="text-align: justify"><em>“Deși președintele indonezian a adoptat legi bune pentru protejarea pădurilor, în realitate, a fost foarte dificil pentru el să afle exact ceea ce se petrecea în timp real”, a explicat el în fața jurnalistilor prezenți, înainte de prezentarea acestui proiect, la Global Forest Watch din Washington.</em></p>
<p style="text-align: justify"><em>Oricine poate să consulte online aceasta hartă care delimitează pădurile protejate sau să vadă numele companiilor care cumpără ulei de palmier provenind din exploatările forestiere ilegale.</em></p>
<p style="text-align: justify"><em>Despădurirea joacă un rol capital pentru fenomenul de încălzire globală, iar pădurile, care ocupă o treime din suprafața planetei, functioneaza ca niste “puțuri de carbon”, asimilând acest gaz care, făra ele, ar ajunge în atmosferă.</em></p>
<p style="text-align: justify"><em>Pentru a alcătui această bază de date, Google a compilat milioane de imagini din satelit realizate în peste 40 de ani de Institutul american de geologie.</em></p>
<p style="text-align: justify"><em>Rebecca Moore, inginer la Google, a explicat că principala dificultate a constat în “a administra această masă de date” la un nivel de detaliere care poate fi pertinent și util. Pentru a face acest lucru, Google a utilizat tehnologia “cloud”.</em><br />
<em>Norvegia, Marea Britanie și Statele Unite au participat și ele la implementarea acestui proiect.</em></p>
<p style="text-align: justify"><em>John Kerry, secretarul de Stat american, a declarat duminică, la Jakarta, că încălzirea globală este “una dintre cele mai mari arme de distrugere în masă”, îndemnând comunitatea internațională să depună eforturi mai mari pentru a lupta eficient contra acestui fenomen.</em></p>
<div id="attachment_14543" class="wp-caption aligncenter" style="width: 614px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/gfw2.jpg"><img class=" wp-image-14543  " title="Global Forest Watch, Romania" alt="Global Forest Watch, Romania" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/gfw2-1024x633.jpg" width="614" height="380" /></a>
<p class="wp-caption-text">Global Forest Watch, Romania.<br />Roz: despăduriri<br />Albastru: împăduriri</p>
</div>
<p style="text-align: justify"><strong>Serviciul Global Forest Watch poate fi accesat <a title="Global Forest Watch" href="http://www.globalforestwatch.org/" target="_blank">AICI</a>. </strong>În căsuța de Search- introduceti zona dorită (de ex. Romania).<strong> Click pe butonul de PLAY pentru a vizualiza dinamica pădurilor în perioada 2000- 2013.</strong></p>
<p style="text-align: justify">
<div id="attachment_14544" class="wp-caption aligncenter" style="width: 819px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/gfw3.jpg"><img class=" wp-image-14544 " alt="Global Forest Watch TImeline" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/gfw3-1024x82.jpg" width="819" height="66" /></a>
<p class="wp-caption-text">Global Forest Watch TImeline</p>
</div>
<p>Sursă: <a title="Global Forest Watch" href="http://www.ecomagazin.ro/observatorul-despaduririlor/" target="_blank">Ecomagazin</a></p>
<p>&nbsp;
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-145420"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/arii-protejate/global-forest-watch-un-instrument-google-pentru-monitorizarea-despaduririlor/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Deșeuri dedesubt, pârtie deasupra</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/deseuri-dedesubt-partie-deasupra</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/deseuri-dedesubt-partie-deasupra#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 02 Feb 2014 07:56:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ioana Stoicescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[Ecoturism]]></category>
		<category><![CDATA[Energie]]></category>
		<category><![CDATA[aer]]></category>
		<category><![CDATA[deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltare durabila]]></category>
		<category><![CDATA[eco]]></category>
		<category><![CDATA[energie]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[incinerare]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[partie]]></category>
		<category><![CDATA[poluare]]></category>
		<category><![CDATA[protectia mediului]]></category>
		<category><![CDATA[responsabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[ski]]></category>
		<category><![CDATA[turism sustenabil]]></category>
		<category><![CDATA[turisti]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=14373</guid>
		<description><![CDATA[Că tot este sezonul sporturilor de iarnă, vă prezint un subiect legat de energie, deșeuri și ski&#8230; Canalul Nyhavn din Copenhaga este o zonă modernă și eco a orașului, datorită pistelor pentru biciclete, a...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Că tot este sezonul sporturilor de iarnă, vă prezint un subiect legat de energie, deșeuri și ski&#8230;</p>
<p style="text-align: justify">Canalul <b>Nyhavn </b>din Copenhaga este o zonă modernă și <i>eco</i> a orașului, datorită pistelor pentru biciclete, a spațiilor pietonale și a turbinelor eoliene pe apă. La acestea se va adăuga în câțiva ani incineratorul de deșeuri de înaltă eficiență energetică, care va fi pe deasupra (la propriu) și skiabil! Cu alte cuvinte, vorbim despre o pârtie de ski situată pe acoperișul unui incinerator!</p>
<div id="attachment_14374" class="wp-caption aligncenter" style="width: 489px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/ec_europa_eu.jpg"><img class="size-full wp-image-14374" alt="Incineratorul Amager Bakke, Copenhaga" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/ec_europa_eu.jpg" width="489" height="352" /></a>
<p class="wp-caption-text">Incineratorul Amager Bakke, Copenhaga. Sursa foto: ec.europa.eu</p>
</div>
<p style="text-align: justify">Centrala electrică de 60 MW, denumită <strong>Amager Bakke</strong>, va costa aproximativ 500 milioane de euro și va fi alimentată în întregime cu deșeuri menajere. Momentan se află în construcție și se dorește a fi finalizată în anul 2017. Conform ARC (<a title="Amager Bakke Resource Center" href="http://www.stateofgreen.com/en/Profiles/Amagerforbraending" target="_blank">Amager Resource Center</a>), centrala va incinera <strong>450 000 tone de deșeuri pe an</strong> și va alimenta cu energie electrică și termică aproximativ <strong>140 000 locuințe</strong>. Astfel, va fi probabil unul dintre cele mai interesante eforturi ale unui oraș european în dezvoltarea tehnologiei deșeuri-energie (cunoscută drept <strong>WTE- <i>Waste to Energy</i></strong>).</p>
<p style="text-align: justify">Având în vedere că un incinerator generează emisii de carbon, s-a pus problema dacă acest tip de centrală are într-adevăr impact benefic asupra mediului. Deși incineratorul Amager Bakke va genera emisii de CO2 semnificative (aprox. 200 000 tone pe an), cercetătorii de la Amager Resource Center spun că impactul va fi unul pozitiv, în sensul că 3 kg de deșeuri incinerate vor permite ca un bec să stea aprins 5 ore în loc de 4. Cu alte cuvinte, becul arde o oră în plus și totodată scapi de 3 kg de deșeuri. Danemarca (precum și alte state eurpene) consideră că producerea de megawatti este mai benefică pentru mediu decât mărirea grămezilor din gropile de deșeuri ale orașului.</p>
<p style="text-align: justify">Conform Confederației Europene a Centralelor Waste-to-Energy (CEWEP), <strong>în anul 2010 se numărau în Europa 451 de unități WTE</strong>. Aceste centrale incinerează anual 73 tone de deșeuri, producând 44 milioane MWH de curent electric și 61 milioane MWH de căldură, suficiente pentru 13 milioane de locuitori. Noi astfel de centrale vor fi construite în curând și în Irlanda și Marea Britanie.</p>
<p style="text-align: justify">Centrala din Copenhaga va fi dotată cu filtre scumpe care vor reduce drastic emisiile de poluanți periculoși, precum dioxinele. Totodată, prin faptul că jumătate din emisiile de CO2 provin din arderea de deșeuri organice (și deci regenerabile), și nu fosile, cercetătorii proiectului consideră că o astfel de centrală este mai <i>curată</i> decât una pe bază de combustibili fosili.</p>
<div id="attachment_14377" class="wp-caption aligncenter" style="width: 593px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/nationalgeographic.jpg"><img class=" wp-image-14377 " alt="Incineratorul Amager Bakke, Copenhaga" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/nationalgeographic.jpg" width="593" height="445" /></a>
<p class="wp-caption-text">Incineratorul Amager Bakke, Copenhaga. Sursa foto: nationalgeographic.com</p>
</div>
<p style="text-align: justify">Principalul argument în favoarea acestei centrale este faptul că tonele de deșeuri incinerate ar avea impact mai puternic asupra meduilui dacă ar fi depozitate, prin generarea emisiilor de metan, un gaz cu efect de seră de 25 de ori mai capabil de a capta căldura în atmosferă decât dioxidul de carbon. Conform Agenției pentru Protecția Mediului din Statele Unite, emisiile de gaze cu efect de seră generate prin prezența gropilor de gunoi sunt de 2 până la 6 ori mai mari decât emisiile provenite de la incineratoare (dacă măsurăm în emisii per unități de energie generată). Mai mult decât atât, în cadrul unui incinerator se recuperează și se valorifică metalul, care în mod normal ar fi ajuns la groapa de gunoi.</p>
<p style="text-align: justify">Deși mulți sunt de părere că apelarea la incineratoare descurajează eforturile de promovare a reciclării (susținând că aceasta ar trebui să fie singura soluție în gestionarea deșeurilor), adepții tehnologiei WTE susțin că aceasta nu se <i>bate cap în cap</i> cu reciclarea, ci dimpotrivă, cele două soluții <i>merg mână în mână</i>, întrucât este imposibil ca într-o comunitate să se ajungă la reciclare 100%, prin simplul fapt că nu toate deșeurile pot fi reciclate (sunt contaminate sau prea degradate). În Danemarca, 43% din deșeuri sunt reciclate, iar 54% sunt incinerate.</p>
<p style="text-align: justify">Amager Bakke va avea 80 m înălțime și se va diferenția de orice alt incinerator prin <strong>pârtia de ski de pe acoperiș</strong>. Prin aceasta se dorește transmiterea unui mesaj eco, sugerând că acest sport poate fi practicat fără deplasare către regiuni îndepărtate și fără efectele negative ale unei pârtii obișnuite (fragmentarea peisajelor montane, afectarea cursurilor de apă etc.)</p>
<div id="attachment_14375" class="wp-caption aligncenter" style="width: 614px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/buildpedia_com.jpg"><img class=" wp-image-14375 " alt="Incineratorul Amager Bakke, Copenhaga" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/buildpedia_com-1024x576.jpg" width="614" height="346" /></a>
<p class="wp-caption-text">Incineratorul Amager Bakke, Copenhaga. Sursa foto: buildpedia.com</p>
</div>
<div id="attachment_14376" class="wp-caption aligncenter" style="width: 556px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/grahamfoundation_org.jpg"><img class="size-full wp-image-14376" alt="Incineratorul Amager Bakke, Copenhaga" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/02/grahamfoundation_org.jpg" width="556" height="459" /></a>
<p class="wp-caption-text">Incineratorul Amager Bakke, Copenhaga. Sursa foto: grahamfoundation.org</p>
</div>
<p style="text-align: justify">Pentru pârtie se va folosi zăpadă generată artificial, echipamentul fiind alimentat cu energie produsă de incinerator. Ca fapt divers, principiul <strong><i>Stay close to home</i></strong> (“stai aproape de casă“) este unul dintre aspectele cheie promovate de către Asociația Națională a Arealelor de Ski din SUA (NSAA) pentru skiatul sustenabil, tocmai pentru că zborurile în acest scop generează mai mult CO2 decât sportul propriu-zis. Așadar, locuitorii din Copenhaga vor putea skia pe tot parcursul anului, aproape de casă. Cu siguranță că pârtia artificială nu se va compara cu cele naturale din Alpi sau din Suedia (unde danezii se duc de obicei în vacanțe să skieze), însă scopul ei este să contribuie la caracterul modern al orașului și să încurajeze populația către gesturi <i>prietenoase cu mediul</i>.</p>
<p style="text-align: justify">În concluzie, vor exista tot timpul <i>guri rele</i> care să spună că un proiect considerat eco nu este în realitate benefic pentru mediu, însă important este că în domeniul controversat al energiei apar tot timpul inovații care să ne dea de gândit și dintre care să putem alege.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Bibliografie</strong></p>
<p style="text-align: justify">www.stateofgreen.com</p>
<p style="text-align: justify">www.nationalgeographic.com</p>
<p style="text-align: justify">news.discovery.com</p>
<p style="text-align: justify">www.nsaa.org</p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-143740"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/deseuri-dedesubt-partie-deasupra/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Un Impuls Solar care te face să zbori&#8230;</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/un-impuls-solar-care-te-face-sa-zbori</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/un-impuls-solar-care-te-face-sa-zbori#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 11 Jan 2014 09:12:55 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ioana Stoicescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Energie]]></category>
		<category><![CDATA[aer]]></category>
		<category><![CDATA[energie]]></category>
		<category><![CDATA[energie gratuita]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[viata eco]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=14178</guid>
		<description><![CDATA[Există unii oameni care chiar au posibilitatea intelectuală și sufletească de a lăsa ceva în urma lor. Își dedică zilele pentru a crea ceva de valoare, care să folosească generațiilor viitoare. Doi dintre...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Există unii oameni care chiar au posibilitatea intelectuală și sufletească de a lăsa ceva în urma lor. Își dedică zilele pentru a crea ceva de valoare, care să folosească generațiilor viitoare.</p>
<p style="text-align: justify">Doi dintre acești oameni se numesc Bertrand Piccard și André Borschberg. Ei sunt inițiatorii unui proiect de-a dreptul uimitor, intitulat <strong>Solar Impulse (<a title="Solar Impulse-  site" href="http://www.solarimpulse.com/en/" target="_blank">www.solarimpulse.com</a>)</strong>. Mai precis, este vorba de un avion alimentat <b>în întregime</b> cu energie solară!</p>
<div id="attachment_14187" class="wp-caption aligncenter" style="width: 600px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/solarimpulse1.jpg"><img class=" wp-image-14187 " alt="Avionul Solar Impulse" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/solarimpulse1.jpg" width="600" height="400" /></a>
<p class="wp-caption-text">Sursă foto: yoursunyourenergy.com</p>
</div>
<p style="text-align: justify">Și ca să fiu succintă, iată câteva aspecte tehnice interesante despre acest avion senzațional :</p>
<p style="text-align: justify">-          Este acoperit cu 12.000 celule solare</p>
<p style="text-align: justify">-          Este mai ușor decât un SUV</p>
<p style="text-align: justify">-          Atinge viteza de 45 mile pe oră</p>
<p style="text-align: justify">-          Poate ajunge la o înălțime de croazieră de 8.500 m</p>
<p style="text-align: justify">-          Costul realizării proiectului : 150 mil. dolari</p>
<div id="attachment_14184" class="wp-caption aligncenter" style="width: 567px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/orbiterchspacenews_blogspot_com.jpg"><img class=" wp-image-14184 " alt="Avionul Solar Impulse" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/orbiterchspacenews_blogspot_com.jpg" width="567" height="416" /></a>
<p class="wp-caption-text">Sursă foto: orbiterchspacenews.blogspot.com</p>
</div>
<p style="text-align: justify">Pe scurt, acest proiect a dus călătoria la un alt nivel! Să poți călători rapid în jurul lumii, fără a consuma petrol și fără a polua este ceva minunat…</p>
<p style="text-align: justify">Trăsătura cheie a acestui avion ultra-ușor este capabilitatea de a zbura zi și noapte <strong>fără carburant</strong>. Provocările acestui proiect au fost legate de știința materialelor, managementul energiei și interfața om- mașinărie. Ceea ce s-a urmărit a fost dezvoltarea tehnologiilor independete de energie provenită din surse fosile. Practic, echipa Solar Impulse a dorit să arate lumii că dacă îți dorești, se poate!</p>
<div id="attachment_14195" class="wp-caption aligncenter" style="width: 602px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/2013_12_20_BPFlightSimualtion_Revillard_02.jpg"><img class=" wp-image-14195 " alt="Simulare zbor Solar Impulse" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/2013_12_20_BPFlightSimualtion_Revillard_02.jpg" width="602" height="403" /></a>
<p class="wp-caption-text">Sursă foto: solarimpulse.com</p>
</div>
<p>“Our airplane is not designed to carry passengers, but to carry a message.”- “Avionul nostru nu este menit să transporte pasageri, ci să transmită un mesaj.”  - Bertrand Piccard</p>
<p style="text-align: justify">“From the very start of the project, we understood that our primary goal was to save energy.” &#8211; “Încă de la începutul proiectului, am înțeles că țelul nostru principal este economisirea de energie.”- André Borschberg</p>
<div id="attachment_14189" class="wp-caption aligncenter" style="width: 301px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/wattnow_org.jpg"><img class="size-full wp-image-14189" alt="Avionul Solar Impulse" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/wattnow_org.jpg" width="301" height="168" /></a>
<p class="wp-caption-text">Sursă foto: wattnow.org</p>
</div>
<div id="attachment_14185" class="wp-caption aligncenter" style="width: 301px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/powerclouds_com.jpg"><img class="size-full wp-image-14185" alt="Avionul Solar Impulse" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/powerclouds_com.jpg" width="301" height="168" /></a>
<p class="wp-caption-text">Sursă foto: powerclouds.com</p>
</div>
<div id="attachment_14183" class="wp-caption aligncenter" style="width: 286px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/blog_worldwatheronline_com.jpg"><img class="size-full wp-image-14183" alt="Avionul Solar Impulse" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2014/01/blog_worldwatheronline_com.jpg" width="286" height="176" /></a>
<p class="wp-caption-text">Sursă foto: blog.worldweatheronline.com</p>
</div>
<p style="text-align: justify"><a title="Solar Impulse- video" href="http://www.solarimpulse.com/en/multimedia/videos/#.UtEFlrQWCYQ" target="_blank">Intrați aici</a> pentru a viziona câteva videoclipuri cu avionul Solar Impulse.</p>
<p style="text-align: justify">Când văd astfel de proiecte creative, îndrăznețe și curate, mi se face poftă de călătorie și de cunoaștere, și nu pot decât să sper că nepoții sau chiar copiii mei vor avea la îndemână astfel de servicii de care să se bucure.</p>
<p style="text-align: justify">Bibliografie:</p>
<p style="text-align: justify">-www.solarimpulse.com</p>
<p style="text-align: justify">- GDF Suez- revista Oxygen (nr. 17, 2013)</p>
<p style="text-align: justify">- www.yoursunyourenergy.com</p>
<p style="text-align: justify">
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-141790"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/un-impuls-solar-care-te-face-sa-zbori/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>România, pe locul 16&#8230;</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/romania-pe-locul-16</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/romania-pe-locul-16#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 22 Nov 2013 05:28:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ioana Stoicescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Comunicate de presa]]></category>
		<category><![CDATA[aer]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[index de performanta]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[schimbari climatice]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=13623</guid>
		<description><![CDATA[Cât de performantă este România la capitolul măsuri pentru prevenirea schimbărilor climatice? Nu foarte&#8230; Iată câteva informații de ultimă oră, furnizate de către Fundația Terra Mileniul III: &#8220;Varșovia, București, 18.11.2013 România ocupă locul...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Cât de performantă este România la capitolul <em>măsuri pentru prevenirea schimbărilor climatice</em>? Nu foarte&#8230; Iată câteva informații de ultimă oră, furnizate de către <a title="terra milleniul trei" href="http://terramileniultrei.ro/" target="_blank">Fundația Terra Mileniul III</a>:</p>
<p style="text-align: justify">&#8220;<i>Varșovia, București, 18.11.2013</i></p>
<p style="text-align: justify">România ocupă locul 16 din 58 într-un clasament al statelor din perspectiva măsurilor luate împotriva schimbărilor climatice. <strong>Indexul de Performanță în Schimbări Climatice</strong> <strong>2014</strong> (CCPI 2014) a fost lansat astăzi de Germanwatch și Rețeaua de Acțiune pentru Climă &#8211; Europa (CAN Europe) în cadrul Conferinței Naţiunilor Unite privind schimbările climatice – COP 16 de la Varșovia, Polonia.</p>
<p style="text-align: justify">Potrivit CCPI 2014, țara noastră se plasează în clasament pe o poziție mai bună decât în anii trecuți (18 în 2013, 28 în 2012), însă acest lucru se datorează și regresului înregistrat de alte state.</p>
<p style="text-align: justify">Dintre cei 15 indicatori evaluați, cel mai bun scor a fost obținut la capitolul <strong>”Tendințe în Eficiență”</strong>, unde se evaluează structura și eficiența sistemului energetic și a mixului energetic, unde România s-a clasat pe poziția a 4-a, la fel ca anul anterior. La polul opus, <strong>cel mai prost rezultat înregistrat a fost la capitolul ”Politici Climatice Naționale”</strong>, unde ocupăm locul 42. O altă ”bilă neagră” este indicatorul”Emisii provenite din Transportul Rutier”, unde România se situează tot pe locul 42.</p>
<p style="text-align: justify">CCPI 2014 a evaluat și ordonat 58 de state, analizând nivelul de emisii și politicile naționale în domeniile conexe. Cele 58 de state sunt, împreună, responsabile pentru peste 90% din emisiile de CO2 generate la nivel global. Indexul este realizat anual și măsoară performanțele statelor lumii în ceea ce privește măsurile luate pentru reducerea emisiilor și combaterea schimbărilor climatice.</p>
<p style="text-align: justify"><b>Danemarca, în topul statelor cu performanțe climatice</b></p>
<p style="text-align: justify">Rezultatele arată că emisiile de gaze cu efect de seră din lume au atins un nou nivel maxim și nicio țară nu face eforturi susținute pentru a proteja clima, chiar dacă s-a înregistrat o încetinire ușoară a ritmului de creștere a nivelului global de emisii.</p>
<p style="text-align: justify">Primele 3 poziții ale Indexului au rămas și anul acesta neocupate, din cauza absenței unor măsuri ambițioase care să oprească creșterea temperaturii globale la pragul de 2 grade Celsius. <b>Danemarca</b> și-a menținut locul 4 în clasament, fiind în situația excepțională de a-și fi îmbunătățit toți indicatorii față de anul precedent. <b>Marea Britanie</b> ocupă locul 5 în clasament (față de 10, anul anterior), grație unei reduceri de emisii de 15% în ultimii cinci ani și a îmbunătățirii eficienței energetice, iar <b>Portugalia</b> se situează pe locul 6 (față de 7, anul anterior).</p>
<p style="text-align: justify">”Cel mai recent raport al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) arată că politicile actuale ale statelor lumii nu sunt suficient de ambițioase pentru a menține ritmul creșterii emisiilor sub pragul de 2 grade Celsius”, a declarat Wendel Trio, directorul Rețelei de Acțiune pentru Climă Europa (CAN Europa).</p>
<p style="text-align: justify"><b>Australia și Japonia, dezinteresate de protecția climei</b></p>
<p style="text-align: justify">”Uniunea Europeană și statele membre, deși sunt poziționate în topul clasamentului, trebuie să-și respecte angajamentele și să se asigure că vor fi adoptate ținte mai ambițioase după anul 2020. O astfel de abordare va putea determina statele lumii să acționeze, în pofida politicilor nocive ale Australiei și Japoniei”, a menionat Trio.</p>
<p style="text-align: justify">Canada și Australia au luat cele mai slabe măsuri de a-și reduce emisiile, deși sunt printre cele mai emitente state industrualizate. După schimbările la nivelul Guvernului, situația politicilor climatice din Australia s-a înrăutățit față de anii precedenți, statul ajungând de pe locul 51 pe 57. Canada nu arată nicio intenție de a-și ameliora politicile și a stagnat pe locul 58. Numai Iran (59), Kazakhstan (60) și Arabia Saudită (61) stau mai prost în clasament.</p>
<p style="text-align: justify">Pentru prima oară, Germania a ieșit din primele zece poziții, ajungând de pe locul 8 pe 19, fiind unul dintre marii pierzători ai Indexului. Motivul principal este evaluarea negativă a politicilor germane realizată de experții naționali. În același timp, situația țării care găzduiește Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, Polonia, este una dintre cele mai proaste din UE. Polonia a urcat o poziție ajungând pe locul 45 datorită unui ușor trend pozitiv privind energia din surse regenerabile.</p>
<p style="text-align: justify">Cei mai mari emitenți la nivel mondial &#8211; China  și SUA &#8211; se poziționează în jumătatea inferioară a clasamentului.</p>
<p><b>Despre </b><b>CCPI</b><b></b></p>
<p><b>Indexul de Performanță în Schimbări Climatice</b> este un instrument creat pentru a crește transparența în privința politicilor climatice internaționale. Scopul său este să pună presiune politică și socială pe statele care au eșuat, până în prezent, să ia măsuri ambițioase pentru protejarea climei. Indexul evaluează performanța în protejarea climei a 58 de state care sunt responsabile, împreună, pentru peste 90% din emisiile de CO2 asociate sectorului energetic.</p>
<p style="text-align: justify"><b>Climate Change Performance Index 2014</b> este dispoibil la <a title="germanwatch ccpi index" href="www.germanwatch.org/en/ccpi" target="_blank">www.germanwatch.org/en/ccpi </a>&#8220;</p>
<div id="attachment_13624" class="wp-caption aligncenter" style="width: 827px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/11/CCPI-2014_Index.jpg"><img class=" wp-image-13624   " alt="Index CCPI 2014" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/11/CCPI-2014_Index.jpg" width="827" height="561" /></a>
<p class="wp-caption-text">Index CCPI 2014</p>
</div>
<div id="attachment_13626" class="wp-caption aligncenter" style="width: 625px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/11/page-0.jpg"><img class=" wp-image-13626   " alt="Romania- scor la nivel de tara" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/11/page-0.jpg" width="625" height="883" /></a>
<p class="wp-caption-text">Romania- scor la nivel de tara</p>
</div>
<p>&nbsp;</p>
<div id="attachment_13627" class="wp-caption aligncenter" style="width: 614px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/11/page-1.jpg"><img class=" wp-image-13627 " alt="Romania- scor la nivel de tara" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/11/page-1-1024x495.jpg" width="614" height="297" /></a>
<p class="wp-caption-text">Romania- scor la nivel de tara</p>
</div>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-136240"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/romania-pe-locul-16/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bolile respiratorii și copiii</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/bolile-respiratorii-si-copiii</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/bolile-respiratorii-si-copiii#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 17 Aug 2013 07:06:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sinziana Buliga</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[aer]]></category>
		<category><![CDATA[astm]]></category>
		<category><![CDATA[boli pulmonare]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[om]]></category>
		<category><![CDATA[poluanti]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=12191</guid>
		<description><![CDATA[Bolile respiratorii, cum ar fi astmul şi alergiile, sunt cauzate de diferiţi factori, în diferite combinaţii. Aceştia sunt legaţi de fondul genetic şi stilul de viaţă al unei persoane, precum şi de mediul...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Bolile respiratorii, cum ar fi astmul şi alergiile, sunt cauzate de diferiţi factori, în diferite combinaţii. Aceştia sunt legaţi de fondul genetic şi stilul de viaţă al unei persoane, precum şi de mediul în care trăiește. De exemplu, cei care au un <em>bagaj genetic predispus</em> şi care sunt <em>expuşi la factorii de mediu poluanţi</em>, au mai multe şanse de a dezvolta o boala cum ar fi astmul.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/asthma_1349714c.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-12196" alt="boli respiratorii la copii" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/asthma_1349714c-300x187.jpg" width="300" height="187" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">În timp ce anumite cauze sunt responsabile pentru o boală, declanşatorii sunt factorii care aduc sau agravează simptomele. De exemplu, <em>poluarea aerului nu poate fi responsabilă pentru cauzarea astmului în mod direct, dar este în mod clar un declanşator care precipită atacurile de astm la copiii care au deja această boală</em>.</p>
<p style="text-align: justify;">Factorii de mediu, cum ar fi fumul de tutun, contribuie, de asemenea, la declanşarea bolii alergice, a astmului şi a altor boli respiratorii. Astmul afectează aproximativ de două ori mai mulţi băieţi decât fete în copilăria timpurie, dar mai târziu în viaţă,  un număr mai mare de fete sunt afectate. <i></i></p>
<p style="text-align: justify;">Multe boli care apar în copilărie sau în timpul vieţii îşi pot avea originile în perioada de dezvoltare din uter sau foarte devreme, în copilărie. Daca o mamă fumează în timpul sarcinii,  îşi expune copilul la fumul de tutun, care are efecte negative asupra dezvoltării pulmonare.  În plus, infecţiile respiratorii în primii ani din viaţă pot avea consecinţe pentru adulţi, afectându-le  funcţia pulmonară.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/Pregnant-Smoking.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-12195" alt="boli respiratorii la copii" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/Pregnant-Smoking-300x199.jpg" width="300" height="199" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Există dovezi clare că poluarea aerului este asociată cu simptome respiratorii supărătoare la copii, dar este mai puţin clar dacă poluanţii specifici sunt direct responsabili. Poluanţi ai aerului care pot afecta sănătatea copiilor sunt <em>pulberile în suspensie, ozonul, dioxidul de azot şi dioxidul de sulf</em>. Aceasta poluare este legată în principal de<em> traficul rutier sau procesele industriale</em>. Poluarea aerului, datorată în special particulelor în suspensie şi ozonului, poate declanşa atacuri de astm şi poate agrava, de asemenea, alte simptome respiratorii, cum ar fi respiraţia şuierătoare.</p>
<p style="text-align: justify;">În Europa, polenul de la diferite specii de plante este responsabil pentru 10-20% din alergii.  Schimbările climatice globale ar putea provoca unele specii de plante să se răspândească în noi regiuni şi să îşi extindă sezonul de polen, dar nu este clar în ce măsură acest lucru ar afecta bolile alergice.</p>
<p style="text-align: justify;"><i><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/baby-cold.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-12192" alt="boli respiratorii la copii" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/baby-cold.jpg" width="300" height="250" /></a></i></p>
<p style="text-align: justify;">Poluarea aerului de interior poate fi mult mai gravă decât cea în aer liber. Calitatea aerului interior poate fi afectată de poluarea aerului de afară, dar şi de poluanţii din interior, cum ar fi fumul de tutun, produsele de gătit şi cei eliberaţi din materialele de construcţii şi produsele de curăţat. Acestea pot fi agravate de schimbul ineficient cu aerul exterior. Alţi factori care pot contribui la poluare sunt locuinţele umede, prezenţa animalelor de companie, utilizarea combustibililor pentru încălzire şi gătit, precum şi substanţele chimice emise de materialele de construcţii. Atunci când copiii petrec timp în alte locuri decât acasă, cum ar fi grădiniţe sau şcoli, ei sunt expuşi la poluanţi similari cu cei găsiţi în mediul de acasă: fumul de tutun, mucegaiuri, gaze de ardere, produse de curăţare, materiale de construcţii.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/nebulizer-main-Asthma-in-children.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-12194" alt="boli respiratorii la copii" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/nebulizer-main-Asthma-in-children-300x199.jpg" width="300" height="199" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Poluarea aerului va atrage cu sine și declanșarea sau agravarea diverselor boli respiratorii la oameni în general, însă micuții vor fi mereu mai afectați decât adulții. Să căutăm să le oferim mai mult naturalul și mai puțin antropicul. Să fim responsabili pentru sănătatea lor!</p>
<p style="text-align: justify;">Sursă informații: <a href="http://www.greenfacts.org/en/respiratory-diseases/index.htm">greenfacts.org</a></p>
<p style="text-align: justify;">Surse fotografii: <a href="http://www.telegraph.co.uk/health/healthnews/9785693/Thousands-of-childrens-asthma-inhalers-make-condition-worse.html">telegraph.co.uk</a>, <a href="http://www.topnews.in/health/smoking-affects-pregnant-women-children-say-experts-218045">topnews.in</a>, <a href="http://www.healthspablog.org/children-health/asthma-in-children-treat-them-the-right-way">healthspablog.org</a>, <a href="http://www.medindia.net/news/Children-With-Lung-Disease-at-Risk-of-Serious-Illness-Because-of-Unhygienic-Daycare-74604-1.htm">medindia.net</a>, <a href="http://www.cbc.ca/news/canada/montreal/story/2011/06/03/respiratory-health-children-montreal-mould-moisture.html">cbc.ca</a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-121920"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/bolile-respiratorii-si-copiii/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Un obicei prost, cu miros de cauciuc ars</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/un-obicei-prost-cu-miros-de-cauciuc-ars</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/un-obicei-prost-cu-miros-de-cauciuc-ars#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 12 May 2013 08:25:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ioana Stoicescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[aer]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[mediu inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[poluare]]></category>
		<category><![CDATA[responsabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=10203</guid>
		<description><![CDATA[Într-una din zilele lunii martie, trecând cu mașina prin comuna Domnești, IF (nu departe de București), văd multe grupuri vesele adunate ‘la poartă’ (majoritatea tineret), sărbătorind ceva. Gălăgie multă în fața gospodăriilor, muzică,...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Într-una din zilele lunii martie, trecând cu mașina prin comuna Domnești, IF (nu departe de București), văd multe grupuri vesele adunate ‘la poartă’ (majoritatea tineret), sărbătorind ceva. Gălăgie multă în fața gospodăriilor, muzică, semințe și chiote. Dar nu acestea constituiau principala modalitate de a sărbători&#8230; Elementul central de sărbătoare era&#8230; o anvelopă de cauciuc, în flăcări! Așadar, cel puțin 15 gospodării (asta doar pe bucata de stradă parcursă de mine) aveau la poartă un grup de oameni ce se afumau în jurul unei anvelope, de bunăvoie! Dacă pe unii îi deranjează fumul de țigară, pe acești tineri nu îi deranja absolut deloc mirosul groaznic generat de arderea cauciucului!</p>
<p style="text-align: justify;">Dacă n-ați avut ‘prilejul’ să ‘degustați’ mirosul de cauciuc ars, nu pot să vă descriu în cuvinte cât de oribil este. Parcă îi simți negreala în adâncul plămânilor! Cu geamurile închise la mașină, tot nu am scăpat de duhoare timp de zeci de minute după ce am trecut de <i>strada iadului.</i> De bombănit, i-am bombănit pe inconștienți până am ajuns acasă.</p>
<p style="text-align: justify;">După căutări pe Google cu privire la acest misterios și prost obicei, am găsit doar câteva site-uri de știri din Republica Moldova, aflând că în unele regiuni ale țării se practică arderea de anvelope în seara de Înviere. Conform  <a href="http://social.moldova.org/">http://social.moldova.org</a>, <em>aspectul tradiţional al acestui ritual cunoscut sub numele de „Denii” a comportat de-a lungul timpului un mesaj de purificare prin organizarea unor ruguri care foloseau material lemnos şi resturi vegetale.</em></p>
<p style="text-align: justify;">Iată comentariul primarului unei comune din Rep. Moldova:</p>
<p style="text-align: justify;"><em>În fiecare an, în ajun de Paşti, ne confruntăm cu o problemă serioasă ce vizează mai multe domenii – aşa numitele denii. La noi a intrat în modă că mulţi adună din timp anvelope uzate şi în seara din ajunul Paştelui le aprind şi le dau drumul arzânde din vârful dealului spre Nistru. De la aceste anvelope se aprinde iarba uscată, arbuştii şi copacii. Câteva zile atmosfera rămâne îmbâcsită de mirosul gazelor nocive eliminate de cauciucul ars. Asta în cel mai bun caz, fiindcă de la asemenea trăsnăi ne putem alege cu urmări şi mai grave. Noi încercăm să contracarăm această modă periculoasă, dar nu am reuşit s-o dezrădăcinăm pe deplin. Din discuţiile cu alţi colegi am înţeles că problema este actuală pentru majoritatea localităţilor. Iată de ce ar fi bine, cred eu, ca ziarul s-o abordeze într-un mod complex. Adică să scrie despre esenţa obiceiului de a aprinde ruguri în ajunul Paştelui, cât de acceptabil din punct de vedere al credinţei noastre, dar şi al legii este acest obicei şi mai ales modul cum este interpretat el acum la noi, ce responsabilităţi există pentru eventualele urmări neplăcute.</em></p>
<p style="text-align: justify;" align="right"><em>Mihai Gotornicean, primarul comunei Lalova</em></p>
<p style="text-align: justify;" align="right">Întregul articol (în care li se explică frumos tinerilor originea și semnificația inițială a obiceiului, precum și faptul că arderea anvelopei e o adaptare nefericită a vechilor tradiții) poate fi accesat aici: <a href="http://www.cuvintul.md/article/3094/" target="_blank">http://www.cuvintul.md/article/3094/</a></p>
<div id="attachment_10204" class="wp-caption aligncenter" style="width: 529px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/cuvintul_md.jpg"><img class="size-full wp-image-10204" alt="Arderea anvelopelor. Sursă: www.cuvintul,md" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/cuvintul_md.jpg" width="529" height="353" /></a>
<p class="wp-caption-text">Arderea anvelopelor. Sursă: www.cuvintul,md</p>
</div>
<p style="text-align: justify;">Cum toate comunicatele întâlnite se referă la un obicei tipic cetățenilor Republicii Moldova, mă întreb care este situația la noi în țară, având în vedere că arderea anvelopelor se practică chiar în apropiere de București. Și care este motivul? Voi ați fost martori la vreo astfel de manifestare, dragi cititori? Vrem să aflăm opinia voastră.</p>
<div id="attachment_10205" class="wp-caption aligncenter" style="width: 250px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/ecomagazin.jpg"><img class="size-full wp-image-10205" alt="Arderea anvelopelor. Sursă: ecomagazin.ro" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/ecomagazin.jpg" width="250" height="165" /></a>
<p class="wp-caption-text">Arderea anvelopelor. Sursă: ecomagazin.ro</p>
</div>
<p style="text-align: justify;">Conform specialiștilor, prin arderea liberă a anvelopelor se emană în atmosferă 23 substanţe chimice periculoase (dintre care 8 sunt cancerigene). Printre acestea se numără monoxidul de carbon, oxizi de sulf și de azot, dioxine, furani, metale grele, benzen şi hidrocarburi aromatice policiclice (HAP). Așadar, respirarea fumului negru nu poate fi decât de-a dreptul nocivă, putând cauza boli ale sistemului respirator și ale sistemului nervos. <b>Oameni buni, cu focul- dar mai ales cu fumul, nu e de joacă!</b></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-102040"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/un-obicei-prost-cu-miros-de-cauciuc-ars/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Despre eclipsa parțială de lună: 25 aprilie 2013</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/despre-eclipsa-partiala-de-luna-25-aprilie-2013</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/despre-eclipsa-partiala-de-luna-25-aprilie-2013#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 27 Apr 2013 08:00:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Gabriela Morosanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[aer]]></category>
		<category><![CDATA[astronomie]]></category>
		<category><![CDATA[eclipsa]]></category>
		<category><![CDATA[eclipsa partiala de luna]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[luna]]></category>
		<category><![CDATA[perigeu]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=9753</guid>
		<description><![CDATA[Acum două zile, pe 25 Aprilie 2013, a avut loc una dintre cele trei eclipse parțiale ce au fost prevăzute de astrofizicieni  pentru anul curent. Eclipsa a putut fi văzută din București în...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Acum două zile, pe 25 Aprilie 2013, a avut loc una dintre cele trei eclipse parțiale ce au fost prevăzute de astrofizicieni  pentru anul curent. Eclipsa a putut fi văzută din București în jurul orei 23, când Pământul a umbrit-o în stânga sus pe mai puțin de un sfert din suprafața vizibilă a ei, iar maximul ei s-a înregistrat la ora 23:07. Eclipsa parțială de lună nu este un eveniment foarte spectaculos, dar dacă poate fi observată din locul în care ne aflăm și cerul nu este poluat luminos, pentru a se vedea astrul în toată luminozitatea lui, peisajul ceresc este extraordinar.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/04/DSCF4518.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-9754" alt="DSCF4518" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/04/DSCF4518.jpg" width="4288" height="3216" /></a></p>
<p style="text-align: justify"><strong>Dar ce este o eclipsă parțială de Lună?</strong></p>
<p style="text-align: justify">Acest fenomen apare atunci când o mică parte din suprafața lunii este umbrită de Pământ. Viteza Lunii prin umbra Pământului este de un kilometru pe secundă (3600 km/h), și trecerea poate dura în total aproape 107 minute. Totuși timpul de la primul contact al Lunii cu conul de umbră al Pământului până la ultimul contact este mult mai mare, putând dura chiar și 6 ore. Faza în care se află astrul este cea de Lună Plină, iar aceasta împreună cu Pământul și Soarele trebuie să se afle aproximativ pe aceeași linie imaginară.</p>
<p style="text-align: justify">De această dată, eclipsa a fost de scurtă durată, dar a stat suficient de mult în umbra Pământului pentru a o putea surprinde în câteva imagini. În mare parte dintre ele putem sesiza că Luna, chiar și în sectorul de nord-vest umbrit, este vizibilă, aceasta datorându-se refracției razelor de lumină captate de suprafața ei și retrimise spre Pământ. Dacă planeta noastră nu ar avea atmosferă, atunci nu ar mai apărea sectorul umbrit al lunii nici măcar cu o culoare închisă, ci ar deveni total invizibil.  Un alt factor care a contribuit la crearea posibilității ca Luna să poată fi bine observată, cu tot cu sectorul umbrit, este distanța dintre aceasta și Pământ, foarte aproape de perigeu, când astrul se apropie destul de mult de Pământ, pentru ca umbra acestuia să se proiecteze pe o suprafață considerabilă din discul lunar. Nu în ultimul rând, Eclipsa din 25 Aprilie 2013 este a doua eclipsă parțială de lună de scurtă durată, de la începutul secolului 21 până în prezent.</p>
<p style="text-align: justify">Sperăm că și cititorii noștri au surprins Luna în timpul eclipsei, chiar și printr-o aruncătură de privire și vă anunțăm că pe data de 25 Mai 2013 va fi o a doua eclipsă de Lună din acest an, de această dată eclipsă parțial-penumbrială.  Dacă nu ati avut ocazia să o vedeti, va propunem noi cateva imagini.</p>
<p><a href='https://greenly.ro/aer/despre-eclipsa-partiala-de-luna-25-aprilie-2013/attachment/dscf4518' title='DSCF4518'><img width="150" height="150" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/04/DSCF4518-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="DSCF4518" /></a><br />
<a href='https://greenly.ro/aer/despre-eclipsa-partiala-de-luna-25-aprilie-2013/attachment/dscf4538' title='DSCF4538'><img width="150" height="150" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/04/DSCF4538-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="DSCF4538" /></a><br />
<a href='https://greenly.ro/aer/despre-eclipsa-partiala-de-luna-25-aprilie-2013/attachment/dscf4556' title='DSCF4556'><img width="150" height="150" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/04/DSCF4556-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="DSCF4556" /></a><br />
<a href='https://greenly.ro/aer/despre-eclipsa-partiala-de-luna-25-aprilie-2013/attachment/dscf4536' title='DSCF4536'><img width="150" height="150" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/04/DSCF4536-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="DSCF4536" /></a><br />
<a href='https://greenly.ro/aer/despre-eclipsa-partiala-de-luna-25-aprilie-2013/attachment/dscf4531' title='DSCF4531'><img width="150" height="150" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/04/DSCF4531-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="DSCF4531" /></a></p>
<p style="text-align: justify">Bibliografie:</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://www.astro-urseanu.ro">www.astro-urseanu.ro, </a></p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/April_2013_lunar_eclipse">http://en.wikipedia.org/wiki/April_2013_lunar_eclipse</a></p>
<p style="text-align: justify">Autori fotografii: Mihail Mitoșeriu și Gabriela Moroșanu</p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-97540"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/despre-eclipsa-partiala-de-luna-25-aprilie-2013/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
