<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Greenly Magazine &#187; rafinarie</title>
	<atom:link href="http://greenly.ro/subiecte/rafinarie/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://greenly.ro</link>
	<description>Revista ta online de mediu</description>
	<lastBuildDate>Wed, 13 May 2026 15:56:14 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>L’or noir et la ville de Ploiești (Vème partie)</title>
		<link>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-veme-partie</link>
		<comments>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-veme-partie#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 19 Sep 2015 12:03:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Message dans une bouteille]]></category>
		<category><![CDATA[exploatare]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[modernizare]]></category>
		<category><![CDATA[nationalizare]]></category>
		<category><![CDATA[Partidul Comunist]]></category>
		<category><![CDATA[rafinarie]]></category>
		<category><![CDATA[refacere]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Uniunea Sovietica]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15955</guid>
		<description><![CDATA[La qualité du pétrole roumain n’a pas été appréciée seulement par les allemands, mais aussi par les russes. Immédiatement après la fin de la Seconde Guerre Mondiale, le processus de reconstruction des raffineries...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">La qualité du pétrole roumain n’a pas été appréciée seulement par les allemands, mais aussi par les russes. Immédiatement après la fin de la Seconde Guerre Mondiale, le processus de reconstruction des raffineries roumaines a commencé avec l’aide désintéressé et amical de l’Union Soviétique, selon les mots du Parti Communiste à l’époque, dirigé par Gheorghe-Gheorgiu Dej. Le fait que plus de deux tiers de la production roumaine de pétrole était exportée sans cesse dans la Russie n’avait, bien sur, aucune relation avec l’aide soviétique…</p>
<p style="text-align: justify">Cependant, la Roumanie n’a réussi de revenir au niveau de la production antérieur à la Seconde Guerre Mondiale qu’en 1953, et les causes majeures de cette performance négative etaient le manque des outils modernes de forage et d’extraction, l’usure des installations existantes et l’isolation économique et politique de plus en plus accentuée de la Roumanie sous la domination de l’Union Sovietique. La nationalisation des entreprises pétrolières roumaines et étrangères a été réalisée, en assurant ainsi un contrôle sovietique absolu sur l’économie roumaine en général.</p>
<p style="text-align: justify">Au début, les raffineries de Ploiești ont été regroupées, avec tous les objectifs pétroliers de la Munténie et de l’Olténie, sous la direction de l’Entreprise Pétrolière « Muntenia », afin de passer dans le patrimoine de l’Etat par la nationalisation de 1948 et l’incorporation dans les sociétés SovRom (entre 1950 et 1955). La réorganisation des activités de l’industrie du pétrole a été réalisée sur des nouvelles bases et avec des nouvelles institutions coordinatrices, selon le modèle soviétique.</p>
<p style="text-align: justify">Nous devons nous rendre compte du fait que, même sans les méthodes modernes et performantes de l’Occident, la Roumanie avait réussi dans ces temps d’occuper la deuxième place mondiale dans l’extraction du pétrole et la troisième dans l’exportation. Les raisons devant ces réussites sont l’accent mis sur la découverte des nouveaux gisements et, particulièrement à l’époque des SovRoms, l’exploitation agressive, intensive et irrationnelle des ressources de pétrole, anciennes ou récentes, ce qui a conduit à une grave détérioration de ces ressources.</p>
<p style="text-align: justify">Le processus de reconstruction et modernisation des raffineries de Ploiești n’a pas été affecté par le changement de pouvoir de 1965, quand Nicolae Ceaușescu succède à la tète du pays, après la mort de Gheorghe Gheorghiu-Dej.</p>
<p style="text-align: justify">Ces processus doit être jugé correctement. L’époque entre1944 et 1949 correspond à la période de  réparation des dommages de la guerre et aussi à la disparition des petites raffineries (« les fabriques de gaz »),  et, jusqu’en 1960, les raffineries restées sur place ont développé leurs capacités de production. Apres cet an, apparaissent les grandes raffineries, qu’on rencontre encore aujourd&#8217;hui dans la structure de l’industrie pétrolière roumaine, et qui étaient capables, a ce moment-la, d’assurer un rendement satisfaisant et des produits de bonne qualité.</p>
<p style="text-align: justify">Jusqu&#8217;à 1990, elles ont été modernisées aux standards mondiaux, d’une manière graduelle, afin d’atteindre un niveau technologique proche de celui des raffineries des Etats Unis ou du Japon.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Sources bibliographiques:</strong></p>
<ol>
<li>Ivănuş, Ghe., 2004, <i>Istoria petrolului în România</i>, Ed. Agir, Bucureşti</li>
<li><a href="http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-cincea">h</a>ttp://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-cincea\</li>
<li><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceausescu">http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceausescu</a></li>
</ol>
<p style="text-align: justify"><strong>Source photo:</strong><a href="http://www.panoramio.com/photo_explorer#view=photo&amp;position=72&amp;with_photo_id=17209611&amp;order=date_desc&amp;user=250766"> Panoramio – Fotografie realizata de Pop Liviu Stefan</a></p>
<p style="text-align: justify"><strong><em>Article written by Alexandra Petre and translated by Mihail Andreas Mitoseriu.</em></strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-159560"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-veme-partie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>L&#8217;or noir et la ville de Ploiesti (IIIème partie)</title>
		<link>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-iiieme-partie</link>
		<comments>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-iiieme-partie#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2015 10:45:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Message dans une bouteille]]></category>
		<category><![CDATA[al doilea razboi mondial]]></category>
		<category><![CDATA[Astra]]></category>
		<category><![CDATA[Creditul Minier]]></category>
		<category><![CDATA[Lazar Edeleanu]]></category>
		<category><![CDATA[oil]]></category>
		<category><![CDATA[oleoduct]]></category>
		<category><![CDATA[primul razboi mondial]]></category>
		<category><![CDATA[rafinarie]]></category>
		<category><![CDATA[Teleajan]]></category>
		<category><![CDATA[Vega]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15865</guid>
		<description><![CDATA[La raffinerie édifiée par les frères Mehedinteanu a été suivie par d&#8217;autres, au début à Ploiesti, puis dans tout le département Prahova et, finalement, partout dans la Roumanie. À la fin de la...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify"><span style="color: #993366">La raffinerie édifiée par les frères Mehedinteanu a été suivie par d&#8217;autres, au début à Ploiesti, puis dans tout le département Prahova et, finalement, partout dans la Roumanie. À la fin de la même année, Ed Madasch a édifié une autre raffinerie dans la Banlieue Rudului, et, en 1860, Gheorghe Sfetescu construit un troisième tel établissement dans la Banlieue Sfantu Sava. En 1862 et 1865, encore d&#8217;autres raffineries apparaissent à Ploiestiori. Unes de ces raffineries ont une existence assez éphémère, mais d&#8217;autres ont continué de fonctionner pour longtemps (en 1900 il y a déjà 20 raffineries à Ploiesti), assurant l&#8217;alimentation avec du pétrole lampant, pour l&#8217;éclairage public à Bucarest (Bucarest était la première ville du monde qui a utiliser l&#8217;éclairage avec du pétrole lampant) et puis a Ploiesti, Buzau, Targoviste, Galati, etc., passant en suite à la production des substances plus complexes.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/05/1.png2.jpg"><img class="alignright size-full wp-image-15852" alt="1.png" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/05/1.png2.jpg" width="218" height="300" /></a></span></p>
<p style="text-align: justify">Les raffineries Rafov, Orion, Teleajan, Vega, Astra, Standard, Colombia et d&#8217;autres étaient remplacées au début a l&#8217;extérieur de la ville. En 1889, le premier oléoduc est construit en Roumanie, liant les villes de Ploiesti et Campina (longueur de 30 km et diamètre de 15 centimètres). Dans les années suivants, des grands oléoducs de l&#8217;Etat (Ploiesti-Constanta, Ploiesti-Giurgiu) ou privés sont aussi construits.</p>
<p style="text-align: justify">Apres des nombreuses transformations au cours des deux guerres mondiales, les raffineries Astra, Teleajan, Vega et Creditul Minier font encore partie du paysage de la vile de Ploiesti. Astra occupe le même endroit, au sud de la ville, étant édifiée en 1910 avec l&#8217;aide du capital anglais et néerlandais, devenant puis la plus grande raffinerie roumaine entre 1930 et 1962. En 1948, elle a été réunie avec la raffinerie Orion, qui était sa voisine directe, et aussi avec deux autres raffineries plus petites, Norris et Lumina, afin de devenir la Raffinerie no. 1, avec un  changement de nom qui reflétait l&#8217;objectif du régime communiste – l&#8217;effacement du passe.</p>
<p style="text-align: justify">La Raffinerie Américano-roumaine provient de la même période que la raffinerie Astra, et représente le début d&#8217;une entreprise très bien connue, même aujourd&#8217;hui par les habitants de Ploiesti, sous le nom de la Raffinerie Teleajan. Néanmoins, à nos jours, cette raffinerie porte le nom de Lukoil.</p>
<p style="text-align: justify">La Société Vega, crée par l&#8217;Entreprise Concordia en 1905, à l&#8217;aide du capital allemand, décide rapidement, sous la direction de Titu Maiorescu, de bâtir une raffinerie sur un terrain au sud de Ploiesti. Elle devient opérationnelle à la fin de l&#8217;année 1905 et devient fameuse pour raison de son directeur, Lazar Edeleanu, un chimiste roumain qui avait inventé, recherche et implémenté un procédée de raffinage du pétrole lampant, en employant du dioxyde de souffre, procédée qui est utilisé partout dans le monde.</p>
<p style="text-align: justify">Aussi en 1905 prend naissance la raffinerie Creditul Minier – aujourd&#8217;hui nommée Brazi – qui a représenté un moment important dans l&#8217;évolution du secteur pétrolier en Roumanie. Située a l&#8217;extérieur de la ville, dans la commune de Brazi, elle était équipée avec les plus modernes technologies. En 1938-1939, elle produit pour la première fois dans l&#8217;Europe l&#8217;isooctane.</p>
<p style="text-align: justify">Pendant la première guerre mondiale, malgré les bombardements allemands contre la ville de Ploiesti (évacuée par l&#8217;Armée roumaine), les dommages subis par les raffineries sont réduits et les installations sont rapidement réparées, continuant leurs activités normales. Raffineries de l’époque entre les deux guerres mondiales sont assez nombreuses et ont une dynamique impressionnante, comptant au même temps des grandes unités de production et aussi des raffineries plus petites, capables de résister même avec des résultats plutôt modestes. Trois quarts de la production roumaine de pétrole provenait de seulement sept raffineries: Astra Romana, Vega, la Raffinerie Americano-roumaine, Creditul Minier, Orion et Colombia (toutes situées à Ploiesti ou dans sa proximité) et Steaua Romana à Campina. Les raffineries majeures disposaient d’une grande capacité de production, grâce aux installations de craquage thermique. En revanche, les petites raffineries restaient au niveau des « fabriques de gaz ».</p>
<p style="text-align: justify">Apres le début de la deuxième guerre mondiale (1939) et jusqu&#8217;à 1943, toute l’industrie pétrolière de la Roumanie a été liée aux accords économiques et politiques avec l’Allemagne. On a eu des nombreux accords de ce type, mais je veux présenter deux de ces ententes: celle de 29 septembre 1939, avec une durée de 5 ans, sur la base de laquelle la Roumanie exportait son pétrole en échange des armements allemands, et celle de 29 janvier 1941, concernant la production des carburants pour l’aviation, que l’Allemagne nécessitait d’une manière urgente afin d’envahir la Grèce.</p>
<p style="text-align: justify">Selon l’opinion de Winston Churchill, la ville de Ploiesti représentait la racine pivotante de la puissance allemande, capable d’offrir un soutien plus efficace qu’une simple aide militaire. En partant de ces raisonnements, il n’a fallu pas longtemps pour que les Allies élaborent des plans de bombardement aérien, et le premier tel attaque se produit dans l’après-midi de 12 juin 1942.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Sources:</strong></p>
<p style="text-align: justify">Dumitrescu, N., Stanciu, L., Zidaru, C., 1998, <em>Din </em> <em>istoria transportului ţiţeiului prin conducte în România,</em>Ed. Silex, Ploieşti</p>
<p style="text-align: justify"> Ivănuş, Ghe., 2004, <em>Istoria petrolului în România</em>, Ed. Agir, Bucureşti</p>
<p style="text-align: justify">Neacşu, M., 2008, <em>Imaginea urbană element esenţial în organizarea spaţiului: studiu de caz municipiul Ploieşti</em>, Ed. Universităţii din Bucureşti</p>
<p style="text-align: justify"> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Ploie%C8%99tiului">Wikipedia – Istoria Ploiestiului</a></p>
<p style="text-align: justify"> <a href="http://furcuta.blogspot.com/">Petroblog</a></p>
<p style="text-align: justify">Surse foto: Wikipedia – <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Raf_astra,orion.jpg">Rafinariile Astra Romana si Orion</a>, <a href="http://furcuta.blogspot.com/2009/06/prahova-valley-oil-refinerys-during-ww2.html">Petroblog</a></p>
<p style="text-align: justify"><strong><em><a href="http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-iii-a">A</a>rticle ecrit par Alexandra Petre et traduit par Mihail Mitoșeriu.</em></strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-158660"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-iiieme-partie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>L’or noir et la ville de Ploiești (deuxième partie)</title>
		<link>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-deuxieme-partie</link>
		<comments>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-deuxieme-partie#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 22 May 2015 16:49:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Message dans une bouteille]]></category>
		<category><![CDATA[distilare]]></category>
		<category><![CDATA[exploatarea titeiului]]></category>
		<category><![CDATA[export]]></category>
		<category><![CDATA[fabrica de gaz]]></category>
		<category><![CDATA[fantanar]]></category>
		<category><![CDATA[iluminat]]></category>
		<category><![CDATA[monopol de stat]]></category>
		<category><![CDATA[or]]></category>
		<category><![CDATA[rafinarie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15851</guid>
		<description><![CDATA[Comme j’ai déjà commencé vous raconter dans la première partie de cette série, des la fin du XVIIème siècle, le pétrole a été utilisé pour l’éclairage des maisons des paysans et aussi dans...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/05/1.png2.jpg"><img class="alignright size-full wp-image-15852" alt="1.png" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/05/1.png2.jpg" width="218" height="300" /></a>Comme j’ai déjà commencé vous raconter dans la <a href="http://greenly.ro/aer/credinte-despre-aer/">première partie</a> de cette série, des la fin du XVIIème siècle, le pétrole a été utilisé pour l’éclairage des maisons des paysans et aussi dans les villes, mais l’exploitation du pétrole n’est pas encore devenue une activité organisée. L’éclairage n’était pas réalisé avec des lampes et des lanternes, mais avec des tonneaux de mazout, allumés pour faire la lumière. Ce système a été utilisé pour les maisons des nobles, les rues des villes et dans les mines.</p>
<p style="text-align: justify">Pour mieux présenter l’exploitation du pétrole au temps de Matei Basarab (1632-1654), il faut mentionner que les sources d’huile ont été captées à travers des rigoles, qui débouchaient dans des réservoirs ou il était collecté avec des pots ou des chiffons. Progressivement, les habitants ont perfectionné les méthodes d’exploitation, en utilisant des fosses spéciales et, puis, des fontaines en pente ou ils enlevaient le pétrole avec des seaux. Une fosse pouvait atteindre une profondeur de 14-15 mètres, et le transport de l’huile était effectuée avec des tonneaux, des pots ou des seaux. Dans le département de Prahova, à Pacureti – Campina, dans la Valée du Teleajen et aux environs, on a découvert des fosses spéciales, couvertes en bois de chêne, des réservoirs pour le mazout et d’autres installations d’exploitation. La couverture des fosses avec du bois a été inventée pour sauver la vie des ouvriers. La profondeur des puits et des fontaines a déterminé la création des nouveaux outils, comme le <i>crivac</i> (un type de poulie) actionnée avec une corde ou une chaine. Malheureusement, beaucoup d’hommes ont perdu leur vie, étouffés par le gaz ou écrasés par l’écroulement des murs dans les fosses.</p>
<p style="text-align: justify">Libre jusqu’au milieu du XIXème siècle, l’exploitation des « chantiers » de pétrole devient un monopole de l’Etat. Par un document paru en 1792, on apprend que seulement 1/8 de la production d’un puits revient au propriétaire de l’installation, bien qu’il apporte le matériel et effectue le travail. Le reste revient au roi. La Turquie a été le principal client du pétrole roumain, et l’exportation était réalisée par les ports de Galati, Braila, Calarasi, Giurgiu et Olteniţa.</p>
<p style="text-align: justify">Le transport du pétrole de la région des Subcarpathes vers la Danube était très difficile et dangereux. Les mauvaises routes  pour les charrettes et le péril des brigands qui se trouvaient dans les forets de Vlasca et Ialomiţa empêchaient la vente du pétrole vers les turcs directement au lieu de l’exploitation, parce que les turcs, pour éviter tout danger lié au transport, achetaient le produit seulement dans les ports du Danube.</p>
<p style="text-align: justify">Les ouvriers partaient bien armés, parce que, en particulier au retour, des grandes luttes avaient eu lieu dans les forets qui couvraient la Plaine Roumaine. Ceux qui survivaient avec leur argent allaient à une église pour remercier Dieu pour la protection et puis, ils se retournaient à leurs puits afin de reprendre le difficile travail.</p>
<p style="text-align: justify">Les événements présentés ci-dessous ont continué se produire même après 1800. D’ici jusqu’au boom pétrolier du Ploiesti n’est pas loin à aller. Dans le printemps de 1856, Teodor Mehedinteanu, revenu d’un voyage d’études, apporte deux lampes avec d’huile extrait des schistes bitumineux. Encouragé par le professeur Alexe Marin et par le pharmacien Steege, il a distillé le pétrole, obtenant un gaz qui donnait plus de lumière et moins d’odeur.</p>
<p style="text-align: justify">Encouragé par le succès, il a participé  à une vente aux enchères et a obtenu la concession de l’éclairage public à Bucarest. Il a réussi de convaincre son frère, Marin, d’ouvrir une raffinerie, qu’il a commence de bâtir en décembre 1856. Construite dans la banlieue de Rafov, parmi les étangs, la première raffinerie du monde commence à fonctionner dans le printemps de 1857.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Sources:</strong></p>
<ol style="text-align: justify">
<li>Buzatu, Gh., (2009), <em>O istorie a petrolului romanesc</em>, Casa editoriala Demiurg, Iasi</li>
<li>Dumitrescu, N., Stanciu, L., Zidaru, C., (1998), <em>Din istoria transportului titeiului prin conducte in Romania</em>, Ed. Silex, Bucuresti</li>
<li>Neacsu, M., (2008), <em>Imaginea urbana element esential in organizarea spatiului: studiu de caz municipiul Ploiesti</em>, Teza de doctorat, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geografie</li>
</ol>
<p style="text-align: justify"><strong>Surse foto:</strong> <a href="http://financial-com.info/2011/03/the-crude-oil-price-started-the-week-with-strong-increase/">Financial Communique</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Crivac">Wikipedia – Crivac</a></p>
<p style="text-align: justify"><strong>Pour être au courant avec les derniers articles écrits par les rédacteurs Greenly Magazine, ou par nos collaborateurs, nous vous invitons de vous abonner à notre newsletter.</strong></p>
<p style="text-align: justify"><strong><em>Article ecrit par Alexandra Petre et traduit par Mihail Mitoșeriu.</em></strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-158520"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-deuxieme-partie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aurul negru si Ploiestiul (partea a V-a)</title>
		<link>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-cincea</link>
		<comments>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-cincea#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 14 May 2012 16:52:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Alexandra Petre</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[exploatare]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[modernizare]]></category>
		<category><![CDATA[nationalizare]]></category>
		<category><![CDATA[Partidul Comunist]]></category>
		<category><![CDATA[rafinarie]]></category>
		<category><![CDATA[refacere]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Uniunea Sovietica]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=3302</guid>
		<description><![CDATA[Calitatea petrolului romanesc a fost la fel de apreciata de rusi ca si de germani. Imediat dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial a fost demarat procesul de refacere a rafinariilor Romaniei, cu...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Calitatea petrolului romanesc a fost la fel de apreciata de rusi ca si de germani. Imediat dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial a fost demarat procesul de refacere a rafinariilor Romaniei, cu „ajutorul dezinteresat si prietenesc” al Uniunii Sovietice, dupa cum afirma Partidul Comunist de la acea vreme, condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Faptul ca mai mult de doua treimi din productia de petrol romanesc lua drumul lung si neabatut al Rusiei staliniste nu era legat catusi de putin de aceasta mana intinsa la necaz.</p>
<p style="text-align: justify;">Totusi Romania nu a reusit sa ajunga la nivelul productiei de petrol antebelice inainte de 1953, iar cauzele majore ale acestei contraperformante romanesti au fost constituite de lipsa instalatiilor de foraj-extractie moderne, uzura celor existente si de izolarea economica si politica din ce in ce mai accentuata a Romaniei, dirijata de U.R.S.S. Scopul, ce a fost atins, era nationalizarea societatilor petroliere straine si romanesti, actiune prin care controlul sovietic asupra economiei tarii noastre, in general, devenea absolut.</p>
<p style="text-align: justify;">Rafinariile din Ploiesti au fost grupate initial, alaturi de toate obiectivele petroliere  din Muntenia si Oltenia, sub conducerea Intreprinderii Petrolifere „Muntenia”, iar apoi au trecut in patrimoniul statului prin nationalizarea din 1948 si astfel s-a ajuns la incorporarea lor in bine-cunoscutele SovRom-uri (din 1950 pana in 1955). Reorganizarea activitatii industriei petroliere s-a facut pe baze noi si prin noi institutii coordonatoare, copiind modelul sovietic.</p>
<p style="text-align: justify;">Trebuie sa tinem cont ca, fara a folosi modelele occidentale performante, Romania a reusit in acele vremuri sa ocupe locul 2 in lume la extragerea de titei si locul 3 in privinta exportului. Principale cauze ale acestor realizari sunt constituite de punerea accentului pe descoperirea de noi zacaminte, dar, mai ales in perioada SovRom-urilor, de exploatarea pradalnica, intensiva si irationala a zacamintelor petroliere cunoscute si a celor nou descoperite, cu grave consecinte asupra deteriorarii lor.</p>
<p style="text-align: justify;">Procesul de refacere si imbunatatire al rafinariilor din Ploiesti nu a fost afectat de schimbarea liderului politic al Romaniei, Nicolae Ceausescu preluand conducerea tarii dupa moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, in 1965.</p>
<p style="text-align: justify;">Acest proces nu trebuie apreciat gresit.  Perioada 1944 – 1949 corespunde refacerii avariilor de razboi si disparitiei rafinariilor foarte mici („fabricile de gaz”), urmand ca rafinariile ramase sa-si dezvolte capacitatea de productie pana in 1960. Dupa acest an apar marile rafinarii, cele pe care le regasim in cea mai mare parte in structura actuala a industriei petroliere romanesti si care reuseau, la acea vreme, sa asigure un randament corespunzator si  produse de buna calitate.</p>
<p style="text-align: justify;">Ele au fost aduse pana in 1990 la inaltimea standardele mondiale, fiind modernizate si extinse treptat pentru a ajunge aproape de nivelul tehnologic al rafinariilor din S.U.A. si Japonia.</p>
<p style="text-align: justify;">Bibliografie:</p>
<p style="text-align: justify;">Ivănuş, Ghe., 2004, <em>Istoria petrolului în România</em>, Ed. Agir, Bucureşti</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceausescu">http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceausescu</a></p>
<p style="text-align: justify;">Sursa foto:<a href="http://www.panoramio.com/photo_explorer#view=photo&amp;position=72&amp;with_photo_id=17209611&amp;order=date_desc&amp;user=250766"> Panoramio – Fotografie realizata de Pop Liviu Stefan</a></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-33030"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-cincea/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aurul negru si Ploiestiul (partea a III-a)</title>
		<link>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-iii-a</link>
		<comments>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-iii-a#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Apr 2012 17:42:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Alexandra Petre</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[al doilea razboi mondial]]></category>
		<category><![CDATA[Astra]]></category>
		<category><![CDATA[Creditul Minier]]></category>
		<category><![CDATA[Lazar Edeleanu]]></category>
		<category><![CDATA[oleoduct]]></category>
		<category><![CDATA[primul razboi mondial]]></category>
		<category><![CDATA[rafinarie]]></category>
		<category><![CDATA[Teleajan]]></category>
		<category><![CDATA[Vega]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=3101</guid>
		<description><![CDATA[Rafinaria ridicata de fratii Mehedinteanu a fost urmata de altele, mai intai in Ploiesti, apoi in judetul Prahova si in restul tarii. La sfarsitul aceluiasi an, Ed. Madasch a infiintat o a doua...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Rafinaria ridicata de fratii Mehedinteanu a fost urmata de altele, mai intai in Ploiesti, apoi in judetul Prahova si in restul tarii. La sfarsitul aceluiasi an, Ed. Madasch a infiintat o a doua rafinarie la bariera Rudului, in 1860 Gheorghe Sfetescu pe cea de-a treia, in mahalaua Sfantul Sava, iar in 1862 si 1865 au aparut altele la Ploiestiori. Unele dintre acestea aveau o existenta efemera, altele au activat insa decenii la rand (in 1900 aparusera 20 de rafinarii in zona Ploiestiului), asigurand petrol lampant pentru iluminarea publica a capitalei Bucuresti (1857 – primul oras din lume iluminat cu petrol lampant) si apoi a oraselor Ploiesti, Buzau, Targoviste, Galati, etc si trecand la fabricarea unor produse superioare.</p>
<p style="text-align: justify;">Rafinariile Orion, Rafov, Teleajan, Vega, Astra, Standard, Colombia etc erau amplasate initial in exteriorul orasului. Apare primul oleoduct din Romania in 1899, legand Ploiestiul de Campina (30 Km lungime si o grosime de 6 toli). Acestuia i se adauga marile oleoducte ale statului (Ploiesti – Constanta, Ploiesti – Giurgiu), ce sunt dublate de numeroase oleoducte particulare ce inconjoara Ploiestiul.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/04/Raf_astraorion.jpg"><img class="wp-image-3103 aligncenter" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/04/Raf_astraorion-300x186.jpg" alt="" width="393" height="244" /></a>Suferind numeroase transformari si trecand prin doua razboaie mondiale, rafinariile Astra, Teleajan, Vega si Creditul Minier se regasesc si actual in constitutia Ploiestiului. Astra, situata si astazi in acelasi loc din sudul orasului Ploiesti, a aparut in 1910, fiind constituita pe baza capitalului olandez si englez si reusind intre anii 1930 – 1962 sa fie cea mai mare din Romania. In 1948 este comasata cu rafinaria Orion, cu care se afla gard in gard si cu alte doua rafinarii mai mici, Noris si Lumina, pentru a deveni Rafinaria nr. 1 a tarii, numele fiind schimbat ca scop al regimului comunist de stergere a trecutului.</p>
<p style="text-align: justify;">Rafinaria Romano – Americana isi are originile in aceeasi perioada si constituie punctul de plecare al rafinariei recunoscuta si astazi, cel putin de localnici, sub numele de Teleajan, dar care oficial apartine companiei Lukoil.</p>
<p style="text-align: justify;">Societatea Vega, a societatii Concordia, se constituie in 1905 cu capital german, si decide repede sub conducerea consiliului de administratie prezidat de Titu Maiorescu, sa construiasca o rafinarie pe locul cumparat in partea de nord a orasului Ploiesti. Rafinaria este anuntata ca va intra in functiune in luna noiembrie a aceluiasi an, ceea ce se si intampla. Aceasta intreprindere este faimoasa si datorita directorului ei de la acea vreme, dr. Lazar Edeleanu, chimistul roman care a elaborat, a cercetat si a pilotat procedeul de rafinare a petrolului lampant folosind dioxid de sulf, concretizat in instalatii industriale aflate in multe rafinarii din lume.</p>
<p style="text-align: justify;">Tot in 1905 apare si rafinaria Creditul Minier – astazi Brazi - si a fost si a ramas un moment cheie in istoria domeniului. Amplasata in afara orasului pentru a nu polua, in comuna cu acelasi nume, reuseste sa implementeze o structura tehnica cu procesele cele mai moderne. In anii 1938 – 1939 aducea in premiera europeana producerea izooctanului.</p>
<p style="text-align: justify;">In primul razboi mondial, desi germanii bombardeaza orasul (evacuat de trupele romane), pierderile rafinariilor sunt reduse si acestea sunt refacute, continuandu-si normal functionarea. Rafinariile interbelice, numeroase, cu dinamica impresionanta, au constituit un ansamblu in care s-au evidentiat marile unitati, cele mici supravietuind, chiar in ciuda rezultatelor modeste. Trei sferturi din prelucrarea romaneasca a petrolului era realizata de 5 rafinarii: Astra Romana, Vega, rafinaria Romano- Americana, Creditul Minier, Orion si Colombia (aflate in Ploiesti sau in apropierea orasului) si Steaua Romana – Campina. Marii rafinori aveau o capacitate mai mare de procesare prin instalatiile de cracare termica si cele asociate. Micile rafinarii ramasesera practic in stadiul de „fabrici de gaz”.</p>
<p style="text-align: justify;">Incepand cu cel de-al doilea razboi mondial (1939) si pana in 1943 toate evenimentele industriei petroliere romanesti au fost legate de acordurile economice si politice romano – germane. Acestea au fost numeroase, dar eu voi aminti doar doua dintre ele: cel din 29 septembrie 1939 – acord semnat pe 5 ani, prin care Romania exporta petrol contra armament german si cel din 29 ianuarie 1941, privind producerea benzinei de aviatie, benzina de care Germania avea mare nevoie pentru invadarea Greciei.</p>
<p style="text-align: justify;">Dupa cum afirma Winston Churchil, Ploiestiul reprezenta radacina pivot a puterii germane, capabil sa ofere Germaniei un sprijin chiar mai eficient decat colaborarea cu arme. De la aceste rationamente si pana la elaborarea si infaptuirea primelor planuri de atac aerian drumul a fost scurt, primul bombardament aerian aliat asupra Ploiestiului avand loc in dupa-amiza zilei de 12 iunie 1942.</p>
<p style="text-align: justify;">Bibliografie:</p>
<p style="text-align: justify;">Dumitrescu, N., Stanciu, L., Zidaru, C., 1998, <em>Din </em> <em>istoria transportului ţiţeiului prin conducte în România,</em>Ed. Silex, Ploieşti</p>
<p style="text-align: justify;"> Ivănuş, Ghe., 2004, <em>Istoria petrolului în România</em>, Ed. Agir, Bucureşti</p>
<p style="text-align: justify;">Neacşu, M., 2008, <em>Imaginea urbană element esenţial în organizarea spaţiului: studiu de caz municipiul Ploieşti</em>, Ed. Universităţii din Bucureşti</p>
<p style="text-align: justify;"> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Ploie%C8%99tiului">Wikipedia – Istoria Ploiestiului</a></p>
<p style="text-align: justify;"> <a href="http://furcuta.blogspot.com/">Petroblog</a></p>
<p style="text-align: justify;">Surse foto: Wikipedia – <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Raf_astra,orion.jpg">Rafinariile Astra Romana si Orion</a>, <a href="http://furcuta.blogspot.com/2009/06/prahova-valley-oil-refinerys-during-ww2.html">Petroblog</a></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-31020"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-iii-a/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aurul negru si Ploiestiul (partea a II-a)</title>
		<link>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-ii-a</link>
		<comments>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-ii-a#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 23 Apr 2012 07:05:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Alexandra Petre</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[distilare]]></category>
		<category><![CDATA[exploatarea titeiului]]></category>
		<category><![CDATA[export]]></category>
		<category><![CDATA[fabrica de gaz]]></category>
		<category><![CDATA[fantanar]]></category>
		<category><![CDATA[iluminat]]></category>
		<category><![CDATA[monopol de stat]]></category>
		<category><![CDATA[rafinarie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=2945</guid>
		<description><![CDATA[Asa cum am inceput sa va povestesc in prima parte a acestui articol, de la sfarsitul veacului al XVII-lea petrolul a inceput sa fie utilizat pentru iluminatul gospodariilor taranesti si al oraselor fara...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Asa cum am inceput sa va povestesc in <a href="../aer/credinte-despre-aer/">prima parte</a> a acestui articol, de la sfarsitul veacului al XVII-lea petrolul a inceput sa fie utilizat pentru iluminatul gospodariilor taranesti si al oraselor fara a deveni o activitate organizata. Iluminatul nu se facea cu lampi si felinare, ci prin aprinderea niasalatelor si a butoaielor cu pacura. Dupa acest sistem s-au iluminat curtile domnesti, drumurile, vadurile, ocnele.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/04/Crivac.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-2948" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/04/Crivac-218x300.jpg" alt="" width="218" height="300" /></a>Referindu-ma mai detaliat la exploatarea titeiului, in vremea lui Matei Basarab (1632-1654) izvoarele de titei au fost captate prin santuri, prin adunarea lui cu vasul sau cu carpe inmuiate. Treptat locuitorii au perfectionat metodele de extractie a titeiului prin gropi speciale, apoi prin fantani taluzate din care scoteau titeiul cu galeata. O groapa ajungea pana la adancimea de 1 415 metri, transportul se facea in butoaie, vase, galeti etc. In judetul Prahova, la Pacureti, Campina, pe Valea Teleajenului si in alte zone s-au descoperit gropi captusite cu lemn de stejar, bai speciale pentru pacura, guri de exploatare. Sistemul captusirii gropilor cu lemn s-a impus si pentru salvarea vietilor celor care se ocupau cu exploatarea titeiului. Adancirea gropilor, a fantanilor, a dus la noi inventii si anume utilizarea crivacului (scripete) tras cu o funie sau un lant. Din pacate multi putari au murit asfixiati de gaze sau prin surparea peretilor.</p>
<p style="text-align: justify;">Libera pana la mijlocul veacului al XIX-lea, exploatarea „santierelor” de petrol devine monopol de stat. Dintr-un document aparut in 1792 reiese ca doar o optime din productia anuala a unui put revenea fantanarului, desi el asigura si materialul si munca, restul apartinand domnitorului. Turcia a fost principalul debuseu al acestui mineral, exportul facandu-se prin porturile Galati, Braila, Calarasi, Giurgiu, Oltenita.</p>
<p style="text-align: justify;">Transportul acestui produs, de la regiunile subcarpatice la malurile Dunarii, se facea anevoie si cu pretul unor mari pericole. Drumurile proaste pentru carute si foarte periculoase din cauza banditilor, care se ascundeau in padurile judetelor Vlasca si Ialomita, faceau vanzarea la schela imposibila, caci turcii, pentru a evita riscurile transportului, cumparau acest produs numai din porturile dunarene.</p>
<p style="text-align: justify;">Fantanarii plecau bine inarmati, fiindca, mai ales la intoarcere, cand aveau cu ei bani, adevarate lupte se dadeau uneori in intinsele paduri care acopereau pe acea vreme Campia Romana. Nu toti aveau aceeasi soarta, caci oameni inarmati pazeau drumurile care treceau prin paduri. Cei care scapau nejefuiti si in viata se duceau la biserica cea mai apropiata si multumeau lui Dumnezeu ca i-a protejat, apoi se intorceau la vetrele lor pentru a-si continua munca grea.</p>
<p style="text-align: justify;">Intamplarile mai sus povestite aveau loc si dupa 1800. De aici pana la „boom-ul petrolier” al Ploiestiului nu mai e mult. In primavara anului 1856, Teodor Mehedinteanu, intors dintr-o calatorie de studii, a adus cu el doua lampi care ardeau cu ulei extras din sisturi bituminoase. Indemnat de profesorul Alexe Marin si cu ajutorul farmacistului Steege, el a distilat titei obtinand un „gaz” care dadea o lumina mai vie si mai putin miros.</p>
<p style="text-align: justify;">Incurajat de succes, el a participat la o licitatie si a obtinut concesiunea iluminarii orasului Bucuresti, apoi l-a convins pe fratele sau Marin sa infiinteze o rafinarie, acesta incepand sa construiasca, prin decembrie 1856, „fabrica de gaz”. Ridicata in bariera Rafov, intre garle, in mahalaua Sf. Dumitru, prima rafinarie din lume a inceput sa functioneze in primavara anului 1857.</p>
<p style="text-align: justify;">Bibliografie:</p>
<p style="text-align: justify;">Buzatu, Gh., (2009), <em>O istorie a petrolului romanesc</em>, Casa editoriala Demiurg, Iasi</p>
<p style="text-align: justify;">Dumitrescu, N., Stanciu, L., Zidaru, C., (1998), <em>Din istoria transportului titeiului prin conducte in Romania</em>, Ed. Silex, Bucuresti</p>
<p style="text-align: justify;">Neacsu, M., (2008), <em>Imaginea urbana element esential in organizarea spatiului: studiu de caz municipiul Ploiesti</em>, Teza de doctorat, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geografie</p>
<p style="text-align: justify;">Surse foto: <a href="http://financial-com.info/2011/03/the-crude-oil-price-started-the-week-with-strong-increase/">Financial Communique</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Crivac">Wikipedia &#8211; Crivac</a></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-29460"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-ii-a/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
