In terms of its origins, Suhaia is a lake from Danube’s floodplain, in which the Călmăţui discharges its waters. In the 1960’s a part of Suhaia “survived” a plan to have it drained, in order to integrate its land into the agricultural fields of the Danube’s floodplain. Its regime depends on the hydrological fluctuations of the Danube, with which it is connected via the underground water table, and also of the CălmăţuiRiver. Suhaia is a place well suited for hosting water birds, because the water is shallow, usually less than 2.2 meters in depth [2] (in Romanian, suhat or suhăţie means  shallow water, a place where animals come to drink [3]), and there is plenty of fish in the lake.

This area is interesting because of the significant bird populations, belonging to protected species (some of them migratory) that feed of nest on the lake [4, 5]. The magic of SuhaiaLake is illustrated by the graceful flight of pelicans, cormorants, egrets, Danubian hawks and many other species. In the nearby fields and on the banks, there are nesting grounds for several birds, such as storks, white wagtails, common house martins and bee-eaters. The forests that border the water offer refuge to a variety of wildlife, such as the Eurasian penduline tit, Savi’s warbler, the eastern imperial eagle, and the common kingfisher,  whereas water banks are a place where plovers, northern lapwings, avocets, grey plovers, sandpipers, black wagtails, common moorhens  and also European otters and water voles come to feed. Above the reeds, one can see many birds fly freely, such as black and white terns, black-headed gulls, little gulls, mallards, garganey, northern shovelers, red-crested pochards, Eurasian wigeons, northern pintails and the western marsh harrier.

The goals of any protected area, including this one, are the preservation of biological and habitat diversity, in addition to supporting sustainable activities that could provide a source of revenue for local populations without disturbing the natural environment.

Unfortunately, Suhaia is an example of a poorly managed protected area. Bird habitats are exploited and affected by illegal fires that aim to clear vegetation, and these actions lead to its fragmentation. Poaching, particularly during the nesting period of important species, in need of protection, is another threat. Because of its recent establishment, the management lacks a proper infrastructure and cannot monitor and guard the protected area. Furthermore, there are no proposals for generating additional income, with the exception of fish farming – and the three billboards that inform people of the existence of a Natura 2000 site do not provide any information on access routes to the lake or any facilities for bird watching that may interest tourists. Therefore, the management addresses only the protection role for this area, neglecting its educational and touristic functions.

Suhaia Lake, a small patch of aquatic wilderness, is thus endangered as a habitat, because of the risk of suffering negative changes and due to the lack of promotion.

Sources:

[1] – Administraţia Fondului pentru Mediu – www.afm.ro

[2] – Ghinea, D. , 1996-1998, Enciclopedia Geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti

[3] – DEX – Dicţionarul Explicativ al Limbii Române

[4] – Antipa, G., 1910, Regiunea inundabilă a Dunării: starea ei actuală şi mijloacele de a o pune în valoare, Institutul de arte grafice Carol Göbl, Bucureşti

[5] – Toader, I. , Mardale, A., 1980, Teleorman: monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti

[6]  - http://natura2000.mmediu.ro/site/293/rospa0102.html

[7] - http://ramsar.wetlands.org

Article written by Olimpia Copăcenaru, student at the Faculty of Geography – University of Bucharest, and translated by Mihail-Andreas Mitoşeriu.

Picture: Gabriela Toroimac

Initial article to consult: 

http://greenly.ro/arii-protejate/suhaia-un-paradis-acvatic-in-pericol

Păsările de importanță comunitară sunt protejate în România prin 148 de situri de protecție avifaunistică în cadrul rețelei Natura 2000. Dezvoltarea economică necontrolată, activitățile turistice, vânătoarea și silvicultura nereglementate au avut deja un impact negativ asupra unor specii între care cormoranul pitic, egretă mică sau lopătarul. În acest context, proiectul este important pentru cunoașterea stării actuale a populațiilor de păsări sălbatice și pentru îmbunătățirea activităților de management, monitorizare, conservare și pentru diseminarea informațiilor la nivel național.

În urma activității de monitorizare vor rezulta: o bază de date, hărți cu distribuția speciilor de păsări, măsuri de conservare pentru speciile aflate în declin și primul raport național pe Directiva Păsări. În vederea informării publicului țintă și a prezentării rezultatelor monitorizării vor fi organizate în București două conferințe naționale, una pentru comunitatea științifică și alta pentru factorii de decizie. În cadrul celor două evenimente vor fi distribuite publicațiile realizate în cadrul proiectului: Atlasul păsărilor de interes comunitar din România (lucrare grafică și editorială care va conține descrierea fiecărei specii de păsări de interes comunitar, hărți, fotografii, dvd cu sunetele păsărilor cântătoare) și Tool-kit-ul pentru monitorizarea speciilor de păsări de interes comunitar (care va cuprinde „Ghidul standard de monitorizare”).

”Sistemul național de gestiune și monitorizare a speciilor de păsări din România în baza articolului 12 din Directiva Păsări” SMIS-CSNR 36586 este implementat de Fundația Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă în parteneriat cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice –Direcția Managementul Ariilor Naturale Protejate. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Sectorial Mediu; Axa prioritară 4: “Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecția Naturii”; Domeniu Major de Intervenție: “Dezvoltarea Infrastructurii și a Planurilor de Management pentru Protejarea Biodiversității și Rețelei Natura 2000″ și co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională. Are o durată de 36 luni între 6 februarie 2012 – 5 februarie 2015.

Acest articol este un comunicat de presă  și îi mulțumim pentru informații doamnei Roxana Mazilu, coordonator relații publice și comunicare!

Legenda foto: Radu Vădineanu –manager de proiect, Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, Florian Udrea – Director, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Ciprian Fântână, Director de conservare, Societatea Ornitologică Română (de la stânga la dreapta).

Ca origine, Suhaia este un lac din lunca Dunării, în care se varsă râul Călmăţui. O parte din lac a „supravieţuit” desecării parţiale, în scopuri agricole, a luncii Dunării din anii `60. Funcţionarea sa este dependentă de regimul hidrologic al Dunării, prin pânza freatică, şi al Călmăţuiului. Este un habitat propice păsărilor de baltă datorită adâncimii sale reduse, sub 2,2 m [2] (suhat/suhăţie = apă puțin adâncă, unde se adapă animalele; vad de adăpare [3]), si utilizării sale pentru piscicultură.

Elementul de interes al ariei este reprezentat de efectivele importante ale unor specii de păsări protejate (unele migratoare), ce se hrănesc şi cuibăresc pe Lacul Suhaia [4, 5]. Magia lacului Suhaia se datorează zborului pelicanilor, egretelor, stârcilor, cormoranilor, şoimului dunărean sau lopătarului. În pajiştile de luncă există specii de păsări ce cuibăresc pe maluri, cum ar fi prigoria, lăstunul de mal, codobatura şi barza. Fauna zăvoaielor este reprezentată de boicuş, greluşelul de zăvoi, acvila de câmp, pescărelul albastru mic, în timp ce pe malul lacului îşi caută hrana prundăraşii, nagâţul, avozeta, ploierul argintiu, fluierarii, codobatura cu cap negru, găinuşa de baltă, vidra şi guzganul de apă, iar pe deasupra rogozişurilor zboară chirighiţa neagră, chirighiţa cu aripi albe, pescăruşul rozător, pescăruşul mic, raţa sălbatică mare, raţa cârâietoare, raţa lingurar, raţa cu ciuf, raţa fluierătoare, raţa suliţar, uliul de stuf. Obiectivele statutului de arie protejată sunt conservarea diversităţii biologice şi a habitatului, dar şi sprijinirea activităţilor durabile care ar putea aduce venituri fără să perturbe mediul natural.

Din păcate, Suhaia este un exemplu de arie protejată cu management deficitar. Habitatul păsărilor este supus exploatării şi incendierii ilegale a vegetaţiei palustre, ceea ce conduce la fragmentarea sa. Se adaugă braconajul, în special în perioada de cuibărit a speciilor de interes. Administraţia ariei protejate, fiind la început de drum, nu are o infrastructură proprie şi nu poate asigura monitorizarea şi paza sa. Mai mult decât atât, în afară de piscicultură, nu propune alte servicii care să îi asigure venituri – trei panouri explicative anunţă apropierea de un sit Natura 2000, fără facilităţi de acces spre lac şi/sau de observare a păsărilor pentru turiştii interesaţi. În concluzie, în afară de pericolul modificării habitatului, funcţiile recreativă şi educativă nu sunt susţinute.

Lacul Suhaia, frântură acvatică de sălbăticie, este, astfel, în pericol, ca habitat supus modificărilor şi abandonului prin lipsa de promovare.

Surse:

-          [1] – Administraţia Fondului pentru Mediu – www.afm.ro

-          [2] – Ghinea, D. , 1996-1998, Enciclopedia Geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti

-          [3] – DEX – Dicţionarul Explicativ al Limbii Române

-          [4] – Antipa, G., 1910, Regiunea inundabilă a Dunării: starea ei actuală şi mijloacele de a o pune în valoare, Institutul de arte grafice Carol Göbl, Bucureşti

-          [5] – Toader, I. , Mardale, A., 1980, Teleorman: monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti

-          http://natura2000.mmediu.ro/site/293/rospa0102.html

-          http://ramsar.wetlands.org

Articol realizat de Olimpia Copăcenaru, studentă în anul I, Facultatea de Geografie, specializarea Geografie

Sursa foto: Gabriela Toroimac