Ia românească – echilibru între natură şi istorie

costumepopulare_wordpress_comIa populară este considerată unul din cele mai valoroase obiecte de cultură tradiţională românească, dar şi mondială, fiind apreciată atât în interiorul graniţelor, cât şi în afara lor. Faima internaţională se datorează simplităţii şi frumuseţei iei, dar mai ales publicităţii de care aceasta a beneficiat indirect odată cu turneul Reginei Maria în Statele Unite ale Americii în anul 1926, Majestatea Sa purtând exclusiv ii croite din materiale preţioase, brodate şi accesorizate conform modei interbelice, dar care îşi păstrau caracterul tradiţional, unic. Acest succes al originalităţii româneşti s-a simţit şi peste ani.

Moda iei a revenit în ultimii patru ani şi pe podiumurile celor mai prestigioase Fashion Week-uri vest-europene şi nord-americane, deşi în România au fost în mare parte ignorate. Aducerea în actualitate a acestei părţi a culturii româneşti integrate în colecţii sofisticate haute-couture cum ar fi colecţia Yves Saint Laurent La Blouse Roumaine, colecţiile Tom Ford, Jean Paul Gaultier sau Oscar de la Renta popularizează ia şi în rândul tinerilor obişnuiţi să importe, nu să exporte trenduri. În spiritul cinstirii unui simbol ce atestă relaţia milenară, tradiţională şi durabilă dintre români şi natură, dar şi frumuseţea simplă a hainelor brodate cu mătase, data de 24 iunie a fost stabilită pentru a sărbători Ziua Internaţională a Iei Româneşti, ocazie cu care suntem toţi invitaţi să revenim măcar pentru câteva ore la portul originar.mpinteractiv.ro

vestul.roŞtiut fiind că „românu-i frate cu codrul” şi pentru că ia nu a fost dintotdeauna atât de luxoasă pe cât este reprezentată în revistele glossy, nu este de mirare că cele mai populare modele de decoraţiuni ale cămăşilor tradiţionale reproduc elemente de natură. Spre exemplu, iile specifice spaţiului extracarpatic sunt inspirate de peisajele tradiţionale de câmpie, spaţii care au fost generoase cu poporul român de-a lungul istoriei. Atât în cadrul portului popular masculin, cât şi în ceea ce priveşte iile purtate de „mândrele” de la ţară, se remarcă modelele în spic, cu garofiţă, cu „creasta cocoşului”, dar şi cu lalele, bujori, trandafiri, tufănele şi chiar ghimpi, pe plan secund fiind modelele geometrice.

Nu numai decoraţiunile iei aduc poporul român mai aproape de natură, ci şi materialele folosite. Producţia „eco” de in, cânepă, bumbac sau chiar mătase pentru materialul iei şi pentru decoraţiunile specifice respecta capacitatea naturii de a dărui cantităţi limitate de materiale, chiar dacă acest lucru îngreuna procesul de manufactură şi echivala cu un număr limitat de cămăşi ţesute în fiecare gospodărie. Totuşi, tocmai dificultatea de a confecţiona o cămaşă mai deosebită o făcea pe aceasta cu atât mai admirabilă, mai dezirabilă şi asigura avansarea în ierarhia socială a vieţii de la sat.

one.roCele mai vechi ii decorate manual pot fi privite ca piesele unui puzzle care, odată completat, descrie monografic viaţa de la ţară a strămoşilor noştri, ce nu a avut şansa să fie documentată în articole de ziar, fotografii de epocă, lucrări ştiinţifice sau de beletristică. Culorile vii erau destinate în special tinerilor, în timp ce broderiile cu negru sau maro erau destinate exclusiv persoanelor căsătorite, aşa cum erau şi modelele cu pieptar. Aceste limite s-au păstrat de-a lungul timpului şi încă sunt respectate de persoanele conservatoare. Ii speciale erau ţesute şi pentru cele două evenimente marcante ale vieţii: căsătoria şi moartea.

Dacă năframe şi şorţuri decorate deosebit se găsesc şi în porturile populare ale altor popoare învecinate, doar la români ia ocupă un loc central în garderobă, toate celelalte piese ale costumului trebuind să fie gândite şi asortate cu ea. Cămaşa cu altiţă este inspirată de natură, în acord şi echilibru cu aceasta şi cu sufletul românului, atingând perfecţiunea naturii în mijlocul căreia s-a născut.overseeingfashion.blogspot.ro

Articol realizat de Denisa Dan, studentă în anul II, specializarea Geografie, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti

Surse foto: http://costumepopulare.files.wordpress.com/2013/04/camasuta-fetita.jpg

mpinteractiv.ro.jpg

http://overseeingfashion.blogspot.ro/2012/02/ia-romaneasca-favorita-designerilor.html

http://www.one.ro/fashion/moda-stil/istoria-iei-camasa-traditionala-romaneasca-a-femeii-10788567

http://www.vestul.ro/uploads/modules/news/2498/regina_bun.jpg

Despre autor
Acest user este dedicat tuturor colaboratorilor Greenly! Studenti, masteranzi, doctoranzi sau pur si simplu oameni din intreaga tara, din intreaga lume care impart aceeasi pasiune, ecologia. Si isi doresc sa-si imparteasca ideile prin intermediul revistei Greenly. Le multumim din toata inima!
1 comment on this postScrie-l pe al tau!
  1. Imi plac nuantele moderne ale acestui articol care, in fond, este despre traditional. Pare si bine documentat. Felicitari!

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2025 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress